Sarah_Nour
09-28-2006, 08:56 AM
Imi măsor rezultatul muncii nu pe cīt sīnt de obosit la sfīrşitul zilei
ci pe cīt de odihnit sīnt. Dacă mă simt obosit cīnd muncesc
nu este din cauza muncii realizate ci din cauza modului īn care muncesc.
(Daniel W. Josselyn)
Şcolile şi īntreprinderile nu au acordat nicicīnd mai multe zile libere ca acum, gospodăriile nu au deţinut niciodată mai multe aparate electrocasnice de spălat rufe, vase, ori de frămīntat aluatul, şi oraşele, atītea ascensoare şi scări rulante... Cu toate acestea, īnsă, este uimitor cīt de obosiţi sīntem! In Elveţia, scrie ziarista Anna Lietti, 28% dintre elevii din grupa de vīrstă 11-16 ani sīnt epuizaţi ,obosiţi cronic, potrivit studiului SMASH privind sănătatea şi stilurile de viaţă ale adolescenţilor. Iar atunci cīnd merg la medic, 20-30% dintre pacienţi se plīng de aceeaşi oboseală. Foarte adesea, după investigaţiile uzuale, medicul generalist nu descoperă nici o cauză organică a acestei stări. Tot mai mulţi oameni se plīng că se simt vlăguiţi fără motive īntemeiate, că se simt secătuiţi de energie īncă de la ivirea zorilor.
Specialiştii clasifică oboseala īn trei grupe:
Oboseala musculară - determinată de efortul muscular;
Oboseala neurosenzorială - determinată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi)
Oboseala psihică - cauzată de factori de natură psihică.
Dintre toate acestea, maladia secolului nostru este oboseala psihică.
Oamenii de ştiinţă au -----strat că mintea nu oboseşte. După 8 sau chiar 12 ore de efort intelectual mintea este la fel de odihnită ca la īnceput.
Atunci ce ne face să ne simţim obosiţi?
Psihologia declară că oboseala nu este generată de efort ci de atitudinile mentale şi emoţionale. Unul dintre cei mai renumiţi psihologi americani, doctorul A. A. Brill a declarat: īn cazul celor care realizează o muncă sedentară (care nu necesită un efort fizic considerabil), cu o stare bună de sănătate şi care se simt obosiţi după o zi de lucru, īn 100% din cazuri oboseala este generată de factori de natură emoţională.
Claude Smadja, psihosomatician francez, afirmă: Tipul de oboseală ce pare să ia amploare, astăzi, este aşa-numita oboseală psihică Pe baza experienţei mele clinice, am observat că oboseala pacienţilor mei a survenit īn urma unei crize personale, a pierderii unui loc de muncă sau a unei fiinţe dragi: aceste persoane s-au trezit lipsite de posibilităţile de a găsi odihna īn plan psihic. Deci oboseala este, adeseori, rezultatul unui conflict interior. Exemplul simplu este acela al persoanelor care nu īşi permit să exprime nici o emoţie negativă īn relaţiile lor sociale. De īndată ce le vine īn minte un gīnd agresiv, īl găzduiesc. Aceste persoane trăiesc un conflict intern īntre două forţe opuse, iar acest conflict consumă multă energie.
Care sīnt factorii emoţionali care ne obosesc? Bucuria? Satisfacţia? Nu, īn nici un caz! Răspunsul este: plictiseala, resentimentele, sentimentul de a nu fi apreciat, anxietatea, frica, grijile - acestea sīnt factorii emoţionali care ne istovesc, ne scad eficienţa muncii şi ne dau dureri de cap. Obosim pentru că emoţiile negative ne produc tensiuni īn corp. Aceasta este cel mai vizibil la o fiinţă furioasă la care putem observa cīt de contractat şi tensionat īi este corpul. Frica extremă poate chiar să ne facă să īncremenim. Tensiunea musculară la rīndul ei generează tensiune nervoasă iar tensiunea nervoasă generează oboseala.
Dar de ce ne producem singuri aceste tensiuni inutile cīnd muncim? Daniel W. Josselyn afirmă: Este credinţa aproape universală ca o muncă bine făcută trebuie să ne dea sentimentul realizării unui efort. Deci ne īncruntam cīnd ne concentrăm, ridicăm umerii, manifestam tot felul de ticuri, ne bīţīim picioarele, etc. Ne solicitam muşchii pentru a arăta efortul nostru de concentrare deşi muşchii noştri nu au nici un rol de suport sau susţinere a muncii creierului ci din contră, consumă energie īngreunīndu-i astfel activitatea. Stresul a devenit o obişnuinţă atīt de īnrădăcinată, că adoptarea unei atitudini corecte, cea de relaxare, poate fi considerată ciudată şi chiar aspru judecată de cei din jur. Păi, ce-ar spune şeful dacă ne-ar vedea mai tot timpul relaxaţi īn orele de serviciu īn loc să ne agităm? Că nu muncim. Dacă ne-ar mai şi vedea zīmbind mai toată ziua s-ar putea să ne pierdem şi locul de muncă. Şi totuşi, atunci am fi cu mult mai eficienţi.
Deci ce trebuie să facem cīnd ne confruntăm cu oboseala psihică? Sīnt 3 condiţii pe care trebuie să le respectăm pentru a ne trata de oboseală:
1. Activitate, muncă.
Compania de asigurări de viata Metropolitan din America recomandă īn una din broşurile sale clienţilor: Munceşte! Rareori oboseala poate fi tratată de un somn bun sau odihnă . Grijile, tensiunile, supărările sīnt 3 din principalii factori ce cauzează oboseala.
Somnul prelungit nu īnseamnă neapărat sănătate şi acumulare de energie. Somnul īn exces poate provoca dureri de cap, constipaţie, lipsa poftei de mīncare şi o stare permanentă de oboseală.
Vi s-a petrecut ca la sfīrşitul unei zile de weekend cīnd aţi petrecut mai toată ziua lenevind īn faţa televizorului să vă simţiţi mai obosiţi decīt la sfīrşitul unei zile de muncă din timpul săptămīnii? Aceasta pentru că atunci cīnd privim la televizor creierul nu este foarte activ, ci este mai mult īntr-o stare pasivă de receptivitate.
Dacă ne confruntăm cu o stare de oboseală pshihică şi avem posibilitatea putem realiza 10-15 minute de exerciţii fizice uşoare. Astfel corpul nostru produce faimoasele beta-endorfine, moleculele plăcerii, care au un efect euforizant şi analgezic, extrem de puternic. Se ştie că atunci cīnd este practicată īn mod regulat, mişcarea fizica stimulează mecanismul natural al bucuriei. Din cauza asta, persoanele active sīnt mult mai des vesele şi echilibrate, decīt restul muritorilor. Bineīnţeles, nu trebuie să cădem īn celalată extremă, a muncii excesive, ci īn mod īnţelept, trebuie păstrat echilibrul dintre muncă şi odihnă.
Să nu uităm: ne oboseşte mai degrabă ceea ce nu am realizat decīt ceea ce am realizat (Daniel W. Josselyn)
ci pe cīt de odihnit sīnt. Dacă mă simt obosit cīnd muncesc
nu este din cauza muncii realizate ci din cauza modului īn care muncesc.
(Daniel W. Josselyn)
Şcolile şi īntreprinderile nu au acordat nicicīnd mai multe zile libere ca acum, gospodăriile nu au deţinut niciodată mai multe aparate electrocasnice de spălat rufe, vase, ori de frămīntat aluatul, şi oraşele, atītea ascensoare şi scări rulante... Cu toate acestea, īnsă, este uimitor cīt de obosiţi sīntem! In Elveţia, scrie ziarista Anna Lietti, 28% dintre elevii din grupa de vīrstă 11-16 ani sīnt epuizaţi ,obosiţi cronic, potrivit studiului SMASH privind sănătatea şi stilurile de viaţă ale adolescenţilor. Iar atunci cīnd merg la medic, 20-30% dintre pacienţi se plīng de aceeaşi oboseală. Foarte adesea, după investigaţiile uzuale, medicul generalist nu descoperă nici o cauză organică a acestei stări. Tot mai mulţi oameni se plīng că se simt vlăguiţi fără motive īntemeiate, că se simt secătuiţi de energie īncă de la ivirea zorilor.
Specialiştii clasifică oboseala īn trei grupe:
Oboseala musculară - determinată de efortul muscular;
Oboseala neurosenzorială - determinată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi)
Oboseala psihică - cauzată de factori de natură psihică.
Dintre toate acestea, maladia secolului nostru este oboseala psihică.
Oamenii de ştiinţă au -----strat că mintea nu oboseşte. După 8 sau chiar 12 ore de efort intelectual mintea este la fel de odihnită ca la īnceput.
Atunci ce ne face să ne simţim obosiţi?
Psihologia declară că oboseala nu este generată de efort ci de atitudinile mentale şi emoţionale. Unul dintre cei mai renumiţi psihologi americani, doctorul A. A. Brill a declarat: īn cazul celor care realizează o muncă sedentară (care nu necesită un efort fizic considerabil), cu o stare bună de sănătate şi care se simt obosiţi după o zi de lucru, īn 100% din cazuri oboseala este generată de factori de natură emoţională.
Claude Smadja, psihosomatician francez, afirmă: Tipul de oboseală ce pare să ia amploare, astăzi, este aşa-numita oboseală psihică Pe baza experienţei mele clinice, am observat că oboseala pacienţilor mei a survenit īn urma unei crize personale, a pierderii unui loc de muncă sau a unei fiinţe dragi: aceste persoane s-au trezit lipsite de posibilităţile de a găsi odihna īn plan psihic. Deci oboseala este, adeseori, rezultatul unui conflict interior. Exemplul simplu este acela al persoanelor care nu īşi permit să exprime nici o emoţie negativă īn relaţiile lor sociale. De īndată ce le vine īn minte un gīnd agresiv, īl găzduiesc. Aceste persoane trăiesc un conflict intern īntre două forţe opuse, iar acest conflict consumă multă energie.
Care sīnt factorii emoţionali care ne obosesc? Bucuria? Satisfacţia? Nu, īn nici un caz! Răspunsul este: plictiseala, resentimentele, sentimentul de a nu fi apreciat, anxietatea, frica, grijile - acestea sīnt factorii emoţionali care ne istovesc, ne scad eficienţa muncii şi ne dau dureri de cap. Obosim pentru că emoţiile negative ne produc tensiuni īn corp. Aceasta este cel mai vizibil la o fiinţă furioasă la care putem observa cīt de contractat şi tensionat īi este corpul. Frica extremă poate chiar să ne facă să īncremenim. Tensiunea musculară la rīndul ei generează tensiune nervoasă iar tensiunea nervoasă generează oboseala.
Dar de ce ne producem singuri aceste tensiuni inutile cīnd muncim? Daniel W. Josselyn afirmă: Este credinţa aproape universală ca o muncă bine făcută trebuie să ne dea sentimentul realizării unui efort. Deci ne īncruntam cīnd ne concentrăm, ridicăm umerii, manifestam tot felul de ticuri, ne bīţīim picioarele, etc. Ne solicitam muşchii pentru a arăta efortul nostru de concentrare deşi muşchii noştri nu au nici un rol de suport sau susţinere a muncii creierului ci din contră, consumă energie īngreunīndu-i astfel activitatea. Stresul a devenit o obişnuinţă atīt de īnrădăcinată, că adoptarea unei atitudini corecte, cea de relaxare, poate fi considerată ciudată şi chiar aspru judecată de cei din jur. Păi, ce-ar spune şeful dacă ne-ar vedea mai tot timpul relaxaţi īn orele de serviciu īn loc să ne agităm? Că nu muncim. Dacă ne-ar mai şi vedea zīmbind mai toată ziua s-ar putea să ne pierdem şi locul de muncă. Şi totuşi, atunci am fi cu mult mai eficienţi.
Deci ce trebuie să facem cīnd ne confruntăm cu oboseala psihică? Sīnt 3 condiţii pe care trebuie să le respectăm pentru a ne trata de oboseală:
1. Activitate, muncă.
Compania de asigurări de viata Metropolitan din America recomandă īn una din broşurile sale clienţilor: Munceşte! Rareori oboseala poate fi tratată de un somn bun sau odihnă . Grijile, tensiunile, supărările sīnt 3 din principalii factori ce cauzează oboseala.
Somnul prelungit nu īnseamnă neapărat sănătate şi acumulare de energie. Somnul īn exces poate provoca dureri de cap, constipaţie, lipsa poftei de mīncare şi o stare permanentă de oboseală.
Vi s-a petrecut ca la sfīrşitul unei zile de weekend cīnd aţi petrecut mai toată ziua lenevind īn faţa televizorului să vă simţiţi mai obosiţi decīt la sfīrşitul unei zile de muncă din timpul săptămīnii? Aceasta pentru că atunci cīnd privim la televizor creierul nu este foarte activ, ci este mai mult īntr-o stare pasivă de receptivitate.
Dacă ne confruntăm cu o stare de oboseală pshihică şi avem posibilitatea putem realiza 10-15 minute de exerciţii fizice uşoare. Astfel corpul nostru produce faimoasele beta-endorfine, moleculele plăcerii, care au un efect euforizant şi analgezic, extrem de puternic. Se ştie că atunci cīnd este practicată īn mod regulat, mişcarea fizica stimulează mecanismul natural al bucuriei. Din cauza asta, persoanele active sīnt mult mai des vesele şi echilibrate, decīt restul muritorilor. Bineīnţeles, nu trebuie să cădem īn celalată extremă, a muncii excesive, ci īn mod īnţelept, trebuie păstrat echilibrul dintre muncă şi odihnă.
Să nu uităm: ne oboseşte mai degrabă ceea ce nu am realizat decīt ceea ce am realizat (Daniel W. Josselyn)