Pelerinajul - impresii de neuitat

[imanikka]

Assalam w aleykum
Dragi Rasariteni ,cei care au facut Pelinajul in acest an va rugam sa impartasiti cu noi impresiile voastre , ce ati simtit , v-a schimbat aceasta calatorie viata?

Asteptam povestirile voastre pline de sentimente pure si amintiri frumoase. Daca aveti poze ati putea sa ni le aratati si noua ...

:give_rose: :give_rose: :give_rose:

[ommuhee]

:confused: nu siu daca fac corec dar,cred cum sora mea este foarte ocupata cu treburile ei zilnice nu va dovedi sa posteze nimic niciodata asa ca am hotarit sa scriu eu tot ce ea mia povestit despre impresiile ei in hajj.
imi pare foarte rau ca nu am mers si eu cu ele in hajj fiindca au plecat cele mai bune surori ale mele.
au venit toate racite rau si au bolic ceva zile ,dupa care neam strins la un ciai ferbinte si cu ochii in lacrimi imi povesteu uimirea lor,sentimentele pe cre le vor tine minte o viata ,cea mai mare uimire a fost pentru ele cind au ajuns linga Kaba,sora mea a spun ca sufletul ei sa incalzea de parca ar fi avut foc inauntru,emotii mari,retrairi multe si totusi zic ele ca daca ar avea inca o sansa ar merge acolo.
peizajul vazut acola au spus e ca si in ziua de apoi ,numai ca acum mai ai o sansa sa ispravesti ceva dar atunci nu vei avea.
de fiecare data cind ii zic surorii mele sami mai spuna ceva vad in ochii ei o tristete de nelamurit ,ia zice ca dragostea pentru Allah e inexplicabila si de acea cea ce a simtit acolo nu are cuvinte sa-mi expuna.
uite asa ,ma gindesc acuma cum ar fi sa fost si eu cu ea.insAllah totr la timpul lui si timpul meu va veni.
assalam aleicum,si insAllah cine inca na fost sa se hraneasca cu povestirile altora cu multa rabdare si sa-si pregateasca sufletul pentru ziua accea,eu cred cu toto dinadinsul ca si noi vom fi printe acei ce o sa faca hajj in viitor

[huda_alrahim]

V-ati simtit vreodata iubiti de catre Allah?? Este exact sentimentul pe care eu l-am trait la Keabe... sa vezi Qibla ti se pare un vis...este exact senzatia care te invaluie, ca este de fapt un vis... De la ultimul etaj se vede Qibla in mijloc si o multime de oameni care fac inconjorul- tawaf- si nu iti vine sa crezi ca si tu esti printre ei. Cand se aude Adhanul, lumea se intrerupe din tawaf si se aseaza pentru rugaciune si vezi numai siruri, siruri, de jur imprejur si toata lumea face acelasi lucru...se roaga. Chiar si pe strada, cand se aude adhanul, toata lumea face rugaciunea, magazinele se inchid si fiecare isi cauta un locsor de rugaciune, caci nu e lucru usor sa gasesti unul nici macar pe strada...
La Mekka te simti ales de Allah si totusi esti aproape invizibil acolo... mereu agitatie, mereu oameni care incearca sa ajunga sau sa plece de la Haram...
Atata diversitate numai acolo mi-a fost dat sa vad... europeni, africani, asiatici, americani, australieni... cum cineva observa in timpul unui tawaf " noi arabii am ajuns o minoritate la Pelerinaj" si nu poti decat sa spui alhamdulillah, caci Islamul a ajuns si in cele mai indepartate colturi ale lumii...
Ceea ce pot sa spun este ca aceasta experienta te maturizeaza... e nevoie de efort si de rabdare, dar credinta iti da mereu putere... e un prilej extraordinar de a-ti intari credinta, lucru de care cred ca toti avem nevoie...
Si acum in timpul rugaciunii imi rasuna in urechi vocea muezinului de la Mekka care spune "Rabena we lekel hamd"...e o voce speciala si intre minareturile Keabei are o forta care nu o poti inregistra pe un telefon...
InshaAllah imi aduc aminte cum se posteaza pozele pe Rasarit si am sa pun cateva, caci sunt minunate...

[Saira]

V-ati simtit vreodata iubiti de catre Allah?? Este exact sentimentul pe care eu l-am trait la Keabe... sa vezi Qibla ti se pare un vis...este exact senzatia care te invaluie, ca este de fapt un vis... De la ultimul etaj se vede Qibla in mijloc si o multime de oameni care fac inconjorul- tawaf- si nu iti vine sa crezi ca si tu esti printre ei. Cand se aude Adhanul, lumea se intrerupe din tawaf si se aseaza pentru rugaciune si vezi numai siruri, siruri, de jur imprejur si toata lumea face acelasi lucru...se roaga. Chiar si pe strada, cand se aude adhanul, toata lumea face rugaciunea, magazinele se inchid si fiecare isi cauta un locsor de rugaciune, caci nu e lucru usor sa gasesti unul nici macar pe strada...
La Mekka te simti ales de Allah si totusi esti aproape invizibil acolo... mereu agitatie, mereu oameni care incearca sa ajunga sau sa plece de la Haram...
Atata diversitate numai acolo mi-a fost dat sa vad... europeni, africani, asiatici, americani, australieni... cum cineva observa in timpul unui tawaf " noi arabii am ajuns o minoritate la Pelerinaj" si nu poti decat sa spui alhamdulillah, caci Islamul a ajuns si in cele mai indepartate colturi ale lumii...
Ceea ce pot sa spun este ca aceasta experienta te maturizeaza... e nevoie de efort si de rabdare, dar credinta iti da mereu putere... e un prilej extraordinar de a-ti intari credinta, lucru de care cred ca toti avem nevoie...
Si acum in timpul rugaciunii imi rasuna in urechi vocea muezinului de la Mekka care spune "Rabena we lekel hamd"...e o voce speciala si intre minareturile Keabei are o forta care nu o poti inregistra pe un telefon...
InshaAllah imi aduc aminte cum se posteaza pozele pe Rasarit si am sa pun cateva, caci sunt minunate...



Al salamou alaykoum wa rahmatullahi wa barakatouhu

Hudaaaa :give_rose: tu stii de cand astept sa ai timp sa iesi cu noi? :scenic: si sa fii in oras,si sa nu ai exmene si sa si sa...:scenic:

Hai odata,vino si povesteste-ne cu lux de amanunte :) ne-a mai povestit si Anna...dar eu te "vreau" si pe tine :smile16:

te pupicesc si insha'Allah sa ne vedem curand :give_rose:

[genan]

asslam 3laykom wr7mto allah

intr-adevar este f emotionat numai citind ce scriu altii despre aceasta "experienta " daca se poate numi asa... ce sa mai zic sa fi chiar tu acolo....

insha allah eu doresc la toti musulmanii sa ajunga acolo si sa le fie primit hajjul insha allah!

[huda_alrahim]

Al salamou alaykoum wa rahmatullahi wa barakatouhu

Hudaaaa :give_rose: tu stii de cand astept sa ai timp sa iesi cu noi? :scenic: si sa fii in oras,si sa nu ai exmene si sa si sa...:scenic:

Hai odata,vino si povesteste-ne cu lux de amanunte :) ne-a mai povestit si Anna...dar eu te "vreau" si pe tine :smile16:

te pupicesc si insha'Allah sa ne vedem curand :give_rose:


InshaAllah, inshaAllah... si eu abia astept sa va vad si sa vb...putintica rabdare, mai am 3 examene inshaAllah si apoi nu o sa mai scapati voi de mine:36_1_21: o sa umplu urechile cu povestiri de la hajj... oricum si eu si anna tot anul asta numai de hajj o sa vb si nu o sa epuizam subiectul...sunt atat de multe de povestit...mashaAllah

[Saira]

InshaAllah, inshaAllah... si eu abia astept sa va vad si sa vb...putintica rabdare, mai am 3 examene inshaAllah si apoi nu o sa mai scapati voi de mine:36_1_21: o sa umplu urechile cu povestiri de la hajj... oricum si eu si anna tot anul asta numai de hajj o sa vb si nu o sa epuizam subiectul...sunt atat de multe de povestit...mashaAllah



insha'Allaaaaah!!! :smile16: dar hai mai repede ca ma loveste una bucata bac de incep sa tremur :( asa ca...grabeste-te sa ne intalnim fiindca o sa vina ziua de "arest la domiciliu" :36_1_21: autoimpus :kuzya_01:

[genan]

bebikaaaaaaaa, ma bag si yo ca musca0n lapte, dar sincer, mi-e cam mila de tine cand ma gandesc ca vine bacu... :( insha allah o sa fie totul usor si emotii cat mai putine!!!!

[Saira]

bebikaaaaaaaa, ma bag si yo ca musca0n lapte, dar sincer, mi-e cam mila de tine cand ma gandesc ca vine bacu... :( insha allah o sa fie totul usor si emotii cat mai putine!!!!



ce emotii Genika? :( eu pe zi ce trece mi se pare ca stiu tot mai putin si parca si emotiile se accentueaza :scenic:

vreau sa fiu om mare :36_1_21:

faci du'a pentru mine insha'Allah si o sa fie totul bine insha'Allah :)

sa stii ca nu te-ai "bagat ca musca-n lapte" :give_rose: cum poti spune asa?

pupicei si bafta si tie (cred ca esti in sesiune,nu?) :give_rose:

Allah makum

[genan]

lasa bre emotiile ca nu te ajutaAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

nuuuu, al7mdolillah eu nu mai am sesiune!!!!!!! din anul 4 noi avem stagii,adika merg 1-2-3 luni la un singura materie, in fiecare zii acelasi lucru (cardiologie de ex) si dupa aia imi dau examenu..... am avut si stagii de 2 sapt, dar o sa am cardio 3 luni...... asa ca am scapat macar de stresul de 6 examene pe sesiune!!!! ma simt mai dr asa, ca merg in fiecare zi la pacienti, le fac vizita zi de zi, e bine.. mai putin la examen cand am vreo 30 de cursuri, materie care in mod normal in anii 1-3 o faceam intr-un an intreg... dar asta e....
hai ca deja sunt ooftopic...
mai ziceti si voi de hajj una alta... :D

[maryam]

Inshaa ALLAH sa ajungeti toate acolo...dupa un an si mai bine...dorul de Mekka, de Medina, nu s-a estomat, ba din contra, tristetea este si mai mare, imaginile vazute on line sau la tv...pozele...aducerile aminte sunt greu de suportat.
Parca a ramas doar speranta si dorinta ca intr-o buna zi Bunul ALLAH sa ma readuca acolo unde imi pare ca am trait toata existenta.
Nu stiu altii cum sunt, dar eu as putea sa jur ca sufletul meu a ramas acolo, ca si cum acolo ar fi locul lui, ca o intoarcere la matca.:give_rose:

[Hager]

ALHAMDULILAH RABIL ALAMIN ,ALF ALHAMDULILAH si nu doar atat,cuvintele nu sunt de ajuns pt a povesti despre minunatia pelerinajului ,a locurilor ,a KAABEI,a tot ceea ce ALLAH SWT a creat pt noi toti.
Multumita bunului ALLAH PREAINALTUL si eu am fost la hajj ,si nu pot uita asta si inshaALLAH sa nu uit .,intr-adevar a ramas si in mine o mare tristete si un dor de nedescris pt casa lui ALLAH,pt tot ceea ce am vazut si ce am trait acolo alhamdulilah .
cu aceasta ocazie m-am intalnit si cu fete care aici in ro nu le-am cunoscut decat pe net,ca sa vezi ce mica e lumea,nu?
cand aud adhanul la ceas(il am si la pc)dar acesta e cumparat dim mekka(pt ca nu aveam un ceas cu adhan in casa)ma grabesc de parca nu as avea loc ...................si dupa imi dau seama ca am tot locul din lume pt ca nu sunt acolo:( :confused: ,sunt in casa mea...............
insha ALLAH va doresc ca bunul ALLAH SWT sa va calauzeasca spre casa lui si hajj-ul vostru si al nostru sa fie acceptat.
ALHAMDULILAH RABIL ALAMIN ALLAH ZAUAGEL.ALLAH KERIM.:give_rose: :give_rose:

[Sarah_Nour]

:sleep_2: eu una nu-mi gasesc cuvintele inshaAllah sa pot sa scriu si eu cateva randuri, va doresc la toate sa ajungeti acolo inshaAllah si sa traiti aceasta experienta este minunat, am sa atasez cateva imagini
http://img201.imageshack.us/img201/3025/picture048lk4.jpg
http://img408.imageshack.us/img408/4589/picture031ix3.jpg

[Sarah_Nour]

waww acum am realizat ce mult le-am marit insa aceste poze vorbesc de la sine, ce poti simti cand le revezi :(
- imagine de pe terasa hotelului
http://img256.imageshack.us/img256/2626/picture037xo7.jpg
- in drumul catre Mina
http://img176.imageshack.us/img176/9519/picture056cl7.jpg
- prima zi la corturi
http://img178.imageshack.us/img178/5372/picture062yd7.jpg

[Sarah_Nour]

- drumul spre Jamarat (prima aruncare la Jamarat)
http://img201.imageshack.us/img201/4250/picture078gb1.jpg
http://img201.imageshack.us/img201/3296/picture080wf2.jpg
http://img176.imageshack.us/img176/3985/20061226404tf9.jpg

[huda_alrahim]

Imaginile promise

http://img225.imageshack.us/img225/910/dsc02361ri6.jpg

http://img225.imageshack.us/img225/3817/dsc02458mu4.jpg


http://img225.imageshack.us/img225/3042/dsc02471ss4.jpg
- La parterul moscheei din Mekka, lumea astepta sa inceapa salat al fajr

http://img225.imageshack.us/img225/5161/dsc02497pe0.jpg

http://img225.imageshack.us/img225/7887/dsc02474vt1.jpg


http://img225.imageshack.us/img225/6959/dsc02501qu1.jpg
-Rugaciune pe strada ce ducea la moschee...nu intotdeauna reuseai sa ajungi pana in moschee, dar se auzea perfect...aproape pe fiecare rand era cate o persoana care sa spuna Allahu Akbar si pentru cei din spate si se propaga incet pana la mare distanta de moschee

http://img59.imageshack.us/img59/9896/dsc02379sz2.jpg
- corturile din Mina

[Sarah_Nour]

Lebbeike Allahumme lebbeik, lebbeike la seroke leke lebbeik, innel-hamde uen-ni’mete leke uel-mulk la serike lek. “
= Iata-ma, O, Allah, (raspunzand chemarii Tale) iata-ma! Iata-ma, Tu esti Fara de seama, iata-ma! Cu adevarat, a Ta este Slava, Maretia si Gloria! Tu nu ai pe nimeni egal!

Ecoul acesta ma urmareste pretutindeni, incerc sa ma adun, incerc sa ma regasesc, sa ma reintegrez in aceasta viata , in care practic nu ma mai regasesc sau nu mai imi gasesc locul, toata experienta pelerinajului ma marcat foarte mult, toti care au trecut prin aceasta experienta , o pot confirma. De foarte multe ori am incercat sa astern pe hartie experienta Hajjului, dar cuvintele nu pot exprima ceea ce sufletul detine ca informatie, nu pot de cat sa redau secvential, voi incerca insa sa conturez anumite aspecte, inshaAllah.
Inca din clipa in care am pus piciorul pe Pamantul Sfant - Mekka, am simtit cum sufletul si trupul si mintea au fost inundate de trairi dintre cele mai diverse, este intradevar un miracol, intensitatea, amalgamul acestor puternice emotii prin care fiecare pelerin trece inca din prima clipa. Momentul in care am intrat in Moskeea Sfanta, toata splendoarea si maretia, clipa in care privirea, sufletul si fiinta noastra, in fata Kabbei, realizam cat suntem de mici, dar in acelasi timp cata putere si energie , dragoste si iubire ne sunt oferite de Allah swt. In prima secunda cand am vazut Kaba pentru prima oara, lacrimi de fericire dar si sentimental de implinire m-au inundat, intradevar visul devenise realitate, ca un film in mintea mea s-au developat secvente, amintiri, momente din viata mea, clipe si secunde, mai bune insa si clipe dintre cele mai grele, momente de durere si tristete, momente de disperare, peste toate acestea am trecut cu voia lui Allah swt si tot cu voia Sa am beneficiat de acest privilegiu de-a ma numara printre oaspetii Sai , elhamduliAllah, de-a ma naste inca o data, de-a putea trai o alta etapa a vietii mele, numai si numai datorita lui ALLAH swt, caruia nu stiu daca o viata in rugaciune sau orice fapta vor putea reprezenta recunostinta mea, cu siguranta insa Allah swt stie cel mai bine.
Ritualul inconjorului Kabbei (de 7 ori) este piatra de incercare sau Jihadul femeii( opinie personala) simti ca toata multimea in care te aflii prin rugaciune si Du’a ,constituim o singura fiinta, simti protectie, simti intensitatea rugaciunii, esti mai aproape de Allah swt, simti cum toata puterea si dragostea lui Allah swt se revarsa asupra noastra, asupra tuturor. Tot ritualul si aceste cercuri in care se concentreaza atata energie si putere, dorinta fiecaruia de-a atinge Kabbe, este o experienta extraordinara.(observatie: dupa ce am atins Kabbe cateva zile am simtit ca mana avea un miros dintre cele mai fine,subhanAllah).
Aici suntem cu totii egali, nu exista diferente, cu totii incercam sa fim cat mai aproape de Allah swt prin rugaciunile noastre, sa nu pierdem nici-o secunda, sunt oameni care vin din cele mai indepartate colturi ale lumii si care nu beneficiaza de un buget mare, insa dorinta lor este extrem de puternica, multi dintre ei si-au adjudecat o suprafata suficienta in perimetrul Moskeei Sfinte, pe care nu au parasit-o pe tot parcursul acestor zile, acesti oameni te impresioneaza, imaginea aceasta este o lectie pentru noi toti, este o dovada ca Hajjul nu este de cat rugaciune,meditatie si citire Coran, restul activitatilor si tot ce tine de confort, nu sunt de cat lucruri trecatoare.

http://www.youtube.com/watch?v=mSkAA0iTEkM&mode=related&search=
http://www.youtube.com/watch?v=F7gv5ltXCSk&mode=related&search=

[huda_alrahim]

Un pelerin in Casa lui Allah

Pelerinajul este o experienţă unică în viaţă, ce se transformă din a cincea obligaţie a fiecărui musulman într-o binecuvântare pentru aceia care cu inima deschisă călătoresc spre Casa lui Allah. Nimic nu te poate pregăti cu adevărat pentru ceea ce te aşteaptă acolo. Înainte de a pleca ştiam în mare ce ne aşteaptă acolo, unde urma să mergem şi ce o să facem, dar… sentimentele ce le trăieşti acolo nu se pot calcula de acasă.

Când am ajuns în Mekka am descoperit un oraş aglomerat şi zgomotos, oameni care hoinăreau pe stradă, totul plin de culoare, mirosuri care îţi înnebunesc simţurile. Deja mă simţeam ameţită si era doar începutul visului…

Din primele momente doream să mergem la Casa lui Allah, deşi eram pe drumuri de mai bine de o zi. În cele din urma ne-am împlinit ţelul, ne-am apropiat de moschee, încercând sa facem faţă mulţimii…oameni veneau, oameni plecau. Simpla vedere a minaretelor iţi taie respiraţia şi este abia începutul… mulţimea se înţesea pe măsura ce încercam să ne apropiem şi preocuparea de a ajunge înăuntru iţi ajută inima sa facă faţă la toate trăirile care o invadează.

Am intrat în moschee cu permanenta senzaţie ca niciodată nu o să fiu în stare să mă descurc singură în spatiul acela imens şi cu puţin efort am traversat-o şi dintr-o dată a aparut în faţa noastră Qibla. Un moment am avut impresia ca e ireală... atât de multe imagini văzute cu ea te fac sa crezi ca este un simplu afiş. Cu greu îţi vine sa crezi ce eşti faţă în faţă cu ea...tu şi atât de mulţi alţii.

Tawaful este un amestec de uimire, rugăciune şi efort de a-ţi menţine echilibrul in mulţime şi de a nu te pierde de grup. Pe unde te uiţi vezi oameni de toate originile, călăuziţi de aceeaşi dorinţă ca şi a ta- aceea de a termina tawaful şi de a se apropia cât mai mult de Qibla.

Întâia oara când am făcut tawaf am ajuns atât de aproape de ea, atât de aproape... Puteam sa vad picături de apa pe acea piatră şi imaginea mă hipnotiza. Abia m-am putut desprinde şi continua tawaful, imaginea rămânând în minte mult timp. Din acel moment Mekka s-a schimbat pentru mine, era ca şi cum eram acolo de o veşnicie.

După ce am terminat umrah am avut la dispoziţie câteva zile până să începem hajjul. În acest timp am încercat sa profităm de avantajul de a fi atât de aproape de moschee şi adesea ne întorceam sa ne rugăm aici. Cele mai dragi amintiri sunt cele ale rugăciunilor de dimineaţă de la Haram. Nimic din ceea ce am trăit până acum nu se poate compara cu ele. Îmi vine în minte o noapte anume...

Am ajuns la moschee şi pentru prima dată de când ajunsesem acolo nu era aşa de aglomerată. Am hotărât să mergem la ultimul etaj al moscheei şi acolo sa aşteptam să intre timpul de rugăciune. Când am ajuns sus, inima a început să bată din ce in ce mai tare: deasupra ta e cerul liber, sub picioarele tale este acea marmura albă şi rece şi când îţi îndrepţi privirea spre centrul moscheei vezi Qibla şi acea mulţime care face tawaf. Numai imaginea acelor persoane care fac tawaf este suficientă să iţi dea fiori.

Am găsit un locşor unde să ne aşezăm şi să ne rugam...este de fapt singura dorinţă care te cuprinde în timp ce eşti la Haram. Cu toate ce se întâmplau îin jurul meu, mă simţeam în altă lume, nimic nu mai conta, decât să fiu aproape de Allah şi să mă rog. Acolo am simţit cel mai bine forţa lui Allah, iubirea lui Allah. Te simţi un ales al lui Allah, un privilegiat. A început să se audă adhanul şi pur şi simplu am început să tremur...mai auzisem vocea aceea, dar acea noapte, intensitatea, ecoul, imaginile din jurul meu... simţeam cum lacrimile se rostogolesc pe obraji şi vântul rece le uscă. Rugăciunea a avut ceva magic şi întoarsă acasă am încercat să recompun sentimentele din acea noapte, dar este inutil- numai acolo se va mai întoarce magia.

A începutul Hajjul şi aveam senzaţia că trăiesc într-un vârtej...ziua a devenit noapte şi noaptea a devenit zi. Mina, Arafah, Muzdalifah, din nou Mina, sunt locuri în care a trebuit să ne dovedim credinţa, răbdarea şi încrederea că Pelerinajul nostru este acceptat. Cum aş putea sş explic ce se întâmplă la Arafah? Acolo simţi că fiecare minut contează, că fiecare rugă este ascultată, că Arafah este cheia de boltă a hajjului. Acolo am ascultat cele mai impresionante rugi şi o foarte frumoasă khutba, căci anul acesta ziua de Arafah a coincis cu ziua de vineri, exact ca în vremea când Profetul (salleAllahu aleihi we sellem) a făcut hajj.

La Arafah, Allah coboară în cerul Pământului şi ascultă rugile supuşilor Săi. La Arafah pur şi simplu stai în cort şi te rogi. Ritmul rugăciunilor se accelerează pe măsură ce se apropie momentul plecării. Timpul se scurge atât de repede, încât nu îţi doreşti sa îl iroseşti. Vezi acolo oameni din toate colţurile lumii, auzi toate limbile pământului. Nu este uşor, dar îţi răsplăteşte sufletul cu credinţă şi sperantă, maturizează mintea şi îţi întăreşte corpul.

Sa plecăm de la Mekka s-a dovedit a nu fi atât de uşor. Deşi ne fusese destul de greu în Mekka, nimeni nu vroia de fapt să plece de acolo. Dar Medina te întampină atât de călduros încât dorul de Mekka începe să se vindece. Medina este exact opusul Mekkăi. Daca Mekka nu doarme niciodată, Medina este atât de linişitita, atât de calmă, atât de curată... este odihnă pentru toţi şi sentimentul că ai pierdut ceva drag începe să se estompeze.

Cele 15 zile petrecute acolo au trecut foarte repede, dar au lăsat urme adânci în interior. Nu te poţi întoarce aceeaşi persoană care a plecat şi deja începi sa te întrebi: oare când mă voi mai întoarce acolo? Vreau să văd Mekka din nou, cu străzile ei înguste şi aglomerate, să văd din nou moscheea, să beau Zam-Zam...


Acestea sunt impresiile pe care le-am scris la scurt timp dupa ce m-am intors de la Hajj si azi le-am descoperit in calculator...
Si aici se afla o serie de poze pe care pelerinii din grupul nostru le-au facut, incepand din ziua concusrsului pentru hajj si pana la intoarcerea in tara : http://www.youtube.com/watch?v=Yil0FAdq9_I

[Sarah_Nour]

Assalamu aleykum, intradevar pelerinajul este foarte greu de descris in cuvinte, Huda revazand imaginile si citind postarea ta, :( :smile18: e ceva in sufletele noastrea care nu va disparea niciodata, am retrait acele clipe .......inshaAllah sa reusim cu totii sa ajungem din nou acolo si pentru cei care inca nu au ajuns, inshaAllah sa ajunga cat de curand, nici nu mai e mult daca stam bine sa ne gandim la cum zboara timpul:scenic: