Izvoarele fundamentale ale Islamului!

[alba]

Toate legile fundamentale ale religiei islamice se bazeaza pe Coran si pe Sunna,dupa cum ne releteaza si Muhammad prin Hadith:
"Eu v-am lasat doua lucruri , nu o sa va abateti de calea cea buna daca le tineti , Cartea lui ALLAH , si Sunna mea (zisele si actiunile profetului)"
Asadar Coranul si Sunna sunt cele doua mari izvoare ale Islamului.
Unde nu ajunge Coranul,se indeplineste el prin Sunna sau Traditiile,prin care se porunceste bunaoara si taierea imprejur,ceea ce in Coran nici nu e mentionat.Unde lipseste atit Coranul cit si Sunna intra in vigoare Ijma,consensul comun al Imamilor sau al celor mai inalta autoritati pe terenul teologiei musulmane,care totdata este si jurisprudenta,iar daca Ijma lipseste,atunci intra in vigoare Kiias(Qiyas),hotarirea dupa cazuri analoge.Ijtihad-ul este o alte sursa?
Am citit intr-o carte caci in sursele Islamului intra si cele 4 scoli de Drept.
1.Hanafi
2.Maliki
3.Al-SHAFI
4.Ibn Han bal
Se spune ca aceste scoli explica diferentele sau detaliile unor materii sau probleme neclare comunitatilor.Toate si-au bazat codurile pe Coran,Sunna si pe Ijma.
Deci le putem considera si pe ele ca o sursa a Islamului?

[suleiman]

Scuza ma alba , dar ti-am corectat hadisul , ca a fost tradus gresit .

Draga mea , nu sunt decat doua surse , Quranul si Sunna.

Tu ai inteles gresit ce ai citit .
Exista doua lucruri diferite , 'AQIDA si FIQH
'AQIDA: Religia islamica propriu zisa , adica Quranul .Credinta , lucrurile interzise , lucrurile permise , legislatia musulmanilor.
Fiqh : Studierea actiunilor din Islam.
Adica : ALLAH ne-a ordonat sa ne rugam , asta este un lucru din 'AQIDA .
Profetul s-a rugat , iar miscarea pe care a facut-o si actiunile in timpul rugaciunii sunt SUNNA.

Din cauza ca Islamul nu este o religie fixa , incuiata , si ca sa fie usor la toti musulmanii sa practice Islamul, Profetul ne-a invatat sa facem un lucru in mai multe feluri , si indiferent in ce fel faci este bine.

Aici intra studiul tuturor actiunilor , si se numeste Fiqh .
In el intra :Qias , Ijtihad , ...
Qias adica comparatie , adica cand apare o problema si nu este pomenit de ea in Quran si nici in Sunna , se face comparatie dupa o actiune care s-a intamplat in viata profetului صلى الله عليه وسلم.

De exemplu :
Este obligatoriu ca un barbat sa mearga vineri la rugaciune la moschee , si este obligatoriu sa se spele pentru aceasta rugaciune.
Un barbat se trezeste intr-o zi de vineri la 10 minute inainte de rugaciune , si in timpul somnului a avut un vis erotic dupa care a ejaculat , in aceasta situatie el nu poate sa mearga la moschee fara sa se spele , atunci ce face ?
Daca se spala pentru rugaciune , o sa piarda rugaciunea la moschee , iar daca nu se spala o sa ajunga dar o sa fie necurat .
Savantii (adica cei care studiaza Al-Fiqh ) au doua pareri :
1- Nu se spala , si se duce la moschee, iar in locul de spalat foloseste Tayamum (spui in numele lui ALLAH Cel Milostiv Indurator, pui ambele palme pe pamant si le scuturi dupa aceea le pui inca o data le scuturi si iti stregi fata) daca faci asa poti sa te rogi .
Cand se foloseste tayamum ? Cand nu ai apa , cand ai apa dar intr-o cantitate mica si iti trebuie pentru baut sau gatit , cand tie frica ca daca te speli cu apa o sa te imbolnavesti , cand esti intr-o calatorie si tie greu sa ajungi la apa .
Cei care au zis ca nu se spala , s-au bazat pe faptul ca o rugaciune nu poate fi inlocuita cu alta in timp ce spalatul poate fi inlocuit.
2- Au zis ca se spala chiar daca nu ajunge la moschee si dupa aceea se roaga .

Indiferent ce o sa faca cel care o sa fie intr-o astfel de situatie este bine.

Izvoarele fundamentale ale Islamului! (http://www.rasarit.com/vb/showthread.php?p=4262#post4262)
De unde o ai si pe asta ?:confused:
Sunt doar doua surse : Quranul si Sunna , atat.
Restul se bazeaza pe ele.

Crestinii si evreii , incearca de o viata sa -----streze ceva despre Islam , si nu o sa reuseasca.
Rusine sa le fie , in loc sa studieze Islamul , il ataca fara stiinta din 2 motive : lipsa lor de cultura si intunericul din sufletele lor .

[alba]

Nu te supara pe mine!Eu din lipsa de nestiinta te-am intrebat,nu ca dor asa vreu eu sa spun de ceva care nu exista.Eu sincer am citit despre asta intr-o carte:Mohammed Higab,That is Islam,Cairo,1992.Nu le-am scos eu de la mine.Si chiar scrie caci Ijma este considerata ca o a treia sursa a Islamului,iute ca sa ma crezi ca nu spun prostii,o sa scanez pagina si o sa ti-o arat,daca crezi ca eu vorbesc aiurea.:( :smile308: Deci cind voi vorbi de sursele Islamului ,o sa ma refer numai la Coran si Sunnah?Celelalte in ce categorie sa le pun?Ajutatoare,sau pentru cei care au o problema si nu stiu cum s-o rezolve?Sunt in nestiinte aici si te rog sa ma ajuti!Te rog ai multa rabdare!

[gabriela guettat]

Alba iubita,de RABDARE,ALHAMDULILLAH NU CRED CA DUCE LIPSA ADMIN .
El nu e suparat pe tine:smile06: ,e sila de lumea care zice ca stie,ca sunt destepti si nu le scapa nimic si ei scriu ABERATI ASA DE MARI!
Expicatiile care le da Admin sunt f simple si la obiect;eu ti-as raspunde dar,El e tare talentat,mashallah!:smile01:

[alba]

Imi cer scuze pentru sustinerea punctului meu de vedere,si uite recunosc caci am gresit!
Cind am citit asta ,era o carte in l-ba engleza si am omis un cuvint important(acolo se vorbea destre sursele Legislatiei Islamice,"The sources of the Islamic Law").Deci Scuzeeeeeeee de mii de ori.Sper ca data viitoare sa fiu mai atenta!
Oricum cu ocazia greselii mele ,tu m-ai ajutat sa pun la punct unele neclatritati!thx pentru rabdarea ta!

[Raisa]

Imi cer scuze pentru sustinerea punctului meu de vedere,si uite recunosc caci am gresit!
Cind am citit asta ,era o carte in l-ba engleza si am omis un cuvint important(acolo se vorbea destre sursele Legislatiei Islamice,"The sources of the Islamic Law").Deci Scuzeeeeeeee de mii de ori.Sper ca data viitoare sa fiu mai atenta!
Oricum cu ocazia greselii mele ,tu m-ai ajutat sa pun la punct unele neclatritati!thx pentru rabdarea ta!

Draga Alba, nu-ti face griji,
Suntem aici ca sa invatam unii de la altii. Intentia conteaza si efortul tau este de apreciat chiar daca informatiile nu sunt intotdeauna corecte. Noroc cu dragul de admin si surorile astea care nu obosesc in cautarea adevarului.

Stiai ca rabdarea este o calitate f apreciata in Islam? Se pare ca esti pe drumul cel bun, inchallah:smile16: Continua asa

[alba]

Thx pentru sustinere Rania!Esti o scumpica!

[alba]

Am scris si eu ceva despre SUNNAH,iar daca am gresit cu ceva,sa am iertare,si va rog sa ma corectati!
Cartea sacră a Islamului este completată printr-o altă culegere de texte,Sunna.Profetul Muhammad acţionînd sub îndrumarea divină,nu a adus doar mesajul ci a lansat o mişcare.El a schimbat oameni şi societatea,el a fondat o comunitate; a înfiinţat un stat şi a petrecut fiecare moment al vieţi sale de profeţie ghidîndu-i,îndrumîndu-i şi conducîndu-i pe semenii săi.
Exemplul vieţii lui ,tăită după învăţătura lui Dumnezeu,alcătuit din tot ceea ce a spus,a făcut sau a aprobat el ,este Sunna.
Afirmaţiile explicite în această privinţă sunt multe în Coran.Fiecare profet a fost trimis să fie ascultat.Profetul Muhammad este ultimul şi modelul perfect în concepţia musulmanilor.Supunerea faţă de el este supunerea faţă de Dumnezeu:
„A-l urma şi a-l asculta pe Profet este singurul mod în care cineva îl poate iubi pe Dumnezeu şi în care poate fi iubit de El,în care i se pot ierta păcatele.”(3:29)
„ Nimeni nu poate fi cu adevărat credincios dacă nu îl acceptă pe Profet ca pe un arbitru suprem în toate problemele şi nu se supune deciziilor lui de bunăvoie şi fără vreo îndoială.”(4:65)
„Profetul are autoritate de a permite şi de a interzice.”(7:157)
Conform unui Hadith,profetul Muhammad a spus următoarele:”Este îngăduit ceea ce Allah a îngăduit prin cartea Sa şi este oprit ceea ce Allah a oprit tot prin carte Sa,iar ceea ce nu a pomenit este permis
.Cîteva din faptele şi lucrurile interzise în religia islamică:

● Carnea de porc,sîngele şi carnea cadavrelor.
● Vinul,alte băuturi alcoolice.
● Purtarea aurului şi a hainelor de mătase de către bărbaţi(îmbrăcaţi pentru a se mîndri cu ele).
● Imitarea bărbatului de către femeie şi a femeii de către bărbat.
● Drogurile.
● Operaţiile estetice,tatuajul şi perucile.
● Etalarea nudităţii.
● Căsătorie cu o femeie căsătorită,cu mătuşa,sora de lapte.
● Adulterul.prostituţia,asceza,concubinajul,homosexu alitatea.
● Divorţul fără motiv sau ameninţarea cu divorţul,maltratarea soţiei.
● Avortul,relaţiile sexuale anormale.
●Camăta,dobînda.
● Neascultarea părinţilor,dispreţul,aroganţa,minciuna,superstiţii le,vrăjotoria,amuletele,invidia,specula,jocurile de noroc,sinuciderea,mita,risipa,bîrfa,indiferenţa în relaţiile umane,ş.a.
Sunna este cel mai des întîlnit ,amintit în cărţi ca Adith(ziceri sau tradiţii).
Iniţial pentru că oamenii erau îngrijoraţi ca înregistrările a ceea ce Muhammad a spus, a făcut sau aprobat,acestea nu erau înregistrate pe scară mare,multe cmpilaţii au fost totuţi scrise în particular,scrieri pentru care exista dovezi autentice.
Pe măsură cei care l-au cunoscut pe Profet au început să moară,nevoia de a aduna în scris exemplul vieţii lui a devenit presantă şi au fost făcute mari eforturi pentru aceasta.
Pînă la jumătatea secolului al III-lea ,primele surse cuprinzătoare,acelea care sunt acum în uz au fost:
I. Al-Bukhari’s Hadith

Este a doua carte de cult ca importanţă în Islam,după Coran.Cartea este considerată inspirată şi conţine învăţăturile lui Muhammad,organizate pe teme precum:Cartea Taxelor,Cartea Raidurilor-Invaziilor şi Cartea Jihadurilor,înregistrînd 2762 de tradiţii.

II.Colecţia Muslim
Este a cincea sursă dogmatică în Islam,scrisă de un discipol de al lui Sahih Bukhari,cel care a scris Hadith.Din aceste cinci surse majore,se poate descifra baya credinţei islamice,construită pe cei cinci stîlpi:mărturisirea,rugăciunea,contribuţia la bunăstarea societăţii şi pelerinajul.
Sunna este o adiţiune la legislaţia Coranului,pentru a studia mai atent,poate a arăta căci fiecare din expresiile tradiţiilor au un caracter mai general în învăţarea Cărţii;cu fiecare învăţare legăturile adună fiecare tradiţie cu apropiata lor temelie din Coran.
Spre exemplu,Coranul a făcut obligaţia pomenelor(daniei) reduse din aur,argint şi recolte;Profetul însă a adăugat necesitatea ca aceste danii să fie reduse după şeptel.Coranul interzice dobînda,Sunna interzice vînzările cămătăreşti prin care creşterea preţului are acelaşi efect.
Sunna ca sursă a legislaţiei islamice este întotdeauna subordonată principiilor fundamentale ale Coranului,uneori intreprinderea poate fi dată după exemplul unei acţiuni;în cazul rugăciunii Profetul a arătat cum trebuie de îndeplinit numărul închinărilor,stabilit pentru fiecare rugăciuneşi timpul limită pentru îndeplinirea ei.A da pomene este o poruncă frecvent repetată în Coran, în plus ,Profetul a stabilit regulile şi regulamentele pentru plată cît şi pentru colecţionare.

III.ŞIRA(Şirat Rasul Allah)

Este tradus ca Viaţa lui Muhamad,a fost scris la două sute de ani după Muhammad,de către Ibn Ishaq în 750 şi reeditată şi adaugată în anul 830 de către Ibn Hisham,un fos discipol al primului autor.Şira continuă istoria cronolgică a lui Muhammad şi începutul islamismului.Cartea este considerată sfîntă şi dogmatică.

IV.ISTORIA LUI AL-TABARI

Este o colecţie vastă în 38 de volume despre mărturii ale persoanelor care l-au cunoscut personal pe Muhammad.Conţinutul acestei istorii islamice este considerat doctrinar-teologic de Sunna şi constituie sursa de bază a învăţării islamice despre :ritualism,comportamentul adepţilor islamici,legea islamică şi cuceririle islamismului.
Din studierea funcţionării Sunnei,concluzionăm căci a fost o încercare din partea profetului de a-şi învăţa credincioşii adevărata însemnătate a Coranului,sensul lui cît şi ţelurile lui.Altfel spus:”Acolo se vor afla povestirile relatate în Hadith de mine,deci judecaţile cu ajutorul Coranului,dacă relatarea este în conformitate cu Coranul- acceptaţile,dacă nu ,respingeţile”.
„Dumnezeu este pur ,şi nu acceptă decît ceea ce este pur.El a ordonat credincioşilor ceea ce a ordonat şi trimişilor Săi”(Abu Hurayra,sursa Muslim)

[alba]

Ijma este a treia sursă se bază a legislaţiei islamice,ce se bazează pe Coran şi Sunna.Ea se aplică unei situaţii în care se poate stabili o concluzie clară din Coran sau Sunna.În această situaţie ,reprezentanţii oamenilor care cunosc bine versetele Coranului şi Sunna vor stabili împreună o soluţie pentru a rezolva acea problemă.
După moartea profetului,discipolii săi au descoperit singuri lărgirea şi dezvoltarea societăţii islamice,îndreptîndu-se către noi izvoare de care aveau nevoie în călăuza explicită a legislaţiei islamice.Ei s-au referit la Coran şi au găsit răspunsuri mulţumitoare,dar ei doreau să împlinească Sunna.Dacă ei nu au găsit răspuns la întrebările lor nici în Coran şi nici în Suna,ei au considerat indicii şi izvoarele călăuzite după învăţăturile lor şi au venit cu concluzii care sunt corespunzătoare cu Coranul şi Sunna ,avînd autoritate şi legitimitate.
Pe aceiaşi cale şcolile de gîndire au verificat atent condiţiile probabile ale desluşirii (înţelegerii)Coranului cît şi în hotărîrea conţinuturilor izvoarelor adoptînd cîteva principii generale găsite în legislaţia Coranului ca şi călăuză.
Acestea sunt cîteva dintre principiile pe care cîteva dintre şcoli şi-au bazat deciziile:
● Toleranţa şi scoaterea restricţiilor,vor fi ţelurile legislaţiei.
● Toate lucrurile elementare sunt permise în afară de cazuri specifice interzise de către legislaţia islamică.
● Împiedicarea răului a fost prioritară aducerii bunăstării.
● Răutatea nu se întoarce prin răutate.
● Dacă un om suferă pagube private,este obligat să avertizeze dezastrul general.
● Comiterea a două păcate minore,ş.a.
Asemenea principii generale sunt un ghid important pentru crearea şi interpretarea legii islamice.Subordonate primilor doi califi Abu Bakr şi Omar,şcolile de gîndire au decis să consulte sursele în fruntea discipolilor,pentru a recunoaşte acurateţea lor în interesul poporului şi al grupului în spiritul legislaţiei islamice,a Coranului şi a Sunnei.
Pe această cale ,adoptarea legilor prin gîndirea consultativă şi a consensului(IJMA),a opiniilor liderilor Islamului. Au devenit o nouă sursă a legislaţiei islamice de după moartea Profetului,astfel ,ea concentra toate materiile şi problemele care nu au fost explicite sau clare nici în Coran şi nici în Sunna.
Autoritatea legislativă a şcolilor de gîndire a fost asigurată prin Coran,pentru aceasta s-a spus căci”grija poporului în problemele de sfat şi a poruncilor,ei pot asculta autorităţile care sunt responsabilii pentru răspîndirea binelui cît şi pentru înţelegera celor interpretate.
Este important de ştiut faptul căci doar sub regimul celor doi califi,s-au definit şi s-au utilizat corect şi cu înţelepciune Ijma ca sursă a legislaţiei. Ei au arătat că aceste învăţături ca sursă a legislaţiei trebuie să ajungă la concluziile gîndirii consultative,să se ajungă la o unitate în privinţa punctelor de vedere a musulmanilor,inclusiv cu autoritatea celui care a decis calitatea izvoarelor.
Legislaţia islamică se bazează pe consensul opiniilor liderilor calificaţi să decidă asupra subiectelor,al revederii,şi al modificării lui.Interesele liderilor musulmani sunt cele de a hotărî cît mai eficace modificările unor întinderi,locuri şi condiţii,a unor noi circumstanţe şi de a lua decizii în situaţii diferite dacă situaţia le-o cere.
Noua unamitate readuce forma legislaţiei şi devine o nouă lege pe care fiecare musulman se cuvine s-o urmeze.

[alba]

IJMA



Ijma este a treia sursă se bază a legislaţiei islamice,ce se bazează pe Coran şi Sunna.Ea se aplică unei situaţii în care se poate stabili o concluzie clară din Coran sau Sunna.În această situaţie ,reprezentanţii oamenilor care cunosc bine versetele Coranului şi Sunna vor stabili împreună o soluţie pentru a rezolva acea problemă.
După moartea profetului,discipolii săi au descoperit singuri lărgirea şi dezvoltarea societăţii islamice,îndreptîndu-se către noi izvoare de care aveau nevoie în călăuza explicită a legislaţiei islamice.Ei s-au referit la Coran şi au găsit răspunsuri mulţumitoare,dar ei doreau să împlinească Sunna.Dacă ei nu au găsit răspuns la întrebările lor nici în Coran şi nici în Suna,ei au considerat indicii şi izvoarele călăuzite după învăţăturile lor şi au venit cu concluzii care sunt corespunzătoare cu Coranul şi Sunna ,avînd autoritate şi legitimitate.
Pe aceiaşi cale şcolile de gîndire au verificat atent condiţiile probabile ale desluşirii (înţelegerii)Coranului cît şi în hotărîrea conţinuturilor izvoarelor adoptînd cîteva principii generale găsite în legislaţia Coranului ca şi călăuză.
Acestea sunt cîteva dintre principiile pe care cîteva dintre şcoli şi-au bazat deciziile:
● Toleranţa şi scoaterea restricţiilor,vor fi ţelurile legislaţiei.
● Toate lucrurile elementare sunt permise în afară de cazuri specifice interzise de către legislaţia islamică.
● Împiedicarea răului a fost prioritară aducerii bunăstării.
● Răutatea nu se întoarce prin răutate.
● Dacă un om suferă pagube private,este obligat să avertizeze dezastrul general.
● Comiterea a două păcate minore,ş.a.
Asemenea principii generale sunt un ghid important pentru crearea şi interpretarea legii islamice.Subordonate primilor doi califi Abu Bakr şi Omar,şcolile de gîndire au decis să consulte sursele în fruntea discipolilor,pentru a recunoaşte acurateţea lor în interesul poporului şi al grupului în spiritul legislaţiei islamice,a Coranului şi a Sunnei.
Pe această cale ,adoptarea legilor prin gîndirea consultativă şi a consensului(IJMA),a opiniilor liderilor Islamului. Au devenit o nouă sursă a legislaţiei islamice de după moartea Profetului,astfel ,ea concentra toate materiile şi problemele care nu au fost explicite sau clare nici în Coran şi nici în Sunna.
Autoritatea legislativă a şcolilor de gîndire a fost asigurată prin Coran,pentru aceasta s-a spus căci”grija poporului în problemele de sfat şi a poruncilor,ei pot asculta autorităţile care sunt responsabilii pentru răspîndirea binelui cît şi pentru înţelegera celor interpretate.
Este important de ştiut faptul căci doar sub regimul celor doi califi,s-au definit şi s-au utilizat corect şi cu înţelepciune Ijma ca sursă a legislaţiei. Ei au arătat că aceste învăţături ca sursă a legislaţiei trebuie să ajungă la concluziile gîndirii consultative,să se ajungă la o unitate în privinţa punctelor de vedere a musulmanilor,inclusiv cu autoritatea celui care a decis calitatea izvoarelor.
Legislaţia islamică se bazează pe consensul opiniilor liderilor calificaţi să decidă asupra subiectelor,al revederii,şi al modificării lui.Interesele liderilor musulmani sunt cele de a hotărî cît mai eficace modificările unor întinderi,locuri şi condiţii,a unor noi circumstanţe şi de a lua decizii în situaţii diferite dacă situaţia le-o cere.
Noua unamitate readuce forma legislaţiei şi devine o nouă lege pe care fiecare musulman se cuvine s-o urmeze.



IJTIHAD

În afară de înţelepciunea folosită prin consimţămîntul comunităţilor,aici este vorba de o înţelepciune individuală a unui om particular ale carui decizii sunt atinse prin gîndirea individuală.
Discernămîntul privat nu este legat de nimeni cu excepţia celui care-l foloseşte individual.
Islamul recunoaşte acest drept al discernămîntului individual ce ţine de oricare individ care posedă capacitatea pentru gîndirea şi studierea limpede,chiar dacă-i bărbat sau femeie,conducător sau supus,ei au drepturi egale în angajarea discernămîntului individual,avînd resposabilităţi egale în săvîrşirea erorilor.
Acest exerciţiu al gîndirii particulare a fost răspîndit după moartea celor doi califi,cît şi după marea răzmeriţă care a dus la asasinarea celui de-al III-lea calif Othman.
Trebuie să fie bine înţeles,căci Islamul nu stă deoparte de persoane specifice cu dreptul de a interpreta Coranul ori Sunna,sau nu fac din datorie un serviciu poporului ca să nu adere nici o părere personală a unei persoane cu care să dechidă opinia privată.
Fiecare musulman pregatit să investigheze anumite întrebări ori diferite probleme neclare,au dreptul de a-l face.





QIYAS (Kiiâs)


Această sursă se bazează pe Coran şi Sunna.Qiyas înseamnă referinţă sau analogie sau o comparaţie a unui lucru cu unul similar.O soluţie a unei probleme este dată de un proces de deducţie dintr-o comparaţie cu situaţii similare.




CELE PATRU ŞCOLI DE DREPT

Aceste şcoli vor ridica probleme deosebite în implementarea legislaţiei islamice.După cum se ştie,nenumăraţi cărturari şi sute de şcoli de gîndire au înflorit de-a lungul primelor patru secole de Islam,Epoca de Aur din punct de vedere intelectual,dar numai patru au supravieţuit printre suniţi şi cei mai mulţi Shi’as îl urmează pe Ja’fer Sadiq.
I. Prima şcoală este numită HANAFI,care a fost fondată în Iraq de către(imamul)al-imam Abu Hanifa al-Nu’man ibn Thabit(760-769).El şi-a format sistemul lui de legi care a fost elaborat mai tîrziu de către discipolii săi.Şcoala Hanafi este predonimantă în Bangladesh,Pakistan,India,Afganistan,Asia de Vest şi Egiptul de Jos.
II. A doua şcoală de drept a fost fondată de Malik Ibn Ans(795) în Madina.El a dezvoltat un alt sistem delegi,punind accent pe Hadith.A adoptat Ijma locală.Această şcoală de drept s-a numit în cinctea creatorului ei ,MALIKI,fiind predominantă în nordul şi vestul Africii.
III. A treia şcoală de drept a fost fondată de Al-Shafi’i(820).S-a bazat pe întrebuinţarea tradiţiilor.A recunoscut ca parte importantă- bunul simţ ,în interpretarea Coranului.Această şcoală predomina în Indonezia şi Malayezia.
IV. A patra şcoală de drept este acea a lui Ibn Han bal(885).El a fost iniţial un student al Tradiţiilor,adoptînd strict ideile comune din timpul Islamului timpuriu.Ibn Han bal nu a formular un corp de legi dar prin opiniile sale a dat răaspuns multor întrebări neclare comunităţii sale,fiind urmat de discipolii săiS-a răspîndit această şcoală în Arabia
Aceste patru şcoli explică diferenţele sau detaliile unor materii sau probleme neclare comunităţilor.Toate şi-au bazat codurile pe Coran,Sunna şi Ijma.Aceste şcoli de gîndire sunt întîlnite în cele mai multe instituţii de învăţare din lumea islamică.

Daca am gresit sau am omis ceva va rog sa ma corectati!