Mariyah
04-10-2007, 03:21 PM
Tot mai multi albanezi din Kosovo isi schimba religia
Tot mai multi albanezi din Kosovo isi schimba religia
Noi credinte incep sa umple vidul religios din provincia Kosovo. Desi
traditional musulmani, tinerii etnici albanezi de aici incep sa isi
schimbe religia indreptindu-se fie spre islamismul radical, fie spre
crestinismul evanghelic. Un reportaj publicat de Reteaua Balcanica de
Investigatii Media (www.birn.eu.com)
Intr-o zi de vineri, in una din cele 16 moschei din Pristina, este usor
sa crezi ca te afli in Orientul Mijlociu. Barbati cu barbi lungi si
pantaloni scurti se roaga la parter, in timp ce la etajul doi femei in
voaluri isi desfasoara ritualurile religioase.
Acesti credinciosi apartin miscarii Salafi a Islamului Sunni, desi nu
le pasa prea mult de discutiile pe marginea deosebirilor de nuanta
legate de islam.
„Islamul este unul, unic si unit. Doar ca au loc incercari de a produce
diviziuni in religia noastra," spune Menduh Gashi, un sofer de taxi
care profita de pauza de prinz pentru a se ruga.
Gashi spune ca poarta acum pantaloni scurti si barba pentru ca „este
dogma islamului. Este una dintre instructiunile Profetului despre cum
trebuie sa aratam, sa ne comportam si sa mincam."
Noul aspect al acestui grup de adepti ai Islamului, inca putin numeros
dar in crestere, provoaca neliniste in Kosovo, unde nationalismul
albanez – pe baze etnice – ce dateaza de secole a cistigat demult in fata
identitatii religioase. Indiciile schimbarii au aparut la inceputul
anilor 90, cind unii tineri kosovari au inceput sa studieze teologia in tari
arabe, aducind acasa noi idei.
Pina atunci, cei mai multi imami si teologi studiasera in Turcia.
Soferul de taxi recunoaste ca „unora, noua noastra infatisare li s-ar putea parea ciudata sau extrema."
Totusi, barbatul adauga: „Parintii nostri nu stiau prea multe despre
credinta lor. Nu se putea gasi literatura religioasa in perioada
comunismului. Acum cunoastem Islamul, citim despre Islam si ne comportam asa cum scrie in Coran."
Pe linga intoarcerea studentilor din statele arabe, un alt factor ce a
contribuit la inflorirea Islamului in Kosovo a fost primirea de
ajutoare din strainatate. Dupa ce interventia fortelor NATO a inlaturat
autoritatile sirbe din Kosovo in 1999, agentiile umanitare din statele arabe
au demarat actiuni de ajutorare in regiune.
Majoritatea moscheilor construite de atunci reprezinta rodul donatiilor
acestor agentii care i-au atras pe tineri oferindu-le sansa de a invata
limbi straine, utilizarea computerului dar si alte cursuri.
Comunitatea islamica din regiune afirma ca aparitia brusca a acestor
agentii arabe nu va modifica traditiile din Kosovo, ce nu includ purtarea
de barbi de catre barbati si nici a voalurilor de catre femei.
„Comunitatea islamica din Kosovo este deschisa catre toate grupurile
mistice ce deriva din Islam," spune Qemajl Morina, un responsabil cu
relatiile publice al unei comunitati islamice, de asemenea prodecan al
Facultatii de Studii Islamice din Pristina.
„Problema este ca diverse grupuri acorda importanta unor probleme care,
din punctul nostru de vedere, sint secundare." Morina spune ca adeptii
credintei Salafi sau Wahabi au dreptul la interpretarea riguroasa a
Islamului atiat timp cit nu ii forteaza pe ceilalti sa adopte aceasta
credinta.
„Ei insista ca femeile sa poarte voalul, insa noi, in calitate de
comunitate musulmana, incercam sa propovaduim Islamul in mod favorabil, fiind constienti de faptul ca sintem o tara europeana," adauga imamul.
Multi oameni din regiune sint mai putin relaxati decit Morina in ceea
ce priveste aparitia voalurilor. Acum doi ani, scoala gimnaziala Sami
Frasheri din Pristina a exmatriculat o eleva care a refuzat sa isi dea
jos voalul in clasa.
Ce ii preocupa pe Morina si pe colegii acestuia, de fapt, nu este
fundamentalismul islamic, ci tendinta tinerilor musulmani de a se converti
la alte credinte.
Musulmanii inca reprezinta marea majoritate in Kosovo, statistici
neoficiale sugerind ca musulmanii acopera 90% din populatie, 3% sunt
catolici, iar restul sint sirbi ortodocsi sau protestanti.
Dar comunitatea protestanta este in crestere, mai ales in rindul
albanezilor. Numarul comunitatilor evanghelice din Kosovo a crescut
considerabil, de la 7 in 1999, la 27 in prezent.
In fiecare duminica, cladirea Teatrului National din Pristina
gazduieste slujbe ale Comunitatii Poporului Domnului, cea mai mare comunitate protestanta din Kosovo, care a aparut la jumatatea anilor 80.
Pastorul Artur Krasniqi recunoaste cu usurinta ca ce mai multi adepti
ai acestei comunitati au un alt trecut religios. Chiar el s-a nascut si
a fost botezat romano-catolic, dar adauga ca aproximativ 95% dintre protestantii din Kosovo au un trecut islamic.
Morina spune ca acesti adepti convertiti sint atrasi din rindurile
„celor care nu cunosc Islamul". El spune ca toata lumea are dreptul de a-si alege credinta, insa ii condamna pe misionarii protestanti pentru
faptul ca pun accentul pe tineri.
Crestinismul evanghelic, la fel ca forma Wahabi a Islamului, s-a
raspindit in Kosovo cu ajutorul misionarilor bine organizati, adeseori veniti din Statele Unite in acest caz.
Unul dintre misionari este Marc Yocom, pastor de origine americana al
Capelei Calvary din Pristina, reprezentanta a unei biserici din
California. Yocom a lucrat in Kosovo timp de cinci ani si a invatat limba
albaneza. Inainte a trait un an in Albania, tara care, de asemenea,
inregistreaza un numar in crestere de comunitati protestante.
Pastorul asistent al lui Yocom este un kosovar cu trecut musulman –
Lirak Gjoshi, de 24 de ani, din Gjakova, care s-a convertit acum patru
ani, in ciuda protestelor familiei sale.
„Au incercat sa ma faca sa ma razgindesc vorbindu-mi, dar si cu forta,"
spune Lirak. „Ei pur si simplu nu pot accepta decizia mea." Tinarul
urmeaza in prezent cursurile unui colegiu religios din Ungaria.
Kreshnik Alixhiku, un alt membru al congregatiei, este un musulman
convertit. El a citit Biblia pentru prima data pe cind era refugiat in
Albania, unde a intrat in legatura cu misionarii americani de la care a
invatat despre evanghelism.
Inainte sa se converteasca, stia putine lucruri despre credinta in
familie. „Foarte rar tineam cont de religie in familie, tineam doar
sarbatorile mari, cum ar fi Bajramul," spune acesta. Pastorul Yocom spune ca majoritatea celor convertiti la crestinism in Kosovo au sub 25 de ani.
Dom Nosh Gjolaj, preot la Biserica Catolica din Pristina si sociolog,
spune ca tinerii graviteaza in mod natural in jurul noilor sisteme de
credinte. „Noile comunitati ii atrag pe tineri," spune acesta. „Acesti
pusti vin, in principal, din familii autocrate.
Ei vor sa fie liberi, sa fie iubiti si intelesi." „Religiile
institutionale pot fi rigide, in timp ce tinerii nu vor structuri si limitari," adauga acesta.
„In perioada comunismului, majoritatea oamenilor nu tineau cont de
religie, astfel ca dupa caderea vechiului sistem a existat un vid
religios," concluzioneaza Dom Nosh Gjolaj. „Oamenii isi cauta identitatea
religioasa si sint influentati cu usurinta de grupuri si secte mai mici, mai agresive."
Nora, din Prizren, s-a convertit la evanghelism, dar nu pentru ca avea
un background islamic, ci unul catolic. „Nu mi-am imaginat niciodata ca
ma voi opune tatalui meu sau ca voi lua o decizie pe care el nu o va
aproba," isi aminteste fata. „Prima data cind am facut acest lucru a fost cind am decis sa merg la o biserica protestanta."
Reactia tatalui ei a surprins-o. El a insistat sa participe la o slujba
din Pristina. „La incheierea acesteia ma asteptam sa ma certe sau sa-mi tina o prelegere. In schimb a tacut, lucru care era un semn ca imi
respecta decizia," spune Nora.
Tot mai multi albanezi din Kosovo isi schimba religia
Noi credinte incep sa umple vidul religios din provincia Kosovo. Desi
traditional musulmani, tinerii etnici albanezi de aici incep sa isi
schimbe religia indreptindu-se fie spre islamismul radical, fie spre
crestinismul evanghelic. Un reportaj publicat de Reteaua Balcanica de
Investigatii Media (www.birn.eu.com)
Intr-o zi de vineri, in una din cele 16 moschei din Pristina, este usor
sa crezi ca te afli in Orientul Mijlociu. Barbati cu barbi lungi si
pantaloni scurti se roaga la parter, in timp ce la etajul doi femei in
voaluri isi desfasoara ritualurile religioase.
Acesti credinciosi apartin miscarii Salafi a Islamului Sunni, desi nu
le pasa prea mult de discutiile pe marginea deosebirilor de nuanta
legate de islam.
„Islamul este unul, unic si unit. Doar ca au loc incercari de a produce
diviziuni in religia noastra," spune Menduh Gashi, un sofer de taxi
care profita de pauza de prinz pentru a se ruga.
Gashi spune ca poarta acum pantaloni scurti si barba pentru ca „este
dogma islamului. Este una dintre instructiunile Profetului despre cum
trebuie sa aratam, sa ne comportam si sa mincam."
Noul aspect al acestui grup de adepti ai Islamului, inca putin numeros
dar in crestere, provoaca neliniste in Kosovo, unde nationalismul
albanez – pe baze etnice – ce dateaza de secole a cistigat demult in fata
identitatii religioase. Indiciile schimbarii au aparut la inceputul
anilor 90, cind unii tineri kosovari au inceput sa studieze teologia in tari
arabe, aducind acasa noi idei.
Pina atunci, cei mai multi imami si teologi studiasera in Turcia.
Soferul de taxi recunoaste ca „unora, noua noastra infatisare li s-ar putea parea ciudata sau extrema."
Totusi, barbatul adauga: „Parintii nostri nu stiau prea multe despre
credinta lor. Nu se putea gasi literatura religioasa in perioada
comunismului. Acum cunoastem Islamul, citim despre Islam si ne comportam asa cum scrie in Coran."
Pe linga intoarcerea studentilor din statele arabe, un alt factor ce a
contribuit la inflorirea Islamului in Kosovo a fost primirea de
ajutoare din strainatate. Dupa ce interventia fortelor NATO a inlaturat
autoritatile sirbe din Kosovo in 1999, agentiile umanitare din statele arabe
au demarat actiuni de ajutorare in regiune.
Majoritatea moscheilor construite de atunci reprezinta rodul donatiilor
acestor agentii care i-au atras pe tineri oferindu-le sansa de a invata
limbi straine, utilizarea computerului dar si alte cursuri.
Comunitatea islamica din regiune afirma ca aparitia brusca a acestor
agentii arabe nu va modifica traditiile din Kosovo, ce nu includ purtarea
de barbi de catre barbati si nici a voalurilor de catre femei.
„Comunitatea islamica din Kosovo este deschisa catre toate grupurile
mistice ce deriva din Islam," spune Qemajl Morina, un responsabil cu
relatiile publice al unei comunitati islamice, de asemenea prodecan al
Facultatii de Studii Islamice din Pristina.
„Problema este ca diverse grupuri acorda importanta unor probleme care,
din punctul nostru de vedere, sint secundare." Morina spune ca adeptii
credintei Salafi sau Wahabi au dreptul la interpretarea riguroasa a
Islamului atiat timp cit nu ii forteaza pe ceilalti sa adopte aceasta
credinta.
„Ei insista ca femeile sa poarte voalul, insa noi, in calitate de
comunitate musulmana, incercam sa propovaduim Islamul in mod favorabil, fiind constienti de faptul ca sintem o tara europeana," adauga imamul.
Multi oameni din regiune sint mai putin relaxati decit Morina in ceea
ce priveste aparitia voalurilor. Acum doi ani, scoala gimnaziala Sami
Frasheri din Pristina a exmatriculat o eleva care a refuzat sa isi dea
jos voalul in clasa.
Ce ii preocupa pe Morina si pe colegii acestuia, de fapt, nu este
fundamentalismul islamic, ci tendinta tinerilor musulmani de a se converti
la alte credinte.
Musulmanii inca reprezinta marea majoritate in Kosovo, statistici
neoficiale sugerind ca musulmanii acopera 90% din populatie, 3% sunt
catolici, iar restul sint sirbi ortodocsi sau protestanti.
Dar comunitatea protestanta este in crestere, mai ales in rindul
albanezilor. Numarul comunitatilor evanghelice din Kosovo a crescut
considerabil, de la 7 in 1999, la 27 in prezent.
In fiecare duminica, cladirea Teatrului National din Pristina
gazduieste slujbe ale Comunitatii Poporului Domnului, cea mai mare comunitate protestanta din Kosovo, care a aparut la jumatatea anilor 80.
Pastorul Artur Krasniqi recunoaste cu usurinta ca ce mai multi adepti
ai acestei comunitati au un alt trecut religios. Chiar el s-a nascut si
a fost botezat romano-catolic, dar adauga ca aproximativ 95% dintre protestantii din Kosovo au un trecut islamic.
Morina spune ca acesti adepti convertiti sint atrasi din rindurile
„celor care nu cunosc Islamul". El spune ca toata lumea are dreptul de a-si alege credinta, insa ii condamna pe misionarii protestanti pentru
faptul ca pun accentul pe tineri.
Crestinismul evanghelic, la fel ca forma Wahabi a Islamului, s-a
raspindit in Kosovo cu ajutorul misionarilor bine organizati, adeseori veniti din Statele Unite in acest caz.
Unul dintre misionari este Marc Yocom, pastor de origine americana al
Capelei Calvary din Pristina, reprezentanta a unei biserici din
California. Yocom a lucrat in Kosovo timp de cinci ani si a invatat limba
albaneza. Inainte a trait un an in Albania, tara care, de asemenea,
inregistreaza un numar in crestere de comunitati protestante.
Pastorul asistent al lui Yocom este un kosovar cu trecut musulman –
Lirak Gjoshi, de 24 de ani, din Gjakova, care s-a convertit acum patru
ani, in ciuda protestelor familiei sale.
„Au incercat sa ma faca sa ma razgindesc vorbindu-mi, dar si cu forta,"
spune Lirak. „Ei pur si simplu nu pot accepta decizia mea." Tinarul
urmeaza in prezent cursurile unui colegiu religios din Ungaria.
Kreshnik Alixhiku, un alt membru al congregatiei, este un musulman
convertit. El a citit Biblia pentru prima data pe cind era refugiat in
Albania, unde a intrat in legatura cu misionarii americani de la care a
invatat despre evanghelism.
Inainte sa se converteasca, stia putine lucruri despre credinta in
familie. „Foarte rar tineam cont de religie in familie, tineam doar
sarbatorile mari, cum ar fi Bajramul," spune acesta. Pastorul Yocom spune ca majoritatea celor convertiti la crestinism in Kosovo au sub 25 de ani.
Dom Nosh Gjolaj, preot la Biserica Catolica din Pristina si sociolog,
spune ca tinerii graviteaza in mod natural in jurul noilor sisteme de
credinte. „Noile comunitati ii atrag pe tineri," spune acesta. „Acesti
pusti vin, in principal, din familii autocrate.
Ei vor sa fie liberi, sa fie iubiti si intelesi." „Religiile
institutionale pot fi rigide, in timp ce tinerii nu vor structuri si limitari," adauga acesta.
„In perioada comunismului, majoritatea oamenilor nu tineau cont de
religie, astfel ca dupa caderea vechiului sistem a existat un vid
religios," concluzioneaza Dom Nosh Gjolaj. „Oamenii isi cauta identitatea
religioasa si sint influentati cu usurinta de grupuri si secte mai mici, mai agresive."
Nora, din Prizren, s-a convertit la evanghelism, dar nu pentru ca avea
un background islamic, ci unul catolic. „Nu mi-am imaginat niciodata ca
ma voi opune tatalui meu sau ca voi lua o decizie pe care el nu o va
aproba," isi aminteste fata. „Prima data cind am facut acest lucru a fost cind am decis sa merg la o biserica protestanta."
Reactia tatalui ei a surprins-o. El a insistat sa participe la o slujba
din Pristina. „La incheierea acesteia ma asteptam sa ma certe sau sa-mi tina o prelegere. In schimb a tacut, lucru care era un semn ca imi
respecta decizia," spune Nora.