Dislexia, un cuvant grec care se poate traduce ca “dificultate in ceea ce priveste cuvintele”, este o boala manifestata prin dizabilitati de invatare, deoarece persoanele dislexice nu pot invata prin metodele standard de predare si receptare a informatiilor noi. Acestia dezvolta abilitati excelente de gandire vizuala de la o varsta frageda, recunosc fizic obiectele din mediul inconjurator, dar nu pot intelege si memora simbolurile, precum literele alfabetului sau cuvintele.

Alte tipuri de dizabilitati de invatare sunt: discalcul si disgrafia. Discalculii sunt persoanele care manifesta o dizabilitate matematica, neputand rezolva probleme simple de matematica sau intelege concepte matematice de baza. Disgraficii nu pot intelege folosirea literelor si nu pot scrie pe o suprafata limitata – cum ar fi o coala de hartie.

In schimb, dislexicii sunt persoane extrem de intuitive, inteligente si creative care se bazeaza pe invatare vizuala, multi-dimensionala. Dar, deoarece gandesc in imagini, ei au probleme in ceea ce priveste simbolurile de orice fel, precum literele sau cifrele si cuvintele scrise.

Gandirea spatiala/ vizuala este cu totul diferita fata de gandirea secventiala. Gandirea secventiala reprezinta modul de gandire comun, al oamenilor obisnuiti. Aceasta este asociata cu gandirea auditiva, liniara in timp si spatiu, implica analiza si progresia de la simplu la complex, precum si rationamentul deductiv (de la parte la intreg.)

Pe de alta parte, gandirea vizuala reprezinta un sistem holistic de contopire si fuzionare a cunostintelor la nivel spatial, tridimensional. Acest tip de gandire implica sinteza, intuitia unor sisteme complexe si rationamentul inductiv (de la intreg la parte, fragment).

Originar neurologica si genetica, dislexia poate fi explicata prin faptul ca persoanele care sufera de aceasta boala proceseaza informatia in alta zona craniana decat persoanele normale.

10% din populatia lumii sufera de afectiuni dislexice si dezvolta moduri de scriere si citire anormale: inverseaza cuvintele prin scrierea literelor invers (mod de scriere cunoscut si ca “scrierea in oglinda” - scrisul apare inversat pe coala de hartie, dar poate fi citit prin reflectarea acestuia in oglinda), nu pot scrie literele unui cuvant in ordinea lor normala deoarece nu si-o amintesc sau citesc de la dreapta la stanga.

De asemenea, la nivelul vorbirii intampina dificultati in punerea gandurilor in cuvinte, folosesc propozitii incomplete si fraze neterminate, nu pronunta in mod corect cuvintele lungi, modifica frazele, cuvintele si silabele.

Majoritatea copiilor si adultilor dislexici au rezultate slabe la invatatura, in comparatie cu un IQ extrem de ridicat. Acest lucru rezulta din faptul ca ei nu pot face apel la metodele de invatare traditionale, de aceea profesorii trebuie sa se foloseasca de tehnici complementare de predare, precum: invatarea prin unitati reduse (elevului ii sunt prezentate informatii noi treptat, fragmentate in unitati foarte mici, pentru a-i stimula puterea de concentrare), supra-invatarea (repetarea continua a noilor informatii) si prezentarea multisenzoriala a noilor informatii (elevul trebuie sa perceapa noile informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila).

Iata cateva dintre personalitatile care au suferit sau inca sufera de dislexie: Albert Einstein, Thomas Edison, Alexander Graham Bell, Leonardo da Vinci, Auguste Rodin, Erin Brokovich, Walt Disney, Winston Churchill, Cher, Whoopi Goldberg, Tommy Hilfiger, etc.