PDA

View Full Version : Musafir in Casa lui Allah



anapirvu
01-24-2007, 07:50 PM
Musafir in casa lui Allah




Cum bine stim, evenimentul Hajj are o semnificatie deosebita pentru noi.
Nici nu pot descrie emotia pe care am avut-o la aflarea vestii ca voi fi unul dintre pelerinii din anul care abia a trecut. Mai ales ca
am fost anuntata cand sanatatea mea nu era tocmai buna, si ma gandeam in capul meu: cat de mult ma iubeste Allah, cum dupa o suferinta mi-a dat o bucurie atat de mare incat mi-a umplut inima.Totdeauna visam sa merg la Hajj dar nu mi-am inchipuit nici un moment ca acest vis avea sa se implineasca atat de repede si atat de neasteptat.
A fost o sansa pe care nu cred ca o voi mai avea in aceasta viata. Sentimentele care m-au incercat pe toata perioada pelerinajului nu cred ca se pot descrie in cuvinte. Nimic nu m-a marcat atat de tare ca emotia simtita atunci cand ne-am apropiat de Mecca si multimea de pelerini, fratii mei musulmani, credinciosi din toate colturile lumii, toti indreptati spre Casa lui Allah, laudandu-L pe Allah si strigand intr-un singur glas :Lebeika Allahuma Lebeik.
S-ar schimba toata omenirea daca am fi mereu atat de uniti, de egali, de buni si de modesti; mai ales modesti, precum esr Trimisul nostru Muhhamed ( salla Allahu aleihi ua selem) si daca ne-am elibera sufletele de pacate, de poftele lumesti, de rautate si de ispite, asa cum am facut-o acolo, pe pamant sfant.
Ma uitam la cei din jurul meu si nu vedeam nici o diferenta, eram egali, erau cu totii fratii mei intru credinta, si toti sperand acelasi lucru: obtinerea binecuvantarii si iertarii.
La tawaf am plans tot timpul. Nu vazusem in viata mea atatea suflete adunate la un loc caindu-se si cerand iertarea si mila lui Allah Preainaltul. Ma simteam ca la Ziua Judecatii si ma intrebam: daca acum mi se pare ca sunt atat de mica si neputincioasa, oare atunci cum va fi? Dar in acelasi timp, odata ajunsa la frumoasa si sfata Kabba, sufletul mi s-a umplut de o liniste si pace nefireasca. Este atat de greu sa redau prin cuvinte toate starile emotionale ce m-au incercat acolo. Ma simteam cu adevarat ocrotita de Allah.
Si de Medina, orasul Profetului....Cata liniste, cata pace si ce mireasma placuta era in aerul ce ne inconjura.
Pe muntele Uhud, sedeam si plangeam cand ni se aducea aminte de Hamza ibn Abdul Muttalib(r.a) ''Leul Islamului", care a aparat mesajul lui Allah si s-a luptat aparandu-l pe Profetul nostru iubit (salla Allahu aleihi ua selem), murind ca un martir, si dupa care acesta a plans ca niciodata pana atunci.
Nu o sa-mi ajunga toata viata sa-i multumesc lui Allah pentru cadoul acesta si pentru ca am avut oportunitatea de a face pelerinajul la o varsta tanara, cand inca eram sanatoasa.
Spun asta pentru ca am vazut oameni in varsta, chinuindu-se sa indeplineasca ritualul pelerinajului, dar chinul lor a fost fericirea lor cea mai mare, pentru ca se chinuiau pe calea lui Allah.
Pelerinajul m-a ajutat sa-mi curat inima, sa dau un sens vietii mele, sa pun pret pe ceea ce am si sa fiu multumita de ceea ce sunt. M-am vazut intinzand mainile si inaltand rugile mele, printre milioanele de pelerini care au venit, la fel ca si mine,si si-au deschis inimile cerand iertarea si binecuvantarea lui Allah.
Am avut intotdeauna credinta in Allah si in Profetul meu dar odata ajunsa la Casa Sfanta, aceasta credinta a curatat sufletul meu si iubirea pentru Allah si Trimisul Sau s-a marit atat de mult incat si-a pus amprenta in inima mea si cred ca nu va mai iesi de-acolo niciodata.
Fratii si surorile mele, ganditi-va la Allah, la Profetul nostru iubit si Mecca sa ramana in inimile voastre. Sa ne amintim mereu de ziua intrarii noastre in Orasul Sfant Mecca. Ce va insemna aceasta zi pentru noi de acum incolo?
Plecarea noastra nu a fost o intamplare, Allah ne-a ales si am fost norocosi sa fim musafiri in Casa Lui.
Inshaallah sa nu fim ultimii care au intrat in acele locuri sfinte si fie ca Allah sa ne primeasca pelerinajul.
Ca sa fie cu adevarat sarbatoare in vietile noastre, sa credem cu tarie in Allah Preainaltul, in Profetul vietii noastre Muhammad(salla Allahu aleihi ua selem) trimisul lui Allah ,sa traim asemenea lui si sa nu uitam niciodata expresia : La ilaha illa Allah, Muhammeden Rasul Allah.
AMIN

gabriela guettat
01-25-2007, 12:06 AM
Ma bucur enorm ca ai fost si ai venit sa imparti cu noi aceasta MARE BUCUREI!:give_rose: :give_rose: :give_rose:
Eu nu pot decat sa iti urez ca (HAJJ MABRUR);Hajj-ul tau sa fie primit,al tau si la toti pelerinii inshallah!!
ALLAH subhanahu wa ta'ala rasplateshte pe cei credincioshi!
ALHAMDULILLAH!!!

Anna
01-25-2007, 12:51 AM
mashAllah sora mea ce frumos ai scris si ai trezit in mine amintirile hajjului
imi e asa de dor....
Allah sa iti accepte hajjul si ma bucur ca Allah ti-a oferit aceasta sansa de a merge la pelerinaj.
sincera sa fiu nu mai am cuvinte...
salam aleykum wa rahmatuh Allah wa barakatuh

anapirvu
04-23-2007, 01:20 AM
Pentru fratii mei palestinieni si irakieni


Ma gandesc adesea la voi, dragi prieteni si frati palestinieni si irakieni. Plangeti. Si plang si eu alaturi de voi, ingenuncheata si cerand iertare pentru ca sunt numai un simplu om si nu pot face nimic pentru a schimba istoria. Pot doar sa visez la o lume in care onoarea si abolirea de la umanitate sa nu-si afle cuib aici niciodata.
Oare cati dintre voi aveti parintii ramasi acolo, in chinurile mortii, in necunoscute gropi sau urne?
Oare cati dintre voi aveti sufletul plin de cicatrici ce nu vor sa se inchida si nici macar nu pot sa se inchida din cauza absurdelor rani?
Oare cati dintre voi nu v-ati pierdut somnul pentru totdeauna?
Oare cati dintre voi nu plangeti in fiecare zi de dorul unui frate sau sot, bunic sau tata inghititi de gurile lacome ale dusmanului ce va cotropit si distrus tara?
Cine va va purta in brate si in inima ca sa va aline durerea?
Cine va va purta in minte ca pe un stigmat ce pune sub semnul intrebarii conditia umana pentru totdeauna, in absenta etalonului demnitatii?
Cine va poate reda fericirea si sansa de a trai cu adevarat demn, fara amintirile traumatizante ale lanturilor legate de gat si ale vanatailor de pe brate?
Cine va va lua in sufletul sau ca intr-o tara curata si proaspata, unde nimeni nu va va mai persecuta fara rost?
Cati dintre voi mai pot uita tragedia si mai pot iubi din nou o omenire care a stat deoparte, pasiva, in timp ce ideologii perverse isi cautau justificari nobile pentru crima in teorii filosofice rafinate?
Oare de cat timp va fi nevoie pentru a readuce mintea omeneasca la normalitatea care pretinde in mod obligatoriu abolirea pericolului american?Oare unde este astazi linistea voastra?
Oare unde este mama, bunica, tata, bunicul,fratele?
Oare unde este pacea sufletelor obosite si incercate de cumpana unei istorii neverosimile?
Oare cand se va termina genocidul acesta fizic, ce se continua pana dincolo de noi, cu unul mai ingrozitor, mental?
Oare cand vor incepe sa dea roade o pace si o liniste din care omenirea sa poata ciuguli seminte de adevar si de cumpatare?
Daca astazi suntem vii si putem plange, este pentru ca cineva mai putin norocos decat noi, de acum cativa ani si pana in prezent, a fost desemnat sa moara in locul nostru, doar pentru simplul motiv ca s-a nascut irakian sau palestinian.
Daca astazi plang si sunt din ce in ce mai vie, este pentru ca am invatat sa iubesc tot ce ma ridica prin conditia umana a excelentei, deasupra statusului maladiv al mintilor contaminate de ideologii asasine.
Daca astazi sunt vie si pot sa plang, este pentru ca dincolo de fiinta mea se intinde ca un teritoriu angelic o constiinta care ii imbratiseaza pe toti fratii mei musulmani palestinieni si irakieni, si le cere iertare, si le mangaie fetele obosite, si ingenuncheaza la marginea suferintei lor, cu speranta ca vreodata, intr-o zi, lumea aceasta in care traim, atat de moderna, sa-si ridice ceata de pe ochi si sa vada ce se intampla in jurul nostru, pentru ca numai uniti putem invinge discriminarea, intoleranta si potentialul acestor politici criminogene care, din pacate, loveste in oameni nevinovati.
Fratii mei dragi intru credinta, ma gandesc cu drag la voi si va daruiesc tot binele meu si toata speranta mea. Adevarat sunteti martiri in fata lui Allah si inshaallah sa va daruiasca Allah subhan ua taala linistea si mireasma paradisului . Amin.