PDA

View Full Version : departe de tara ....



daniela_muslimah
05-07-2007, 02:21 AM
السلام عليكم و رحمة الله و بركاته

cum este sa traiesti departe de tara, de locurile unde ai copilarit, unde ai crescut...

departe de cei dragi, de familia ta?...

cum este sa lasi totul si sa pleci de dragul celui de care ti-ai alaturat viata?...
(in cazul in care acesta este motivul)

si sa mergi printre straini, intr-un loc necunoscut?

sa lasi totul in urma si sa pleci cu sotul tau intr-o tara pe care n-o cunosti?...

~~~
cum este peste ani?.. cand nu este asa de usor sa revii in tara ta?..
(fiindca posibilitatile financiare sunt limitate)

cand ai familia ta, copiii tai, prietenii tai acolo... iar cei care-ti erau straini, acum iti sunt mai apropiati....

cat de mult te apasa dorul de tara?....

si cum treci peste asta?...

sau peste faptul ca rar iti poti vedea familia si poate sunt ani cand nu-ti poti vedea mama, tatal?.. pe cei care-ti erau dragi?...
iar copiii tai nu-si pot cunoaste proprii bunici...

stiu persoane care nu sufereau muzica populara, de exemplu :D..
cum au plecat in alta tara si au stat acolo.. au inceput sa indrageasca tot ceea ce le amintea de Romania, de tara lor... (chiar si muzica populara :D :D)

cat de greu e de purtat Dorul de Tara?...

si cat de greu e sa te adaptezi?...
sa intelegi o cultura noua?... o viata noua?
cand totul in jurul tau e diferit? toti sunt straini.. vorbesc o alta limba..
cand locurile din jurul tau sunt diferite?..
cand ajungi intr-o alta lume?...

cum ati reusit sa treceti peste asta?.. poate sotul a fost aproape..
apoi, cu timpul.. si familia lui a fost calda si primitoare...

insa dorul de tara, tot dor de tara e...

voi cum va descurcati?

dar cei care sunt departe de locurile natale din alte motive?..

voi cum va descurcati atunci cand sunteti

Departe de tara voastra?

....

maryam
05-07-2007, 03:28 AM
Stiu ca nu eu ar trebui sa raspund la aceasta intrebare :kuzya_01: , insa de multe ori, de prea multe ori ma simt aici, in tara mea departe de...tot...de ceea ce iubesc, de locurile cu care "sunt obisnuita", de "cei dragi", desi este cu siguranta pentru multi fie o aberatie, fie un paradox...sau poate ca unii vor putea spune Mashaa ALLAH!

Cred ca, bucatica asta de pamant in care ai venit pe lume nu ti-o poate scoate nimeni si nimic din suflet, insa in viata sunt atat de multe balante.

As vrea sa cred ca as putea intr-adevar sa ma desprind usor la o adica, desi sunt convinsa ca si stirile politice le-as gasi fascinante dincolo, probabil dupa un timp;) :rolleyes: .
Cred, asadar ca dorul de tara cu tot ce este in ea, cu tot ce ai lasat "in urma" exista, dar tot la fel cred ca nimic nu e intamplator in viata, nu noi alegem pana la urma locul ci el ne primeste sa (re)venim acolo unde ne este destinul.
Cred ca am mai spus, atunci cand am intrat in Mekka, cand am stat acolo trei saptamani n-am avut acest sentiment "de dor"... imi mai aminteam uneori si ma invinovateam atunci pentru "superficialitatea" sentimentelor mele, insa oricat ar parea de anormal, am simtit tot timpul ca m-am intors acasa...era ca si cum acolo as fi trait, totul imi era familiar, desi habar nu aveam strazile s as fi putut sa ma ratacesc oricand, imi placea sa ies, sa merg ca si cum m-as fi intors dupa o lunga absenta...vorbeam cu oamenii ca si cu proprii vecini si uneori cand imi amintesc (ca si acum) nu pot sa nu-mi doresc sa stiu cum e posibil asa ceva.
Cred ca sufletul nostru cunoaste mai bine decat mintea, locul sau; uneori el asteapta sa revina, alteori continua doar sa spere ca o va face, poate ca alearga, alearga in cautarea lui fara ca noi sa avem macar habar.

Inshaa ALLAH sa va usureze Bunul ALLAH dorurile, distantele, amintirile si sa fiti alturi de cei pe care-i iubiti, sa fiti acolo unde va e locul...in liniste si pace!


Mashaa ALLAH, Daniela :give_rose: , cand am sa plec, am sa intru aici si sigur am sa plang o seara intreaga.:smile06:

gabriela guettat
05-07-2007, 12:47 PM
Mashallah surioara Maryam,Allah subhanahu wa ta'ala sa fie multzumit de tine!:smile06:

Cat despre tine habibty Danutza:give_rose:,cu acest subiect ai sa atingi multe inimi!(bineantzeles in sensul bun al atingerii)!

Ehh,sa incep?

"cum este sa traiesti departe de tara, de locurile unde ai copilarit, unde ai crescut...

departe de cei dragi, de familia ta?...

cum este sa lasi totul si sa pleci de dragul celui de care ti-ai alaturat viata?...
(in cazul in care acesta este motivul)

si sa mergi printre straini, intr-un loc necunoscut?

sa lasi totul in urma si sa pleci cu sotul tau intr-o tara pe care n-o cunosti?..."

*greu,dar odata ca itzi pi in cap ca trebuie sa itzi faci SI TU O FAMILIE,inshallah poti trece bine peste aceasta greutate!


"cum este peste ani?.. cand nu este asa de usor sa revii in tara ta?..
(fiindca posibilitatile financiare sunt limitate)

cand ai familia ta, copiii tai, prietenii tai acolo... iar cei care-ti erau straini, acum iti sunt mai apropiati....

cat de mult te apasa dorul de tara?....

si cum treci peste asta?..."

*alhamdulillah,am avut posibilitatea sa vin de cate ori am dorit,si sa ii aduc si pe ai mei aici,dar sa stitii ca nu am profitat de acesta ocazie,decat in limitele bunlui simtz!
O sa va intrebati poate de ce,sau unele o sa zice-ti eee;;daca asa fi eu as fi profitat!
DAR trebuie sa intzelegi un lucru ca oricat de "bine" am fii,acum si voi avetzi obligatzia de a stii cum sa va organizatzi,si sa shtitzi ca sotzul vostru nu s-a casatorit cu nemurile din Romania s-a castorit cu O femeie!S stitzi ca nu vorbesc cu rautate dar toate au un scop in viatza noastra!
Dorul de tzara il am si il voi avea mereu,dar responsabilitatzile in care sunt angajata acum ma fac sa-mi poderez toate dorurile!

"stiu persoane care nu sufereau muzica populara, de exemplu ..
cum au plecat in alta tara si au stat acolo.. au inceput sa indrageasca tot ceea ce le amintea de Romania, de tara lor... (chiar si muzica populara )"

*nu vreau sa fiu rea,dar nu ma omoram dupa muzica populara,SI nici acum nu ma omor,dar de exemplu ascult cu mare drag si pic intr-o mare nostlgie ,ascultand "NAIUL LUI GHEORGHE ZAMFIR":D :give_rose:


"si cat de greu e sa te adaptezi?...
sa intelegi o cultura noua?... o viata noua?
cand totul in jurul tau e diferit? toti sunt straini.. vorbesc o alta limba..
cand locurile din jurul tau sunt diferite?..
cand ajungi intr-o alta lume?...

cum ati reusit sa treceti peste asta?.. poate sotul a fost aproape..
apoi, cu timpul.. si familia lui a fost calda si primitoare...

insa dorul de tara, tot dor de tara e..."

*adaptare.. a fost grea,mai grea decat o credeam ca eram in Romania,toate erau invers,totul diferit,aveam impresia ca sunt numai eu in mijlocul atentzie lor:o,...dar gresheam;alhamdulillah ca am avut parte de o adevarata mama(nu de o soacra-poama-acra).:D
Sotzul meu nu prea a fost cu mine(ca doar ma maritai cu un petorlist:999: ,nu cu un om al biroului :scenic:)!
Dar este foarte adevarat,ca familia lui a fost foarte primitoare si calda!
Alhamdulillah!!

"voi cum va descurcati?

dar cei care sunt departe de locurile natale din alte motive?..

voi cum va descurcati atunci cand sunteti

Departe de tara voastra?"

Alhamdulillah in curand fac doua decenii,si nu regret nimic,inshallah toate sa avetzi parte de linishte si intzelegere!
ALLAH subahanhu wa ta'ala sa fie multzumit de voi!
AMEEN

Iman3
05-07-2007, 04:06 PM
Salamu alaikum!
Of, ce subiect!!! Daniela ,mashaAllah, mai scrieti fetelor ... tu ori esti psiholog ori trebuie sa pleci... caci asha din afara nu aveai cum sa dai glas mai bine framantarilor unui suflet cu biletul de avion in mana.

emilia
05-07-2007, 04:36 PM
salam aleikum daniela si tuturor -frumoasa si dureroasa intrebarea ta dar iti multumesc ca ai deschis acest subiect sunt convinsa ca aproapa toate dintre noi care suntem plecate din tara au un dor si o durere fata de parintii,fratii si locurile unde au crescut si copilarit.am sa va povestesc si eu in mare povestea mea.sunt plecata de 8 ani din romania si dupa 5 ani mi-am revazut familia si locurile natale.revederea cu ei a fost dureroasa,i-am revazut cu fire albe de par,m-ai batranii,ridurii in plus dar durerea cea mare a fost cand mi-am revazut tatal eu fiind rasfatata lui-praslea-gasindu-l o epava -de vina fiind boala si batranetea suferea de diabet,nu m-ai vedea bine,nu m-ai vorbea decat cuvinte fara inteles dar lacrimile lui spuneau totul si cand l-am imbratisat din acel barbat puternic,solid ,ii simteam oasele nu mai ma pierdeam in bratele lui ca atunci cand eram copil,mama parul ii albise aproape complet,dureros caci parca se apropie timpul ca ii vei pierde ,inainte de plecare l-am imbratisat din nou si i-am promis ca ma voi reintoarce anul viitor,m-am urcat in masina sa plec si l-am vazut cum plangea si m-am intors inbratisandul pt ultima oara a decedat in 2006 destinul inpiedicandu-ma sa il m-ai vad nu am putut din cauza actelor nici l-a inmormantare sa ma duc ,ma uit la fotografii si plang v-am scris aceste randurii si am plans,niciodata nu voi putea uita prima si ultima imbratisare dupa 5 ani de zile.bun s-au rau a fost si v-a ramane tatal meu care pana la varsta de 18 ani a avut grija de mine,m-a iubit,rasfatat,a obosit Dumnezeu sa il ierte -iti multumesc tata pt tot.

Mariyah
05-07-2007, 08:23 PM
impresionant emilia
nu vreau sa te simti mai prost dar parintii care au copiii langa ei traiesc mai mult, la batranete omul isi analizeaza profund viata traita, se gandeste la copii iar dak ei sunt departe il darama acest sentiment.
e f greu si cand locuiesti in aceiasi tara, eu nu i-am mai vazut de la craciun pe ai mei insa parca postarea ta mi-a dat de gandit ,asa ca sapt viitoare nu ma intereseaza de nici un proiect, de nici o licentza, de nici un orar la job plec acasa...nimic nu o sa ma opreasca


eu una n-am fost niciodata afara din tara ca sa imi dau seama ce m-as face fara Romania , cum m-as simti, cum as reactiona...de aceea va trebui sa ma regasesc in postarile celor care traiesc acum in strainatate
abia la vara voi profita de faptul ca sunt europeanca si voi vizita niste tari din uniune


daca as trai intr-o alta tara as face tot posibilul sa vin totusi acasa o data pe an macar sau daca nu, sa imi aduc familia in vizita la mine ...oricum stiu ca ar veni parintii mei imediat la mine, ca banii nu sunt o problema pt ei iar ei timp isi fac!

ummraschid
05-08-2007, 01:22 PM
:006:

assalamu alaikum wa rahmatu-llahi wa barakatuhu,


...mashaallah, draga surioara...intr-adevar, o intrebare care rascoleste amintiri...

... sant si eu printre cei departati de tara, de patrie, cum obisnuiam sa spun...de aproape 18 ani...:o

...acesti ani, s-au scurs uimitor de repede, subhanallah...

...si in viata mea s-au schimbat atat de multe ...alhamdulillah!

...in primii ani obisnuiam sa revin cel putin o data pe an in tara, in pauza dintre stagiuni, si nu se putea sa treaca o vacanta fara sa fi salutat Marea Neagra si Bucegii...
...erau insa alte vremuri, iar eu eram o alta...

...intre timp, sant mai obisnuita cu oamenii si felul de viata de aici, decat cu cel de acolo...insa, doar Allah ta'ala stie unde ne vom afla, atunci cand ingerul mortii ne va cauta sa ne ia sufletele...

...familia mea din tara s-a imputinat intr-atat ... dintre "prieteni", nu cred ca m-ar mai recunoaste careva... astfel incat, in afara de voi, surioare dragi din departare, putini sant cei carora sa le simt lipsa si pe care sa port in gand si in Du'a...


...insa nu este acesta motivul pentru care nu mai simt durere in suflet, atunci cand ma gandesc la plaiurile natale...
...subhanallah!...
...motivul este gandul ca Allah subhanahu wa ta'ala a creat intreg acest pamant , pentru noi toti , pentru robii Sai...si ca Allah subhanahu wa ta'ala l-a facut atat de minunat si atat de primitor, ca sa nu ni se para niciodata ca un loc ar fi mai frumos decat altul si ca sa ne fie usor, dreptcredinciosilor, sa gasim , oriunde in lume ni s-ar oferi prilejul sa practicam ISLAMUL nestanjeniti , un "acasa"...

... NU,
nu ma mai doare atunci cand ma gandesc la tara mea, si chiar daca ar fi sa nu ma mai intorc nicicand, amintirile nu ma mai ard, desi dorul nu va dispare niciodata...

... fiecare dintre noi urmam Vointei lui Allah subhanahu wa ta'ala, si nu dorintelor noastre, asa ca, inshaallah, sa nu ne intristam prea mult pentru ceva ce Allah a hotarat pentru noi, fie chiar si despartirea de parintii nostri si locul in care ne-am nascut, inshaallah!...caci, Allah subhanahu wa ta'ala ne va darui ceva mai bun, in schimbul a ceea ce ne-a luat, inshaallah, amin!

http://i19.photobucket.com/albums/b193/ummraschid/spring07blnk1.gif

dunia
05-10-2007, 01:41 AM
e bine uneori sa fii departe alteori nu. Fac parte din cei care isi iubesc tara mult... Eram hotarata s ama intorc...acum nu mai stiu. De cate ori merg acasa ma enervez din toate, toate se obtin cu greu cu nervi cu bani.....Nedreptatea e la ea acasa...discriminarea....prostia...ce mai pot sa spun. Insa as merge acasa. E tara mea adoptiva, familia mea nu e originara de acolo ne-am stabilit in Romania de nici 100 de ani de 3 generatii insa strabunicii s-au stabilit pentru ca au iubit tara. Si eu o iubesc, mi-e dor de ea cand nu sunt acolo insa nu pot trai in ea cand sunt acolo simt ca ma sufoc...mai ascult nicolae furdui-iancu uneori desi nu suportam muzica populara niciodata. ce sa-i faci e tara mea asa cum e

bianca_ezzeddine
08-31-2007, 10:04 PM
:give_rose: imi cer scuze ca o sa vorbesc despre ceva ce nu are legatura cu subiectul....:( :( dar as dori mult sa te rog gabriela daca poti sa imi lasi un mesaj..pentru ca imi doresc mult sa vorbesc cu tine..choukran,habibty:smile06:

Allah sa va protejeze:give_rose:

gabriela guettat
09-01-2007, 12:21 PM
Biancutza ai PM!

ALLAH subahnahu wa ta'ala sa te binecuvanteze shi pe tine!

Iman3
10-22-2007, 01:08 AM
Salamu alaikum! Stiu ca nu isi are locul aici intrebarea mea dar nu mai gasesc rubrica aceea de "relici rapide" ... nu sunt chiar off topic ca eu chiar sunt departe de tara acum... motiv pentru care va intreb cu insistenta: stie cineva ceva de una din surorile noastre care a "disparut" pur si simplu.... adica ne faceam planuri ca odata ajunsa aici ne vom suna zilnic si...iata-ma ajunsa aici insa pe ea nu stiu de unde sa o iau... e vorba de Ishtar... stie cineva ceva ???? eu ultima data am auzit-o la tel cand a fost in Romania...apoi...nimic.
So, help!

um-rahmun
10-22-2007, 04:14 PM
Salamu alaikum! Stiu ca nu isi are locul aici intrebarea mea dar nu mai gasesc rubrica aceea de "relici rapide" ... nu sunt chiar off topic ca eu chiar sunt departe de tara acum... motiv pentru care va intreb cu insistenta: stie cineva ceva de una din surorile noastre care a "disparut" pur si simplu.... adica ne faceam planuri ca odata ajunsa aici ne vom suna zilnic si...iata-ma ajunsa aici insa pe ea nu stiu de unde sa o iau... e vorba de Ishtar... stie cineva ceva ???? eu ultima data am auzit-o la tel cand a fost in Romania...apoi...nimic.
So, help!

Al Salamu Aleycum!
Te-am urmarit pe forum dar nu te citeam mai deloc.Sa inteleg ca traiesti in Siria.
Sper sa ma recunosti sunt Ema.
Aproape zilnic aud de la sot ca se apropie timpul de plecare definitiva.Sti?Cand mergem pentru 2luni vara e bine,dar cand i-mi inchupui ca trebuie sa raman definitiv acolo ma cuprinde o teama si nu-mi trece pana ne intoarcem aici.Nu stiu de ce.Abia astept sa merg acolo i-mi place familia sotului,nu stiu nici mie insumi nu-mi pot explica de ce simt acea teama de a ramane acolo pe veci.
Daca doresti sa-mi povestesti si mie viata de acolo mi-ar prinde bine.Tin minte ca si tu aveai asemenea teama candva inainte sa pleci acolo.Astept un PM sau ceva aici daca vrei bineinteles.

Iman3
10-23-2007, 12:17 AM
Salamu alaikum wa rahmatullah! Daaa spre rusinea mea eu nu am fost f activa pe acest forum in a scrie pentru ca mashaAllah simt ca e un castig doar citind... de multe ori chiar nu am ce sa spun, in plus...sau parerea mea poate sa nu nici nu conteze.
Da...acum sunt in Siria; deja tergiversarile in legatura cu plecarea noastra definitiva nu mai sunt un secret pentru nimeni din cei apropiati mie. Problema e ca noi ne tot gandim si tot amanam iar pentru copii timpul trece.
In vara am venit in vacanta si am dat fetele aici la o scoala f buna pentru o luna de zile. Am constatat cu stupoare ca din punct de vedere al limbii arabe copii mei sunt "analfabeti" in conditiile in care aici la grupa mica deja se fac litere... ca deja sunetele specifice lb.arabe sunt foarte greu de pronuntat pentru ele... si ceea ce e mai trist am inteles ca in Romania nu vom putea recupera niciodata ceea ce se invata aici... oricate meditatii am pune copiilor.
Apoi este vorba de comportamentul islamic care e greu sa il intiparesti in mintea copilului doar din ce vede acasa si pe la prieteni ... prieteni pe care noi oricum nu-i aveam aproape de noi. Asha ca ... orice hotarare am fi luat era grea... si sa ramanem, e greu sa iti asumi asha ceva, e o "crima" practic pentru copii (fete), si sa plecam definitv, nu avem curaj inca din punct de vedere profesional... asha ca ... am plecat eu cu copiii si sotul meu vine cand se poate, deocamdata in vizita. Am inteles ca nu sunt singura in aceasta situatie... e greu! insa macar am sentimentul datoriei implinite.
Copiii merg la o scoala f buna, sambata merg la o moschee unde unde se ia f in serios educatia copilului (o sa relatez ceva mai tarziu in mesajul meu), la asta mai adauga puterea exemplului adica o echipa intreaga de verisori si verisoare intr-o familie f mare, mashaAllah, o familie buna - ma refer din punct de vedere al exemplului pe care il pot oferi copiilor.
Sa revin la moschee. Prima zi... copilul nu este lasat sa iasa de la baie fara wudu si este o profesoara care intra cu fata si o invata tot ce trebuie sa spuna si sa faca. Multi vor spune: asta trebuia sa o inveti tu acasa... uite ca am invatat-o insa nu am reusit sa o fac sa respecte asta tot timpul... iar acum... vai de mine ... nu iese din cuvantul celor de acolo... nu exista sa se aseze la masa fara du'a ... si asta doar in 3 saptamani. Au mai fost in vara la alta moschee unde au invatat Qur;aan destul de mult pentru perioada scurta insa acolo doar repetau dupa o doamna, aici e altceva... fac literele si apoi cu exercitii de scriere si citire si apoi aplicat pe cuvinte din Qur'an deci in plus fata de a repeta dupa profesor sura dupa sura.
In autocarul cu care vin de la gradinita repeta continuu Guzu Amma... exista autocar si de la moschee insa... eu stau cam departe si nu vine in zona mea.
Ce sa iti spun? Din punctul de vedere al educatiei copiilor nu regret nici o secunda hotararea pe care am luat-o. Al hamdulillah si imi pare rau ca nu am facut asta de anul trecut. A! Am uitata sa spun; in prima zi: cum sa stau 3 ore degeaba doar sa supravegez copiii ??? cand s-au lamurit in legatura cu situatia mea m-au repartizat undei doamne... ce doamna?!... e o copila desi are o fetita de 12 ani... e din Bosnia, traieste de 5 ani in Siria si pe motivul ca venim din societati asemanatoare urmeaza ca de saptamana asta sa incep si eu lectii cu ea. Nu stiu inca ce o sa fie... Aceasta doamna spunea: ca nu s-a acomodat inca si viseaza inca sa se intoarca in Bosnia insa ducatia copiilor o mai tine aici si crede ca va mai sta ani buni inainte sa se intoarca.
Uff e mult de spus... eu deja mi-am luat viata in propriile maini, fac piata singura, ma duc si imi duc copii la lectii, avem si o profesoara de araba care vine acasa de 3 ori pe saptamana... azi de exemplu la insistentele soacrei mele am fost sa imi cumpar asterunuturi de iarna... pematur zic eu pentru ca e inca destul de cald.
Sa stii ca a inceput sa imi placa, azi am fost si am vazut niste case vechi sub pamant, unele transformate in restaurante - absolut superbe - intentionez sa ma intorc sa fac fotografii, unele dintre ele au canale sub pamant care comunica cu Citadela. I-am intrebat de cutremur... cum au curaj? au ras de mine... Am gasit aceste locuri intamplator cautand fire de tricotat... in "jdaide" hmmm...aici simti ca timpul s-a oprit in loc si senzatia din acele case e absolut unica si ... f placuta.
Nu imi mai este atat de frica de Siria, nu... sunt de asemenea investitii si deschideri f mari, francezi, emiratezi... la Sheraton vin continuu autocare cu turisti.... este o tara care se deschide si cel putin orasul Aleppo este viu, se construieste si se modernizeaza f mult.
E mult de spus... sper ca ti-am facut asha o imagine de ansamblu... lasa-mi pe privat Id-ul de messenger, mai vorbim. Desigur ca ma usuca deja dorul de parinti ... si baiatul meu care este la facultate anul I, de sot nu iti mai spun... dar inshaAllah, Allah ne va usura si ne va ajuta sa trecem usor prin asta , caci in acest moment educatia copiilor este lucrul cel mai imp.
O sa vezi o sa fie bine, inshaAllah. Nu te uita in urma si vei fi fericta inshaAllah. Eu am multe priviri de aruncat inapoi peste umar asta e problema dar... inshaAllah gasim fiecare ce cautam.
Fi amanillah!

dunia
11-30-2007, 04:55 PM
Poate ca aici e subiectul potrivit, mi-e asa dor de casa desi am fost acolo acum doua saptamani,( ironic ca tot casa o numesc desi am plecat de acolo de atatia ani)
Deja sunt 5 ani de cand am plecat, adica de peste 5 ani si maine e 1 Decembrie Ziua Nationala si stateam si ma gandeam ce mi-as dori sa fiu in Romania
InshAllah sa ne mutam acolo cat mai curand, am hotarat sa facem sa stam si acolo si aici in fiecare an cam perioade egale ca sa impac si capra si varza:D
Merg asa des acasa de cateva ori pe an nu stiu ce as face daca ar trebui sa stau departe, cred ca ar fii groaznic

Mariyah
12-05-2007, 04:24 PM
Postarea lui Iman m-a facut sa ma gandesc cat de greu este unei familii de muslim sa-si educe copii in stil islamic in Romania intrucat nu avem asemenea institutii.