Evanghelia lui Barnabas

[daniela_muslimah]

Assalamu Alaikum wa Rahmatullahi wa Barakatuhu!

Stie cineva daca exista traduceri ale Evangheliei lui Barnabas in limba romana?

am vrut sa-i traduc mamei mele din limba engleza, insa din pacate n-am prea reusit pana acum :( <din cauza timpului>

daca nu se gaseste in romana, atunci, Insha'a Allah o sa incerc sa o traduc.. <putin cate putin>... din limba engleza...
[si nu doar eu... cine poate ajuta... e binevenit... si postam aici.. mi s-a parut f. interesanta].

Insha'a Allah.. cat de repede o sa am timp.. o sa traduc istoricul evangheliei.. si cate ceva despre istoria crestinismului.. cu Constantin cel Mare <asta daca nu cumva e postat deja pe-aici pe undeva.. inca n-am avut timp sa verific ;) >

Allah sa ne binecuvanteze pe toti,
d.

[amal]

buna idee daniela.

Eu nu stiu daca este sau nu in romana, parca doar in engleza si araba este pe internet.
mai multi membrii de pe site stiu engleza..eventual am putea incera sa o postam in lb. romana pe "bucati"...daca nu ne depaseste limbajul...

[daniela_muslimah]

buna idee daniela.

Eu nu stiu daca este sau nu in romana, parca doar in engleza si araba este pe internet.
mai multi membrii de pe site stiu engleza..eventual am putea incera sa o postam in lb. romana pe "bucati"...daca nu ne depaseste limbajul...

Pai asa spun si eu.. pe "bucati" Insha'a Allah.. putin cate putin <fiindca nici timpul nu permite>.. daca in romana nu se gaseste.. cred ca ar fi foarte bine....

Ma'a Alssalama

[Mariyah]

m-am uitat peste evanghelie insa NO Comment

[Mariyah]

apropo, cand credeti voi ca a fost scrisa??sper ca persoana care incepe sa o traduca sa scrie si o mica prezentare a ei

[imanikka]

Imi spuneti si mie va rog vate evanghelii exosta. Eu una, de Evanghelia lui Barnabas aud prima data:smile33: :smile33:

[myryam]

Parca Aynur tradusese la un moment dat un articol despre aceasta Evanghelie.:rolleyes:

[amal]

pai din cate am inteles eu de pe National Geographic exista peste 90 de evanghelii, din care s-au ales 4.
evanghelia lui Barnaba a fost scrisa mai tarziu, dupa Isus...daca tin minte bine, era cel care a condus o revolta impotriva romanilor pt ca vroiau sa faca statui si sacrificii pt zeii lor in templul evreilor...

[Raisa]

m-am uitat peste evanghelie insa NO Comment

Ce inseamna asta? Ca nu e buna de citit? pai din vastele tale cunostinte despre crestinism cred ca ar fi bine venit sa ne zici macar cateva idei despre aceasta evanghelie, daca tot te-ai uitat peste ea, ca sa stim ce contine.

Ce zici?

[Mariyah]

Pai m-a lasat fara comentarii cand m-am interesat cand a fost scrisa , de cine a fost scrisa si alte concluzii la care au ajuns cercetatorii. Si am si citit cateva fragmente din aceasta "evanghelie". Te rog sa ma scuzi dar nu discut despre apocrife. Sunt in Silenzio Stampa cand vine vorba de ele. Sa vb ceilalti crestini!

[diamond]

barnabas a existat dar scrierea nu e a lui

[munir]

Pentru cei interesati sa afle mai multe despre ,,Evanghelia lui Barnabas'' va recomand cu multa caldura sa cititi cele postate de Aynur pe www.despre copii.ro la sectiunea (subiectul) Evangelia lui Barnabas si manuscrisele de la Marea Moarta. Sunt citeva postari foarte bine documentate si care contin si citeva citate din acesta ,,Evanghelie" de ajuns pentru a va face singuri o idee si a vedea de ce refuza unii crestini sa discute despre ea.

[imanikka]

am deschis siteul desprecopii si toate topicurile erau despre copii si nu am gasit:smile308:
dati-mi un indiciu , in ce topic il gasesc:smile16: :smile16:
Allah ma3kum

[ayesha]

Sunt citeva postari foarte bine documentate si care contin si citeva citate din acesta ,,Evanghelie" de ajuns pentru a va face singuri o idee si a vedea de ce refuza unii crestini sa discute despre ea.
.Oare sa nu le convina crestinilor si datorita faptului ca arata clar ca Isus nu a fost sacrificat?Biblia după Barnabas: “Chipul lui Yehuda care i-a condus pe soldaţi să-l aresteze pe Hristos s-a transfigurat în acela al lui Hristos care fusese salvat de &#206;ngeri prin fereastra celui de al treilea Cer/Rai”

Sa nu uitam ca mai sunt inca 4 Biblii alese si recunoscute ce sustin ca Isus a fost salvat.
-Biblia dupa Barnabas;Docetae;Biblia Basilidinilor, , Evanghelia Marcussionită.

El, în zilele trupului Său, a adus, cu strigăt şi cu lacrimi, cereri şi rugăciuni către Cel ce putea să-L mântuiască din moarte şi auzit a fost pentru evlavia Sa, (Evrei 5:7)
Iisus i-a zis: Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la fraţii Mei şi le spune: Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru şi la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru. (Ioan 20:17)
A spune că s-a sacrificat pentru noi, contravine învăţăturilor Bibliei

Că milă voiesc, iar nu jertfă, şi cunoaşterea lui Dumnezeu mai mult decât arderile de tot. (Osea:6:6)
Dacă ştiaţi ce înseamnă: Milă voiesc iar nu jertfă, n-aţi fi osândit pe cei nevinovaţi. (12:7)
Informatiile privind sacrificiul provin de la Pavel,care ca evreu ,a transpus crezul sau in sacrificiul evreiesc, si in crestinism,trimitand scrisori Corintienilor, Romanilor,Galateenilor,Efesenilor.Asadar creştinismul este învăţătura lui Pavel, nu a lui Iisus.

[munir]

Draga Iman ca sa ajungi mai repede cauta cu Google ,,evanghelia lui Barabas " si cind dai de www,desprecopi,ro da clic acolo.

[daniela_muslimah]

Assalamu Alaikum wa Rahmatullahi wa Barkatuhu!

Voi posta in continuare despre "Evanghelia dupa Barnabas":

cum a supravietuit Evanghelia lui Barnabas
cat de credibila e aceasta evanghelie
cine a fost Barnabas
cum apare Barnabas in Biblie & Care a fost relatia dintre Barnabas si Pavel...

cei interesati le pot citi..
cine n-are rabdare.. poate trece direct la traducerea evangheliei ;)
imediat dupa aceste postari...

si cat mai curaaaaaaaaaand Insha'a Allah..

Mentiune:
traducerile din limba engleza sunt facute de pe:

http://www.understanding-islam.org/related/text.asp?type=rarticle&raid=26

http://www.barnabas.net/


toate versetele biblice in limba romana sunt conform cu Biblia Ortodoxa: http://www.credo.ro/biblia-online.php


Imi cer scuze pentru greseli, traducerile sunt destul de "in graba"..
daca vedeti greseli si puteti corecta/ traduce mai bine... orice ajutor e binevenit :)


de asemenea.. pentru cei care au ceva timp.. si pot da o mana de ajutor in traducerea acestei scrieri:

http://www.barnabas.net/chapter_index.htm

Ma'a Alssalama,
d.

[daniela_muslimah]

Cum a supravietuit evanghelia lui Barnabas

Evanghelia lui Barnabas a fost acceptata ca Evanghelie Canonica in bisericile din Alexandria pana in 325 e.n. Iranaeus (130-200) a scris in suportul monoteismului pur si i s-a opus lui Pavel (Paul) pentru ca a introdus in Crestinism doctrinele religiei romane pagane si filozofia platonica. A citat extensiv din Evanghelia lui Barnabas in sprijinul opiniei sale. Acest lucru arata ca Evanghelia lui Barnabas era in circulatie in primul si cel de-al II-lea secol ale Crestinismului.
In 325 e.n. a fost tinut Consiliul de la Niceea, unde s-a ordonat ca toate evangheliile scrise in ebraica sa fie distruse. Un edict a fost emis ca oricine s-ar afla in posesia acestor evanghelii sa fie ucis.
In 383 e.n. Papa a ferit o copie a Evangheliei lui Barnabas si a pastratat-o in biblioteca sa privata.
In cel de-al 4-lea an al Imparatului Zeno (478 e.n.), ramasitele lui Barnabas au fost descoperite si a fost gasita la pieptul sau o copie a Evangheliei lui Barnabas scrisa de propria sa mana. (Acia Sanctorum Boland Junii Tom II, paginile 422 si 450. Antwerp 1698). Faimoasa Biblia Vulgata se pare ca e bazata pe aceasta Evanghelie.
Papa Sixtus (1585-1590) a avut un prieten, Fra Marino. El a gasit Evanghelia lui Barnabas in biblioteca privata a Papei. Fra Marino a fost interesat pentru ca citise scrierile lui Iranaeus unde Barnabas fusese citat din abundenta. Manuscrisul italian a trecut prin maini diferite pana cand a ajuns la « o persoana de mare nume si autoritate » din Amsterdam, « care in timpul vietii lui a fost adesea auzit punand o mare valoare acestei piese ». Dupa moartea sa a ajuns in posesia lui J. E. Cramer, un consilier al Regelui Prusiei. In 1713 Cramer a prezentat manuscrisul faimosului cunoscator de carti, Printul Eugene de Savoy. In 1738 si-a gasit drumul impreuna cu biblioteca printului catre Hofbibliothek in Viena. Acolo sta si astazi.

Toland, in ale sale “Lucrari Diverse” (publicate postum in 1747), in vol. I, pagina 380 mentioneaza ca Evanghelia lui Barnabas era inca existenta. In capitolul al XV-lea se refera la Decretul Glasian din 496 e.n. unde “Evangelium Barnabe” e inclusa in lista cartilor interzise. Inainte de acesta fusese interzisa de Papa Inocentiu in 465 e.n. si prin Decretul Bisericilor Vestice din 382 e.n.
Barnabas e de asemena mentionat in <Stichometry of Nicephorus> Nr. Serial 3, Epistola lui Barnabas randurile 1, 300. Apoi din nou in lista celor Saizeci de Carti Nr. Serial 17. Calatoriile si invataturile Apostolilor, Nr. Serial 18, Epistola lui Barnabas. O versiune greceasca a Evangheliei lui Barnabas este de asemenea gasita intr-un fragment izolat. Restul e ars.
Textul latin a fost tradus in limba engleza de catre domnul si doamna Ragg si a fost editat la Clarendon Press in Oxford. A fost publicat de Oxford University Press in 1907. Traducerea in engleza a disparut de pe piata in mod misterios. Se stie ca exista doua copii ale traducerii, una in British Museum si cealalta in Library of the Congress, Washington, DC. Prima editie a fost de pe o copie in micro-film a cartii din Library of the Congress, Washington, DC.

[daniela_muslimah]

Barnabas in Biblie

Noul Testament al Bibliei e format din patru Evanghelii (relatari despre viata si invataturile lui Isus), Faptele Apostolilor (istoria crestinilor timpurii) si Epistolele lui Pavel etc.

In a sa Epistola catre Coloseni (capitolul 4, versetul 10), Pavel il descrie pe Barnabas astfel : « […]Barnaba - în privinţa căruia aţi primit porunci; de va veni la voi primiţi-l » Aici Pavel se refera la poruncile lui Isus.

Printre alte referiri in Epistolele lui Pavel este urmatoarea din Epistola catre Galateni (capitolul 2, versetul 9):

« Şi cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur »

In Faptele Apostolilor, Barnabas este mentionat dupa cum urmeaza :

« Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuieşte fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru » (Fapte 4:36)

Se spune despre Pavel ca l-ar fi vazut pe Isus intr-o viziune si ar fi devenit un convertit la crezul lui Isus. Intre discipolii lui Isus, Barnabas a fost un evanghelist dinamic. Pavel a devenit de asemenea un propovaduitor, cu diferenta ca Pavel a inceput sa-l preamareasca pe Isus si sa-l divinizeze :

« Apoi propovăduia în sinagogi pe Iisus, că Acesta este Fiul lui Dumnezeu. » (Fapte 9:20).

“Şi venind la Ierusalim, Saul <Pavel> încerca să se alipească de ucenici; şi toţi se temeau de el, necrezând că este ucenic./ Iar Barnaba, luându-l pe el, l-a dus la apostoli şi le-a istorisit cum a văzut pe cale pe Domnul şi că El i-a vorbit lui şi cum a propovăduit la Damasc, cu îndrăzneală în numele lui Iisus. » (Fapte 9:26-27)

« Şi vorba despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba până la Antiohia./ Acesta, sosind şi văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi îndemna pe toţi să rămână în Domnul, cu inimă statornică./ Căci era bărbat bun şi plin de Duh Sfânt şi de credinţă. Şi s-a adăugat Domnului mulţime multă./ Şi a plecat Barnaba la Tars, ca să caute pe Saul/ Şi aflându-l, l-a adus la Antiohia. Şi au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică şi învăţând mult popor. Şi în Antiohia, întâia oară, ucenicii s-au numit creştini./ &Icirc;n acele zile s-au coborât, de la Ierusalim în Antiohia, prooroci./ Şi sculându-se unul dintre ei, cu numele Agav, a arătat prin Duhul, că va fi în toată lumea foamete mare, care a şi fost în zilele lui Claudiu./ Iar ucenicii au hotărât ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită spre ajutorare fraţilor care locuiau în Iudeea;/ Ceea ce au şi făcut, trimiţând preoţilor prin mâna lui Barnaba şi a lui Saul. » (Fapte 11:22-30)

[daniela_muslimah]

Despre Barnabas

Barnabas a fost un evreu nascut in Cyrus. Numele sau era Iosif, si datorita devotiunii sale in cauza lui Isus, ceilalti apostoli i-au dat numele de Barnabas ; termen talcuit variat ca « Fiu al Mangaierii » sau ca « Fiu al Povatuirii ».
A fost un povatuitor victorios cu o personalitate magnetica. Oricine era chinuit de nepotrivirea crezurilor isi gasea pacea si alinarea in compania sa. Eminenta sa ca un om care a fost apropiat de Isus l-a facut un membru proeminent al micului grup de discipoli de la Ierusalim care s-au reunit dupa disparitia lui Isus. Au tinut Legea Profetilor (Parintilor), cu care Isus venise, «Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc. »(Mt 5:17). Au continuat sa traiasca ca iudei si sa practice ceea ce Isus ii invatase. Nici unuia dintre ei nu i-a trecut prin minte sa fie crestinismul vreodata privit ca o noua religie. Erau iudei devotati si practicanti distinsi de cei din jurul lor prin credinta lor in mesajul lui Isus.

La inceput nu s-au organizat intr-o secta separata si nu au avut o sinagoga proprie. Nu era nimic in mesajul lui Isus, dupa cum era inteles de ei, care sa necesite o ruptura de Iudaism. In orice caz, au starnit dusmania intereselor din clasa inalta a evreilor. Conflictul dintre evrei si urmasii lui Isus a fost pornit de catre evrei deoarece au simtit ca autoritatea lor ar putea fi subminata de crestini.

« Iar Barnaba şi Saul, după ce au îndeplinit slujba lor, s-au întors de la Ierusalim la Antiohia, luând cu ei pe Ioan, cel numit Marcu. » (Fapte 12:25)

« Şi erau în Biserica din Antiohia prooroci şi învăţători: Barnaba şi Simeon, ce se numea Niger, Luciu Cirineul, Manain, cel ce fusese crescut împreună cu Irod tetrarhul, şi Saul./ Şi pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: Osebiţi-mi pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat. » (Fapte 13:1-2)

« Şi în Iconiu au intrat ei, ca de obicei, în sinagoga iudeilor şi astfel au vorbit, încât o mare mulţime de iudei şi de elini au crezut./ Dar iudeii care n-au crezut au răsculat şi au înrăit sufletele păgânilor împotriva fraţilor./ Deci multă vreme au stat acolo, grăind cu îndrăzneală întru Domnul, Care da mărturie pentru cuvântul harului Său, făcând semne şi minuni prin mâinile lor./ Şi mulţimea din cetate s-a dezbinat şi unii ţineau cu iudeii, iar alţii ţineau cu apostolii./ Şi când păgânii şi iudeii, împreună cu căpeteniile lor, au dat năvală ca să-i ocărască şi să-i ucidă cu pietre,/ &Icirc;nţelegând, au fugit în cetăţile Licaoniei: la Listra şi Derbe şi în ţinutul dimprejur. » (Fapte 14:1-6)

« Iar mulţimile, văzând ceea ce făcuse Pavel, au ridicat glasul lor în limba licaonă, zicând: Zeii, asemănându-se oamenilor, s-au coborât la noi./ Şi numeau pe Barnaba Zeus, iar pe Pavel Hermes, fiindcă el era purtătorul cuvântului./ Iar preotul lui Zeus, care era înaintea cetăţii, aducând la porţi tauri şi cununi, voia să le aducă jertfă împreună cu mulţimile./ Şi auzind Apostolii Pavel şi Barnaba, şi-au rupt veşmintele, au sărit în mulţime, strigând,/ Şi zicând: Bărbaţilor, de ce faceţi acestea? Doar şi noi suntem oameni, asemenea pătimitori ca voi, binevestind să vă întoarceţi de la aceste deşertăciuni către Dumnezeu cel viu, Care a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt în ele, » (Fapte 14:11-15)

Prapastia a inceput treptat sa se-adanceasca. In timpul asediului Ierusalimului din 70 e.n., crestinii au parasit orasul si au refuzat sa ia parte la rebeliunea Bar Coachaba din 132 e.n. Aceste doua evenimente au adus la suprafata diferentele dintre crestini si iudei.

Problema originii lui Isus, natura lui si relatia sa cu Dumnezeu, care mai tarziu a devenit atat de importanta nu fusese ridicata intre acesti discipoli timpurii. Faptul ca Isus fusese un om inzestrat supranatural de catre Dumnezeu era acceptat fara discutii. Nimic din cuvintele lui Isus sau din intamplarile din timpul vietii sale nu i-a determinat sa-si modifice aceasta opinie. Conform cu Aristides, unul dintre apologetii timpurii, veneratia Crestinilor timpurii era mult mai pur monoteistica fata de chiar cea a iudeilor.

Odata cu convertirea lui Pavel o noua perioada s-a deschis in teologia crestina. Teologia lui Pavel se baza pe propria sa experienta interpretata in lumina gandirii contemporane grecesti. Teoria rascumpararii a fost rodul mintii sale, un crez total necunoscut discipolilor lui Isus. Teoria lui Pavel implica deificarea lui Isus.

Perioada paulina (a lui Pavel) in istoria Bisericii Crestine a vazut o schimbare de scena si de principii. In locul disipolilor care au stat la picioarele lui Isus, o noua figura, care nu l-a cunoscut pe Isus, a iesit in fata. In locul Palestinei, Imperiul Roman devenea scena activitatii crestine. In loc de a fi o simpla secta a iudaismului, crestinismul nu numai ca devine independent fata de iudaism, insa devine independent si de Isus insusi.

Pavel era un evreu locuitor al Tarsusului. Petrecuse o perioada indelungata in Roma si era un cetatean roman. A realizat puternica influenta pe care religia romana o avea asupra maselor. Intelectualii erau sub influenta lui Platon si a lui Aristotel. Pavel se pare ca a simtit ca nu ar fi posibil sa converteasca masele din Imperiul Roman fara a face ajustari reciproce. Dar intelepciunea sa practica nu era de acceptat pentru cei care il vazusera si auzisera pe Isus. In orice caz, in ciuda diferentelor lor, au decis sa lucreze impreuna in slujba cauzei comune.

Dupa cum e inregistrat in Fapte, Barnabas i-a reprezentat pe cei care devenisera personal discipoli ai lui Isus si Pavel a cooperat cu ei pentru o perioada de timp. Dar in final s-au despartit. Pavel a vrut sa renunte la Poruncile date prin Moise cu privinta la lucrurile ce trebuie mancate, a vrut sa renunte la Legea data prin Avraam privitor la circumcizie. Barnabas si ceilalti discipoli n-au fost de-acord. Urmatoarele propozitii din Fapte dau o idee despre ruptura:

« Şi unii, coborându-se din Iudeea, învăţau pe fraţi că: Dacă nu vă tăiaţi împrejur, după rânduiala lui Moise, nu puteţi să vă mântuiţi./ Şi făcându-se pentru ei împotrivire şi discuţie nu puţină cu Pavel şi Barnaba, au rânduit ca Pavel şi Barnaba şi alţi câţiva dintre ei să se suie la apostolii şi la preoţii din Ierusalim pentru această întrebare. » (Fapte 15:1-2)

Dupa aceasta ruptura, a fost o impartire in doua sensuri. In Fapte, Barnaba dispare dupa ruptura, pentru ca inregistrarea faptelor apostolilor a fost facuta de catre urmasii lui Pavel. Din cauza compromisului lui Pavel cu crezurile romane si cu legendele, crestinii paulini (urmasi ai lui Pavel) au crescut in numar si in putere. Mai tarziu a fost atins un stadiu cand regii erau folositi drept pioni in inaintarea limitelor Bisericii.

[daniela_muslimah]

Cei ce l-au urmat pe Barnabas nu au dezvoltat niciodata o organizatie centrala. Si totusi, datorita devotiunii liderilor lor numarul lor s-a marit foarte repede. Acesti Crestini s-au izbit de furia Bisericii si un efort sistematic a fost depus pentru a-i distruge si a sterge orice urma a existentei lor, incluzand carti si biserici. Lectia istoriei este, in orice caz, ca este foarte dificil sa distrugi credinta prin forta. Lipsa lor de organizare a devenit sursa lor de putere pentru ca nu era usor sa fie luati unul cate unul.

Cercetarile moderne au adus in lumina fapte neobisnuite despre acesti crestini. Se aseamana cu crestele unor valuri, la care cineva privind poate vizualiza intreg corpul unui ocean, ce ramane totusi nevizibil.

Se observa ca pana in cel de-al IV-lea secol a existat o secta cunoscuta drept Hipisistarieni care au refuzat sa-l adore pe Dumnezeu ca tata. Ei l-au venerat pe El ca pe un Conducator Atotputernic al lumii, cel mai Maret cu care nimic nu era egal. Pavel din Samasta a fost Episcop al Antiohiei. Era de parere ca Hristos nu era Dumnezeu, ci om si profet, care diferea doar in grad fata de profetii ce il precedasera si ca Dumnezeu nu ar fi putut sa devina om substantial.

Apoi intalnim un alt Episcop al Antiohiei viz Lucian. Ca Episcop, reputatia sanctitatii sale nu era mai prejos de faima sa ca teolog. S-a pronuntat puternic impotriva crezului de Trinitate. A sters toate mentiunile trinitatii din Biblie, avand credinta ca erau interpolari ulterioare neintalnite in Evangheliile timpurii. A fost martirizat in 302 e.n.

Il intalnim apoi pe faimosul discipol al lui Lucian viz Arius (250-336 e.n.). Era un libian prin nastere. Petru, Episcop al Alexandriei l-a facut diacon, dar mai tarziu l-a excomunicat. Achilles, succesorul lui Petru l-a facut din nou pe Arius preot. Alexandru, urmatorul episcop al Alexandriei l-a excomunicat inca o data. Arius, in orice caz, a devenit o ghimpe pentru Biserica. Daca era tinut in afara Bisericii putea reprezenta un mare pericol pentru aceasta, dar nu se putea acomoda nici in Biserica, el vrand sa stabileasca unitatea si simplicitatea Dumnezeului Etern. Credea ca oricat de mult ar putea intrece Christ celelalte fapturi, el insusi nu era de aceeasi substanta cu Dumnezeu. Era o fiinta umana ca orice alt om. Invatatura lui Arius s-a raspandit precum focul si a zguduit fundatia Bisericii Pauline. Controversa care mocnise timp de 300 de ani devenea dintr-odata o conflagratie. Nici un om nu a indraznit sa se opuna Bisericii organizate, dar Arius a facut-o si a ramas ghimpele acesteia, fie ca era facut preot, fie ca era excomunicat. In acest timp doua evenimente au schimbat istoria Europei.

In primul rand, Imparatul Constantin a adus o mare parte a Europei sub supunerea sa si in al doilea rand a inceput sa sustina crestinii fara a accepta crestinismul. Pentru printului soldat diferitele crezuri in credinta crestina erau derutante. Chiar in insasi palatul imperial controversa se disputa nu mai putin grozav. Se pare ca Regina Mama era inclinata spre crestinismul paulin, in timp ce printesa Constantina era o discipola a lui Arius. Imparatul ezita intre cele doua credinte. Ca un administrator era interesat doar in a uni toti crestinii intr-o singura Biserica.

Era pe vreme cand conflictul dintre Arius si Episcopul Alexandru devenise atat de raspandit si de violent incat a ajuns o problema de lege si de ordine. Asa ca Imparatul ingrijorat de a pastra pacea in proaspata Europa unificata trebuia sa intervina.

In 325 e.n. o intalnire a tuturor denominatiunilor Crestinismului s-a tinut la Niceea (acum Isnik, un sat). Episcopul Alexandru nu a putut ajunge la conferinta si si-a desemnat <adjutantul> Athanasius, care ulterior l-a succedat pe Alexandru ca Episcop al Alexandriei.

Conferinta a avut multe sesiuni prelungite. Imparatul Constantin nu putea intelege toate implicatiile confruntarii ecleziastice, dar avea foarte clar in minte faptul ca pentru a mentine pacea regatului sau, suportul si cooperarea Bisericii erau necesare. Ca atare, si-a aruncat povara in spatele lui Athanasius si l-a expulzat pe Arius din regat. Astfel crezul Trinitatii a devenit religia oficiala a imperiului. Au urmat masacre ingrozitoare ale crestinilor care nu credeau in Treime. Posesia unei Biblii neautorizate de Biserica a devenit un delict penal si conform cu unele estimari 270 de versiuni diferite ale Bibliei au fost arse. Printesa Constantina nu era fericita de intorsatura evenimentelor. Imparatul a fost in cele din urma convins sa accepte credinta oamenilor pe care ii omarase. Rezultatul a fost ca Arius a fost rechemat in 346. In ziua in care Arius a fost programat sa viziteze triumfator Catedrala Constantinopolelui a murit subit. Biserica a numit acest lucru un miracol. Imparatul stia ca fusese crima. I-a exilat pe Athanasius si pe alti doi episcopi. Imparatul a acceptat apoi formal crestinismul si a fost botezat de catre un episcop arian. Astfel monoteismul a devenit religia oficiala. Constantin a murit in 337. Urmatorul imparat, Constantanius a acceptat de asemenea credinta lui Arius. In 341 o conferinta a fost tinuta in Antiohia si monoteismul a fost acceptat ca fiind interpretarea corecta a crezului crestin. Acest punct de vedere a fost confirmat de un alt consiliu tinut la Sirmium in 351. Drept rezultat, arianismul a fost acceptat de catre o majoritate covarsitoare a crestinilor. Sf. Ieronim a scris in 359 ca “intreaga lume a oftat si s-a minunat gasindu-se pe ea insasi ariana”.

In aceste imprejurari urmatoarea figura importanta este cea a lui Papa Honorius. Contemporan cu Profetul Muhammad (pacea si binecuvantarea fie asupra lui!) a vazut schimbarea ce se ivea, Islamul, ale carui principii aminteau foarte mult de cele ale lui Arius. Cum uciderile reciproce dintre crestini erau inca proaspete in memoria sa probabil ca s-a gandit la gasirea unei cai de mijloc intre Islam si Crestinism. In scrisorile sale a inceput sa sustina doctrina unei “singure minti”, pentru ca daca Dumnezeu are trei minti independente rezultatul ar fi haosul. Concluzia logica indica spre credinta in existenta intr-un singur Dumnezeu. Timp de cam o jumatate de secol aceasta doctrina nu a fost official combatuta. Papa Honorius a murit in octombrie 638. In 680, adica la 42 de ani de la moartea sa, un consiliu s-a tinut la Constantinopole, in care Papa Honorius a fost anatemizat. Acest eveniment este unic in istoria papalitatii, in care un Papa a fost denuntat de catre un Papa successor si de catre Biserica.

Urmatoarele doua personalitati ale acestei credinte ce merita amintite au fost membri ai aceleiasi familii. L. F. M. Sozzini (1525-1565) era originar din Siena. In 1547 a venit sub influneta lui Camillo, un mistic sicilian. Vestea sa s-a raspandit in Suedia. L-a combatut pe Calvin asupra doctrinei Trinitatii (Treimii). A amplificat doctrina lui Arius, a negat divinitatea lui Isus si a repudiat doctrina pacatului originar si a patimirii. Obiectul adoratiei, conform cu el nu putea fi decat unul si unicul Dumnezeu. A fost urmat de catre nepotul sau, F. P. Sozzini (1539-1604). In 1562 a publicat o lucrare asupra Evangheliei Sfantului Ioan negand divinitatea lui Isus. In 1578 a mers la Klausenburg <Cluj-Napoca> in Transilvania, a carei conducator, Ioan Sigismund <Zapolya>, era impotriva doctrinei Treimii. Aici Episcopul Francis David (1510-1579) era puternic anti-Trinitarian. Aceasta a dus la formarea unei secte cunoscute drept Catehismul Racovian. Isi trage numele de la Racow, Polonia. Acest oras a devenit fortareata credintei lui Arius.

In Crestinismul zilelor noastre, un mare numar de barbati si femei mai cred intr-un singur Dumnezeu. Nu sunt intotdeauna auziti. Fapt datorat puterii Bisericilor nu se pot exprima pe ei insisi si nu e multa comunicare intre ei.

In final, ar fi in interes(ul celor prezentate mai sus) sa fie citat Athanasius, campionul Treimii. El spusese ca oricand isi forta capacitatea de intelegere sa mediteze asupra divinitatii lui Isus, eforturile sale truditoare si inutile repercutau asupra lor insele, ca cu cat scria mai mult, cu atat era mai putin capabil sa-si exprime gandurile. Intr-un alt loc isi pronunta crezul ca: Nu exista trei, ci “UN DUMNEZEU”.

[daniela_muslimah]

Barnabas_Evanghelia si credibiliiatea sa

Numele de Iosif Barnabas n-a fost niciodata ciudat sau necunoscut teologilor Noului Testament al Bibliei; insa Evanghelia sa a fost rareori cunoscuta inaintea publicarii traducerii in limba engleza a Qur’an-ului de catre George Sale, care a introdus aceasta Evanghelie in al sau “Discurs in prealabil” al traducerii sale. Chiar si atunci a ramas peste accesul teologilor musulmani, fapt datorat nedisponibilitatii sale intr-o limba familiara lor. S-a intamplat doar in urma publicarii traducerii in limba engleza a Evangheliei lui Barnabas de catre Linsdale si Laura Ragg de la Clarendon Press, Oxford in 1907 ca doar cativa teologi musulmani sa se poata apropia de ea. De atunci, s-a ivit ca un subiect de disputa, mai degraba controversa, intre teologii musulmani si cei crestini.
Se va incerca in acest articol sa se faca un studiu obiectiv asupra acestui subiect.

I. O SCHITARE RAPIDA A VIETII LUI BARNABAS
Iosif Barnabs a fost un iudeu din tribul Levi1 si al Insulei Cipru “care a devenit unul dintre primii discipoli crestini la Ierusalim2. Numele sau original era Iosif si “a primit de la Apostoli numele in aramaica Barnabas (…). Clement al Alexandriei si Eusebius il numara printre cei 72 (?70) discipoli3 mentionati in Luca 10:1:
“Iar după acestea, Domnul a ales alţi şaptezeci (şi doi) şi i-a trimis câte doi înaintea feţei Sale, în fiecare cetate şi loc, unde &Icirc;nsuşi avea să vină.”
Intaia data apare in Fapte 4:36-37 ca un crestin binefacator si inflacarat, care donase Bisericii ceea ce rezultase din vanzarea proprietatii4 sale.
“Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuieşte fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru,/ Având ţarină şi vânzând-o, a adus banii şi i-a pus la picioarele apostolilor.”

Desi era cipriot prin nastere, se “pare ca traise la Ierusalim”5. In Diaspora crestina multi elini au fugit din Ierusalim catre Antiohia6 din Siria. Faptul ca Barnabas nu a fugit e dovada a bunei sale pozitii in Ierusalim, impreuna cu `apostolii`. (…) a fost trimis sa se alature lucratorilor la Antiohia, sa le predice iudeilor, elinilor si grecilor.

“Deci cei ce se risipiseră din cauza tulburării făcute pentru Ştefan, au trecut până în Fenicia şi în Cipru, şi în Antiohia, nimănui grăind cuvântul, decât numai iudeilor./ Şi erau unii dintre ei, bărbaţi ciprieni şi cireneni care, venind în Antiohia, vorbeau şi către elini, binevestind pe Domnul Iisus./ Şi mâna Domnului era cu ei şi era mare numărul celor care au crezut şi s-au întors la Domnul./ Şi vorba despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe Barnaba până la Antiohia.” (Fapte 11:19-22)

In timp ce lucrul Bisericii din Antiohia se extindea si mai multi lucratori erau necesari, Barnabas s-a dus la Tarsus7 si l-a adus inapoi impreuna cu el pe Saul (Pavel). Se pare ca Barnbas era conducatorul Bisericii Antiohe si ca ordinea pe care Luca o da, “Barnabas si Saul” indica superioritatea sa <in rang>. Daca “Barnabas si Saul” care au adus resurse de ajutor din Antiohia pentru foamea ce lovea Ierusalimul

“Iar ucenicii au hotărât ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită spre ajutorare fraţilor care locuiau în Iudeea;/ Ceea ce au şi făcut, trimiţând preoţilor prin mâna lui Barnaba şi a lui Saul.” (Fapte 11: 29-30)

Barnabas a fost desemnat de catre Biserica Antioha, impreuna cu Saul si Ioan Marcus sa intreprinda calatoria misionara care i-a condus in Cipru si mai tarziu in provinciile din nordul <continentului> (…) in orasul Listra.. lui Barnabas i s-a dat titlul de “Zeus”8, in timp ce Pavel era doar “Hermes”,9 purtatorul de cuvant:

“Şi numeau pe Barnaba Zeus, iar pe Pavel Hermes, fiindcă el era purtătorul cuvântului.” (Fapte 14: 12)

Oamenii din Listra trebuie sa fi recunoscut o demnitate superioara in Barnabas… Relatarea lui Luca despre sedinta de la Ierusalim (Fapte 15) il plaseaza din nou pe Barnabas in fata, indicand ca Barnabas era intr-o pozitie mai buna decat Pavel in Ierusalim. “Barnabas si Pavel” au relatat in sedinta despre lucrul ce fusese facut printre neamuri10:
“Şi a tăcut toată mulţimea şi asculta pe Barnaba şi pe Pavel, care istoriseau câte semne şi minuni a făcut Dumnezeu prin ei între neamuri.” (Fapte 15: 12)
Documentul care a fost trimis de la sedinta recomandandu-i pe “Barnabas si Pavel” Bisericilor Siriana si Ciliciana11 arata stiinta lui Luca despre pozitia aproximativa a celor doi oameni in Ierusalim.
Despartirea lui Barnabas de Pavel si activitatea lor misionara divergenta a inceput in Antiohia dupa Sedinta de la Ierusalim. Problema pe care Luca o pune este Luarea lui Ioan Marcu intr-o alta calatorie:

“Barnaba voia să ia împreună cu ei şi pe Ioan cel numit Marcu;/ Dar Pavel cerea să nu-l ia pe acesta cu ei, fiindcă se despărţise de ei din Pamfilia şi nu venise alături de ei la lucrul la care fuseseră trimişi./ Deci s-a iscat neînţelegere între ei, încât s-au despărţit unul de altul, şi Barnaba, luând pe Marcu, a plecat cu corabia în Cipru;/ Iar Pavel, alegând pe Sila, a plecat, fiind încredinţat de către fraţi harului Domnului.” (Fapte 15:37-40)

Renuntarea lui Marcu de la Cipru i s-a parut lui Pavel suficient de intemeiata ca sa-l scoata din grup.
“Şi plecând cu corabia de la Pafos, Pavel şi cei împreună cu el au venit la Perga Pamfiliei. Iar Ioan, despărţindu-se de ei, s-a întors la Ierusalim.” (Fapte 13:13)
Dar Barnabas, ca var, ii era devotat lui Marcu si lasandu-l pe Pavel, Barnabas l-a luat pe Marcu intr-o misiune separata din nou in Cipru.
“Vă îmbrăţişează Aristarh, cel întemniţat împreună cu mine, şi Marcu, vărul lui Barnaba - în privinţa căruia aţi primit porunci; de va veni la voi primiţi-l” (Col 14:10)

Cuvintele criptice ale lui Luca “a plecat cu corabia în Cipru” (Fapte 15:39) sunt bun-ramasul sau catre Barnabas”12. Detaliile acestei despartiri au fost de asemenea date de catre Ioan Marcu insusi in mica sa lucrare “Faptele lui Barnabas”. El relateaza ca dupa ce au pornit navigarea din Cipru (in timpul primei calatorii misionare), au debarcat in Perga13 din Pamfilia14 si au stat acolo pentru 2 luni, dorind sa navigheze catre regiunile vestice; dar Sfantul Duh nu i-a permis. Cand s-a intors in Antiohia, l-a aflat pe Pavel bolnav, care era foarte suparat pe intarzierea sa in Pamfilia. “Si <i-am cerut iertare> ingenunchind pe pamant lui Pavel, dar el nu m-ar fi indurat” spune Ioan Marcu, “pentru ca marea sa revendicare contra mea era pe socoteala tinerii mele a mai multor pergamente in Pamfilia.”15

Barnabas a fost martirizat la Salamis16 in Cipru in anul 61 e.n. si trupul sau a fost pus intr-o pestera in apropierea orasului Salamis. A fost descoperit in perfecta stare dupa aproximativ 400 de ani in timpul domniei Imparatului Zeno (474-491)17. B.M. Ahern, in articolul sau despre Sf. Barnabas in Noua Enciclopedie Catolica, afirma ca “dupa legenda a avut moartea unui martir acolo [in Cipru]; corpul sau a fost ulterior gasit cu o copie scrisa de propria sa mana a Evangheliei dupa Matei deasupra inimii sale.”18 Se poate observa ca Barnabas a murit in 61 e.n. si ca “E o larga incuviintare ca aceasta [Evanghelia dupa Matei] dateaza dupa 70 e.n., desi dovada pentru aceasta nu este grozava; o data dupa caderea Ierusalimului e avantajata de:
“Şi auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie, şi trimiţând oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi cetăţii lor i-au dat foc.” (Matei 22:7)19
Cum poate un om care moare in 61 e.n. sa copieze cartea cu propria sa mana, care nu a existat inainte de 70 e.n.? Este astfel cert ca evanghelia ce a fost gasita “deasupra inimii sale” si a fost “scrisa cu propria mana”, nu putea fi decat “Evanghelia dupa Barnabas”. S-ar putea sa fi fost dusa in capitala Imperiului (Constantinopole), de unde a trecut in posesia Imperiului Otoman, succesorul bizantinilor si a fost descoperita dintr-o pestera in Oloderay, un sat in Turcia in 1984.20

[daniela_muslimah]

II. ATRIBUTIA NUMELUI “BARNABAS” SI SEMNIFICATIA SA
Barnabas in ebraica si in aramaica inseamna “fiul PROFETIEI (Bar = fiu; Nabas = profetie; de la Nabiy = profet; de la radacina primara Naba = a profeti)21. Luca in ale sale Fapte ale Apostolilor (4:36) l-a interpretat ca fiind “fiul mangaierii”:
“Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuieşte fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru”.

Insa, conform cu McKenzie’s Bible Dictionary: “aceasta etimologie populara poate fi cu greu acceptata.”22 A New Standard Bible Dictionary il trimite la cuvantul “profet”.23 O. Zockler in New Schaff Herzog Encyclopaedia of Religious Knowledge (Enciclopedia Stiintei Religioase) explica:
Era numit de catre apostoli (in aramaica) Bar Nebhuah, care este explicat prin grecescul “huios parakleseos” (“fiul indemnului” si nu “al mangaierii”, conform cu Fapte 11:23: “Acesta, sosind şi văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi îndemna pe toţi să rămână în Domnul, cu inimă statornică.”) si denota un profet in sensul crestin primitiv al cuvantului (Fapte 13:1 “Şi erau în Biserica din Antiohia prooroci şi învăţători: Barnaba şi Simeon, ce se numea Niger, Luciu Cirineul, Manain, cel ce fusese crescut împreună cu Irod tetrarhul, şi Saul.”
Fapte 15:32: “Iar Iuda şi cu Sila, fiind şi ei prooroci, au mângâiat prin multe cuvântări pe fraţi şi i-au întărit.”)24

Din observatiile facute mai sus, se poate deduce ca:

i)Barnabas nu era numele original, ci un nume care ii fusese dat de catre apostoli pe baza unui atribut predominant, care era intr-atat de remarcabil in personalitatea lui incat a devenit prima introducere si identificare pentru el;

ii)Aceasta referire deosebita a introducerii sale era exprimarea unei “Nebuah” sau “profetie”, care este adevaratul inteles al cuvantului si poate fi vazut abundand si predominand numai in evanghelia sa existenta; in a carei absenta titlul „Barnabas” atribuit lui de catre apostoli, nu are sens;

iii)apostolii au sustinut, aprobat si apreciat in unanimitate aceasta profetie. Daca ar fi dezaprobat-o ori ar fi gasit-o neplacuta si contrara invataturilor lui Isus, nu i s-ar fi adresat afectuos niciodata si nu i-ar fi atribuit numele de “Barnabas”.

[daniela_muslimah]

III. APOSTOLATUL LUI BARNABAS SI POZITIA SA IN CRESTINISMUL TIMPURIU

Termenul “apostol” este transliteratia cuvantului grecesc insemnand “cel care este trimis”.25 Mckenzie explica:

“Isus insusi este numit apostol (“Pentru aceea, fraţi sfinţi, părtaşi chemării cereşti, luaţi aminte la Apostolul şi Arhiereul mărturisirii noastre, la Iisus Hristos” (Evrei 3:1), fiind trimis de Dumnezeu. In Noul Testament termenul desemneaza un mic grup care are cea mai inalta pozitie in Biserica si caruia i se atribuie cele mai responsabile functii ale acesteia; dar o definitie mai apropiata a termenului scoate la iveala cateva probleme care nu admit un raspuns categoric.26 Listele apostolice apar in:

“Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: &Icirc;ntâi Simon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov al lui Zevedeu şi Ioan fratele lui;/ Filip şi Vartolomeu, Toma şi Matei vameşul, Iacov al lui Alfeu şi Levi ce se zice Tadeu;/ Simon Cananeul şi Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vândut.” (Matei 10:2-4)

“Deci a rânduit pe cei doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru;/ Pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui Iacov, şi le-a pus lor numele Boanerghes, adică fii tunetului./ Şi pe Andrei, şi pe Filip, şi pe Bartolomeu, pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu, şi pe Tadeu, şi pe Simon Cananeul,/ Şi pe Iuda Iscarioteanul, cel care L-a şi vândut.” (Marcu 3:16-19)

“Şi când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli./ Pe Simon, căruia i-a zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe Filip, şi pe Vartolomeu,/ Şi pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu şi pe Simon numit Zilotul,/ Şi pe Iuda al lui Iacov şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut trădător.” (Luca 6:13-16)

si “Şi când au intrat, s-au suit în încăperea de sus, unde se adunau de obicei: Petru şi Ioan şi Iacov şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacov al lui Alfeu şi Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacov.” (Fapte 1:13).

Fiecare din liste contine douasprezece nume, dar nu intotdeauna aceleasi douasprezece. Numarul doisprezece probabil ca se refera la alegerea lui Dumnezeu, 12 triburi ale Iui Israel. (…) Natura certa a “apostolatului” in Biserica timpurie este obscura.27 Tadeu, care este dat ca fiind numarul 10 in listele lui Matei si Marcu, lipseste din lista Evangheliei dupa Luca si din Fapte, in care “Iuda al lui Iacov” este gasit la numarul 11. Aceasta discrepanta a fost explicata in mod divers; spre exemplu:

i)Iuda, fiul (sau fratele) lui Iacov si Tadeu (sau Iabeu) sunt aceeasi persoana;

ii)listele in Luca si in Fapte reflecta o schimbare in apostoli;

iii)traditia a pastrat faptul ca Isus a avut un grup interior de urmasi de incredere (cei Doisprezece) si a reinut numele majoritatii membrilor acestui grup, insa nu fara usoare variatii.”

In prima explicatie se intalneste o dificultate. Cea de-a doua apare ca fiind putin probabila. Cea de-a treia este plauzibila in lumina faptului ca traditiile scripturii erau transmite intre comunitati diferite, facand cateva variatii departe de a fi surprinzatoare. (…) Traditiile post-biblice furnizeaza informatii aditionale despre Tadeu, dar acest lucru e de valoare indoielnica.28

Barnabas a furnizat de asemenea o lista a celor “Doisprezece apostoli” in Evanghelia sa. Zece membri din lista sa sunt la fel cu cei din listele lui Matei si Marcu. In loc de “Toma” el a inscris “Iuda”.29 Smith’s A Dictionary of the Bible declara:

Conform cu Eusebiu numele sau (a lui “Toma”) real era “Iuda”. Astfel, ramane doar o variatie care necesita explicatie si anume ca in loc de Simon Cananeul/Zelotul, el inscrie propriul sau nume ca un “apostol”. Cu privire la Simon Zelotul se pare ca este un nume sau persoana fictiva, ori o interpolare ulterioara, dupa cum nimic din scrierile sale autorizate sau o inregistrare sau un rezultat al serviciului sau misionar nu sunt de gasit. Cele mai multe din autoritati se gasesc in incurcatura chiar in a-l identifica, ca de exemplu:

a)“foarte putin se stie despre acest apostol. Multi l-ar identifica cu Simon, fratele lui Isus, dar aceasta identificare nu pare probabil;30
b)“din istoria sa personala nimic cert nu se stie”;31
c)“identificarea lui Simon Zelotul cu Simon care este numit dintre fratii lui Isus, impreuna cu presupunerea inrudita ca cel din urma era un frate al lui Iacov, fiul lui Afeus este cu totul nefondata, dupa relatarile unei activitati ulterioare ale apostolului in Egipt si Britania, sau in Persia si Babilonia.”32

Cat despre apostolatul lui Barnabas, dovezile abunda in literatura biblica timpurie, in istoria Bisericii si chiar in Biblia insesi. Cateva din citate sunt date mai jos:

1.„Intre Parintii apostolici Barnabas este primul si singurul care propovaduieste in mod expres…”33
2.„… posibil insa el a purtat numele de “Barnabas” si astfel a fost confundat cu numele sau sfant si apostolic. (…) i-a fost atribuit Sfantului Barnabas, de cei ce-au presupus ca acel apostol sa fie …”34
3.„Dressel da “Epistola dupa Apostolul Barnabas” de la Vatican MS. Of the Latin Codex.”35
4.„Apostolul Barnabas spune…”36
5.„Unul dintre Apostoli, ai tribului Levi si din tara Ciprului.”37
6.„Barnabas a fost camaradul mai mare al lui Pavel in calatoriile sale ca apostol (…); impreuna, cei doi sunt oriunde numiti “apostoli” (“Şi mulţimea din cetate s-a dezbinat şi unii ţineau cu iudeii, iar alţii ţineau cu apostolii.” Fapte 4:14)”38
7.„“Disputa” crancena ce a rezultat a dus la despartirea celor doi Apostoli (“Şi după câteva zile, Pavel a zis către Barnaba: &Icirc;ntorcându-ne, să cercetăm cum se află fraţii noştri în toate cetăţile în care am vestit cuvântul Domnului./ Barnaba voia să ia împreună cu ei şi pe Ioan cel numit Marcu;/ Dar Pavel cerea să nu-l ia pe acesta cu ei, fiindcă se despărţise de ei din Pamfilia şi nu venise alături de ei la lucrul la care fuseseră trimişi./ Deci s-a iscat neînţelegere între ei, încât s-au despărţit unul de altul, şi Barnaba, luând pe Marcu, a plecat cu corabia în Cipru;” Fapte 15:36-39)”39
8.„El insusi s-a numit apostol (“Şi mulţimea din cetate s-a dezbinat şi unii ţineau cu iudeii, iar alţii ţineau cu apostolii.” (Fapte 14:4); “Şi auzind Apostolii Pavel şi Barnaba, şi-au rupt veşmintele, au sărit în mulţime, strigând,” (Fapte 14:14) (…) O discutie nefericita i-a despartit pe cei doi apostoli.”40
9.„Mai departe, el este descris laudativ ca “bărbat bun şi plin de Duh Sfânt şi de credinţă” (Fapte 11:24). Fara indoiala, aceste haruri i-au dat trecere si conducere, astfel ca e privit impreuna cu Simeon (Niger), Luciu si Manain ca fiind intre prooroci si invatorii Antiohiei in Siria (“Şi erau în Biserica din Antiohia prooroci şi învăţători: Barnaba şi Simeon, ce se numea Niger, Luciu Cirineul, Manain, cel ce fusese crescut împreună cu Irod tetrarhul, şi Saul.” (Fapte 13:1). Impreuna cu Pavel a fost e desemnat ca un apostol (“Şi auzind Apostolii Pavel şi Barnaba” Fapte 14:4).”41
10.„Barnabas, care este numit apostol de catre Clement al Alexandriei (Strom. II. 31.2. cf. 116.3) si deja in Fapte (14:4; 14), este in Pseudo-Clement, Hom. 1.9-16, II.4, un discipol personal al lui Isus, un slujitor exigent al legii, un palestinian prin nastere, dar apartinand Alexandriei. (…) “Recunoasterile”, care il identifica pe Barnabas cu Matei (2.60, cf. Th Zahn, Forschungen II, p. 562) si astfel il includ in grupul celor doisprezece ca un inlocuitor pentru cel tradator, au intalnirea dintre Clement si Barnabas avand loc in Roma, incotro cel din urma a adus evanghelia inca in timpul vietii lui Isus (1:6f). Faptele lui Petru (C.4) au de asemenea cunostinta despre sederea lui Barnabas la Roma. Pentru Terullian (de pud 20.2) Corp. Christ. 2, pagina 1324) si “Tractatus Origenis (PL Supp. 1,417) Epistola catre Evrei e socotita ca o lucrare a lui Barnabas. (...) In “Decretum Gelasianum”, ca si in lista celor 60 de Carti, apare o “Evanghelie dupa Barnabas”, care ne deruteaza.”42

Pe langa faptul ca in Evanghelia sa, Barnabas si-a mentionat numele in lista celor doisprezece apostoli, exista o alta lista a apostolilor, in care e la fel de bine socotit ca fiind un membru, care este citata in mod adecvat aici:

„Ca un fel de lista a apostolilor poate fi socotita enumerarea celor doisprezece apostoli care in Pseudo-Clement, Rec. I.55.62, dezbat cu evreii si samaritenii in templul din Ierusalim. Avem aici dupa cum urmeaza urmatoarea secventa: 1. Matei (55), 2. Andrei (56), 3. si 4. Iacov si Ioan (57), 5. Filip (58), 6. Bartolomeu (59), 9. Simon Cananeul (60); 10. Barnabas, numit si Matei (60), 11. Toma (61), 12. Petru (62). Faptul ca Petru, care este naratorul, se numeste ultimul nu e surprinzator.”43

Toate aceste referiri se reduc la faptul ca Barnabas s-a bucurat de o pozitie privilegiata in cadrul Crestinismului timpuriu. A fost unul dintre companionii timpurii ai lui Isus. A fost atribuit cu titlurile de sfant, discipol, prooroc si apostol de catre aproape toate Enciclopediile si Istoriile Bisericii.

[daniela_muslimah]

IV. PAVEL SI BARNABAS
Pavel s-a nascut din parinti evrei in Tarsus, un oras al Ciliciei, probabil intre 0-5 e.n. Inainte de a merge sa propovaduiasca Crestinismul <neevreilor>44, a fost cunoscut drept Saul. La Tarsus trebuie sa fi invatat sa scrie si sa vorbeasca limba greaca fluent. In adolescenta, s-a mutat la Ierusalim, unde a si fost educat. In timpul vietii lui Isus, ;le-a ramas un dusman acerb lui Isus Christos si discipolilor sai. Luca declara in Fapte:

“Şi a răspuns Anania: Doamne, despre bărbatul acesta am auzit de la mulţi câte rele a făcut sfinţilor Tăi în Ierusalim./ Şi aici are putere de la arhierei să lege pe toţi care cheamă numele Tău./ Şi a zis Domnul către el: Mergi, fiindcă acesta &Icirc;mi este vas ales, ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor şi a regilor şi a fiilor lui Israel;/ Căci Eu îi voi arăta câte trebuie să pătimească el pentru numele Meu./ Şi a mers Anania şi a intrat în casă şi, punându-şi mâinile pe el, a zis: Frate Saul, Domnul Iisus, Cel ce ţi S-a arătat pe calea pe care tu veneai, m-a trimis ca să vezi iarăşi şi să te umpli de Duh Sfânt./ Şi îndată au căzut de pe ochii lui ca nişte solzi; şi a văzut iarăşi şi, sculându-se, a fost botezat./ Şi luând mâncare, s-a întărit. Şi a stat cu ucenicii din Damasc câteva zile.” (Fapte 9:13-19)

ca Saul a primit brusc lumina din rai; vocea lui Isus vorbindu-i cu autoritate prigonitorului sau; Saul a cazut la pamant orbit, infrant; cele trei zile de nesiguranta; venirea lui Anania ca un trimis al lui Dumnezeu; botezul lui Saul. Aceste intamplari au avut loc in Damasc in 37 e.n. Apoi a mers spre Arabia. In 40 e.n. a mers la Ierusalim, dar discipolii se temeau de el. A fost Barnabas cel care l-a introdus discipolilor si i-a convins sa-l accepte ca un Crestin, chiar daca in mod reluctant. Dupa catva timp, a trebuit din nou sa fuga din Ierusalim in Tarsus, sa-si salveze viata. Barnabas a fost trimis de catre apostoli intr-o misiune speciala si importanta in Antiohia. Barnabas l-a luat pe Pavel din Tarsus in asa fel incat i-ar fi putut fi de folos in misiunea sa din Antiohia; si amandoi au lucrat acolo pentru un an intreg. “IN TOT ACEST TIMP SAUL I-A FOST SUBORDONAT LUI BARNANABAS”. In timplu primei calatorii misionare (45-49 e.n.), Barnabas a fost conducatorul misiunii. A fost intr-adevar calatoria misionara a lui Barnabas, care este ii este in mod eronat atribuita lui Pavel. Pavel planuia sa-i ocoleasca pe toti apostolii, chiar si pe binefacatorul sau, Barnabas, si sa castige intaietate pentru el insusi. Voia sa fie de neintrecut. A reusit sa-l dea de-o parte pe Barnabas punand o invinuire ridicola pe seama lui Ioan Marcu si sa se aseze pe el insusi ca unic reprezentant, purtator de cuvant, interpret si conducator al crestinismului. A nascocit sa-l arunce pe Barnabas in afara <principalei scene> a crestinatatii in insula natala izolata a Ciprului. Si-a intreprins urmatoarea calatorie misionara din 50-54 e.n. si pe cea de-a treia din 54-58 e.n., in timpul careia a avut succese si suferinte. A dus o viata dinamica si a fost decapitat la Roma de catre Nero in 67 sau 68 e.n. A scris multe si importante epistole misionare, in timpul vietii sale misionare, care formeaza o parte considerabila a Noului Testament al Bibliei.45

Dupa despartirea de Pavel, Barnabas a continuat sa intreprinda largi calatorii in serviciile sale misionare “dupa cum Sf. Pavel il mentioneaza ca si cum le-ar fi fost cunoscut Galatenilor:

“Apoi, după paisprezece ani, m-am suit iarăşi la Ierusalim cu Barnaba, luând cu mine şi pe Tit./ M-am suit, potrivit unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc la neamuri, îndeosebi celor mai de seamă, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar./ Dar nici Tit, care era cu mine şi care era elin, n-a fost silit să se taie împrejur,/ Din cauza fraţilor mincinoşi, care veniseră, furişându-se, să iscodească libertatea noastră, pe care o avem în Hristos Iisus, ca să ne robească,/ Cărora nici măcar un ceas nu ne-am plecat cu supunere, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână neclintit la voi./ Iar de cei ce sunt mai de seamă - oricine ar fi fost ei cândva, nu mă priveşte; Dumnezeu nu caută la faţa omului, - cei mai de seamă n-au adăugat nimic la Evanghelia mea,/ Ci dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru, Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur,/ Căci Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine la neamuri;/ Şi cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur,/ Numai să ne aducem aminte de săraci, ceea ce tocmai m-am şi silit să fac./ Iar când Chefa a venit în Antiohia, pe faţă i-am stat împotrivă, căci era vrednic de înfruntare./ Căci înainte de a veni unii de la Iacov, el mânca cu cei dintre neamuri; dar când au venit ei, se ferea şi se osebea, temându-se de cei din tăierea împrejur./ Şi, împreună cu el, s-au făţărnicit şi ceilalţi iudei, încât şi Barnaba a fost atras în făţărnicia lor.” (Galateni 2:1-13)

Corintinenilor:

“Sau numai eu şi Barnaba nu avem dreptul de a nu lucra?” (I Cor 9:6)

si posibil Colosenilor:

“Vă îmbrăţişează Aristarh, cel întemniţat împreună cu mine, şi Marcu, vărul lui Barnaba - în privinţa căruia aţi primit porunci; de va veni la voi primiţi-l” (Col 4:10).

El este fondatorul traditional al Bisericii Cipriote.46 Pavel il mentioneaza in I Cor 9:6 ca o persoana cunoscuta pentru muncile sale de sacrifciu in evanghelie. Cuvintele lui Pavel in Gal 2:13 (“şi Barnaba a fost atras în făţărnicia lor.”) indica inalta consideratie a lui Pavel pentru Barnabas.47 Conform cu el:

Barnabas nu numai ca a insistat sa-l ia pe Marcu intr-o a doua calatorie, dar a aratat o ezitare, deopotriva cu Petru, in problema asocierii cu <neevreii>, in special in a manca impreuna cu ei la masa (“Căci înainte de a veni unii de la Iacov, el mânca cu cei dintre neamuri; dar când au venit ei, se ferea şi se osebea, temându-se de cei din tăierea împrejur./ Şi, împreună cu el, s-au făţărnicit şi ceilalţi iudei, încât şi Barnaba a fost atras în făţărnicia lor.” Cal 2:12-13). Petru a fost la Ierusalim si cei de partea lui Barnabas au fost de asemenea acolo.48

E de neconceput ca o despartire pentru totdeauna se poate intampla in urma unor dispute atat de minore intre doi companioni apropiati. Cat priveste disputa abandonarii lui Marcu, este dezirabil ca versiunea celei de-a doua parti sa fie de asemenea amintita. Ioan Marcu explica in “Faptele lui Barnabas” ca a stat in Perga din Pamfilia pentru aproximativ doua luni, dorind sa mearga pentru a propovadui in regiunile din vest, dar probabil conditiile climatice nu i-au permis. La intoarcerea sa in Antiohia l-a gasit pe Pavel bolnav “de truda calatoriei”. Marcu declara:

„Care (Pavel) vazandu-ma de asemenea, era extrem de suparat pe socoteala intarzierii mele in Pamfiia (…). Si i-am cerut iertare in genunchi pe pamant lui Pavel, dar el nu s-ar fi indurat. Si cand am ramas pentru trei Sabate in rugaminti si rugaciuni in genunchi, nu am fost capabil sa-l conving in privinta mea, caci grozava sa supararea impotriva mea se datora mai multor pergamente aflate in grija mea in Pamfilia.”49

In ceea ce priveste renuntarea lui Marcu, ambele variante se potrivesc in mare, desi nu in detalii. Insa un asemenea lucru marunt nu justifica o asemenea intiparire a unei actiuni de catre Pavel. Doar a persoana foarte nerecunoscatoare poate manifesta o asemenea aspra desconsiderare fata de un binefacator precum Barnabas. Se pare ca Pavel a vrut sa scape de Barnabas si a facut uz de acest incident ca o scuza neconvingatoare pentru renuntarea lui. Mai este un motiv dat de Marcu, si anume tinerea mai multor pergamente. Arata ca fiind ceva semnificativ. Cat priveste ezitarea lui Barnabas in privinta <ne-evreilor>, de asemenea nu e atat de serios o problema. De fapt, problema serioasa era ascultarea si tinerea “Legii Domnului”, care reiese din:

“Dar când am văzut că ei nu calcă drept, după adevărul Evangheliei, am zis lui Chefa, înaintea tuturor: Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca păgânii şi nu ca iudeii, de ce sileşti pe păgâni să trăiască ca iudeii?” (Gal 2:14)

“Ştiind însă că omul nu se îndreptează din faptele Legii, ci prin credinţa în Hristos Iisus, am crezut şi noi în Hristos Iisus, ca să ne îndreptă din credinţa în Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din faptele Legii, nimeni nu se va îndrepta.” (Gal 2:16)

“Nu lepăd harul lui Dumnezeu; căci dacă dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit în zadar.” (Gal 2:21).

Cu adevarat Pavel a incercat sa suceasca discutiile in asa fel incat sa le dea o tenta destul de diferita. Evident, nici Petru, nici Barnabas, adevaratii discipoli ai lui Isus Christos, dupa cum erau, nu au putut participa nici nu l-au putut insoti pe Pavel in derutarea si ducerea oamenilor departe de legea Domnului, despre care invatatorul lor, Isus Christos a afirmat:

“Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc./ Căci adevărat zic vouă: &Icirc;nainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate./ Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va învăţa aşa pe oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor; iar cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va chema în împărăţia cerurilor./ Căci zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.” (Matei 5:17-20)

[daniela_muslimah]

Note si referinte

1. Levi, unul din ce doispreze fii ai lui Iacob din Laban si unul dintre cele 12 triburi ale Israelului, care este tribul preotesc. Moise si Aaron au apartinut tribului Levi (Ex 2:11).

2. F. L. Cross si E.V. Livingstone, the Oxford Dictionary of Christian Church, London, Oxf. Univ. Press, 1974, p.133.

3. “Avem aici trimiterea inainte a saptezeci de discipoli, doi cate doi, in diverse colturi ale tarii, pentru a predica evanghelia si pentru a face miracole in acele locuri pe care Christ insusi le-a desemnat spre a fi vizitate, (..) erau ascultatorii constanti ai doctrinei lui, si martori ai miracolelor sale si credeau in el. (…) Acesti saptezeci erau aceia depsre care Petru vorbeste ca fiind “oamenii care ne-au insotit tot timpul in care domnul Isus intra si iesea dintre noi”, Mathew Henry, A Commentary on the Holy Bible, London, Ward, Lock and Co., Warwick House, Salisbury Square, n.a., Vol. V, p. 392.

4. New Catholic Encyclopaedia, McGraw Hill Book Co., N.Y., 1966, Vol. II, p. 102.

5. The New Schaff-Herzog Encyclopaedia of Religious knowledge, London, Tunk and Wagnulls Co., n.a. p. 486.

6. Un oras antic al Siriei amplasat pe locul modernei Antakia. Se afla la 17 mile de mare, iar orasul sau port era Seleucia. A fost fondat de Seleucus in 300 i.e.n. si numit dupa tatal sau, Antiochus. Populatia sa in secolul 2 i.e.n. e estimata la 500.000.

7. Tarsus era un oraj in Asia Mica, orasul natal al lui Pavel. El s-a intors in Tarsus dupa ce a fost fortat sa paraseasca Ierusalimul (Fapte 9:30) si a ramas acolo pana cand a fost luat de Barnabas in Antiohia. Se situeaza la 20 de mile de mare pe coasta sud-estica a Turciei.

8. “Jupiter in 2 Mac 62 e Zeus, ZEUL SUPREM in panteonul grec. Zeus Xenios (ib.) i.e. Zeus, zeul ospitalitatii si protectorul strainilor a fost adorat peste tot in lumea greaca.” Hasting's Dictionary of the Bible, T.T. Clark, Edinburgh, 1904, Vol. II, p. 825.)

9. “(…) pentru care traducerea de “Hermes” a RVm e preferabila. Astfel Mercur (din merx = marfuri), zeul comertului si al profitului, era identificat cu grecescul Hermes, patronul norocului. Una din multe functii ale ultimului era aceea de mesager si purtator de cuvant al zeilor. (…) Era de asemenea privit ca un inventator al cuvantarii si zeul elocintei.”(idem, Vol. III, p. 344-45.)

10. Un strain, care nu e iudeu sau israelit prin nastere.

11. Cilicia era partea de coasta a coltului de SE al Asiei Mici, devenita provincie in 57 e.n., inainte de care facuse parte din provincia Siriei.

12. The Interpreter's Dictionary of the Bible, p. 356.

13. Un oras in Pamfilia (Perga).

14. Pamfilia e o regiune pe coasta sudica a Asiei Mici intre Pisidia la N, Licia la V si Cilicia la E.

15. 'The Acts of Barnabas' in the Ante-Nicene Fathers, edtd. by Alexandar Roberts D.D. and James Donaldson, LLD., Michigan, WM.B. Eerdmans Pbg. Co., 1951, Vol. VIII, p. 493.

16. Salamis era la vremea aceea cel mai mare oras si port al Ciprului. Ruinele sale se afla la N de orasul modern Famagusta.

17. Prof. Bashir Mahmud Akhtar a oferit detalii in a sa M. Phil. Thesis on the 'Gospel of Barnabas' (Teza asupra “Evangheliei dupa Barnabas”) cu referinte la diferite enciclopedii si un manuscris 'Life of St. Barnabas, A Sketch for Nurses', pe care le-a studiat in British Museum Library (bibiloteca muzeului).

18. New Catholic Encyc. Vol. II, p.102.

19. L. Mckenzie, A Dictionary of the Bible, London, Geoffrey Chapman, 1984, p. 554.

20. M. Phil (Isl.) Thesis of B.M. Akhtar at A.I.O.U., Islamabad, p. 47.

21. James Strong, A Concise Dictionary of the words in the Greek Testament, The Methodist Book Concern, N.Y., 1984, p. 18, entry No. 921.

22. John L. Mckenzie, Dictionary of the Bible, p. 81.

23. The New Standard B. Dy., III Rvd. Edu., N.Y., Tunk and Wagnulls Co., 1936, p. 95.

24. New Schaff-Herzog Encyc., p. 486.

25. Paul J. Achtemeier, Harper's B. Dy., Bangalore, Theological Publications in India, (T.P.I.), 1990, p. 40.

26. McKenzie's Dy. of the B., p. 46.

27. Harper's B.Dy., p. 40.

28. idem, p. 1054

29. W. Smith, A Dictionary of the Bible, Regency Reference Library, Michigan, 1984, p. 692.

30. N. Cath. Enc., Vol. XIII, p. 219 f.

31. Cross, Dy. of Christian Church, p. 1257.

32. N. Schaff Herzog Encycl. of R.K., Vol. X, p. 421 (Article by F. Sieffert).

33. P. Schaff, History of the Christian Church, Vol. II, N.Y., Charles Scribner's Sons, 1888, p. 615.

34. Alexandar Roberts and James Donaldsons, the Ante-Nicene Fathers, Vol. I, Michigan, WM. B. Eerdman Publishing Co., n.d., p. 133.

35. idem, p. 137, nota de subsol nr. 1.

36. op. cit., Vol. II, p. 354.

37. The Jewish Encyclopaedia, KTAV Pbg. House, nd., Vol. II, p. 537.

38. idem, p. 537.

39. N. Catholic Encycl. Vol. II, p. 102.

40. N. Schaff-Herzog Encycl. of RK., Vol. II, 486.

41. The Encyclopaedia of Christianity, n.d., p. 568.

42. Wilhelm Schneemalcher, New Testament Apocrypha, Philadelphia, The Westminster Press, 1965, Vol. II, p. 67.

43. idem, p. 37.

44. “Gentile” inseamna un strain, nu un evreu prin nastere, nici un descendent al lui Isaac.

45. W. Smith's Dy. of the B., p. 487-94. (Prescurtata si ajustata).

46. The Oxford Dy. of Christian Church, p. 134.

47. The Enc. of Christianity, p. 568-69.

48. The Interpreter's Dy. of the B., p. 356.

49. The 'Acts of Barnabas' in the Ante-Nicene Fathers Vol. 8, p. 493.

[ummraschid]

http://i19.photobucket.com/albums/b193/ummraschid/bism.gif

assalamualaikum wa rahmatuAllah!


MAAAAASHALLAH!!!!!!....MASHALLAH!...

jazakAllahu khairan wa barakaAllahu fikum,

draga noastra surioara!...

fie ca Allah sa te rasplateasca pt tot ceea ce faci fisabilillah, cu ce este mai bun in aceasta viata si cu Jannaht ul Firdaws, in Viata de Apoi, inshAllah, amin.

http://i19.photobucket.com/albums/b193/ummraschid/2112984148aq.gif

assalamualaikum wa rahmatuAllahi wa barakatuhu

[daniela_muslimah]

Introducere

<Adevarata Evanghelie a lui Isus, numit Christos, un nou profet trimis lumii de catre Dumnezeu, conform relatarii lui Barnabas, apostolul sau.>


Barnabas, apostolul lui Isus Nazarineanul, numit Christos, doreste tuturor celor ce locuiesc pe pamant pace si alinare.

Domnul Multpreaiubit, Maret si Minunat ne-a vizitat in timpul acestor ultime zile prin profetul sau, Isus Christos, in mare milostivire a invataturii si miracole, motiv pentru care multi, fiind amagiti de Satan, sub prezenta evlaviei propovaduiesc cea mai necuviincioasa doctrina, numindu-l pe Isus fiu al lui Dumnezeu, repudiind circumcizia poruncita de Domnul pentru totdeauna si permitand fiece carne necurata: intre care Pavel a fost de asemenea amagit, drept pentru care vorbesc nu fara mahnire; pentru aceasta, scriu acel adevar pe care l-am vazut si auzit, in legatura pe care am avut-o cu Isus, in scopul ca voi sa va salvati si sa nu fiti amagiti de Satan si sa <nu> pieriti la judecata Domnului. Asadar, feriti-va de oricine va propovaduieste o noua doctrina contrara cu ceea ce scriu, pentru a putea fi mantuiti pe vecie.

Dumnezeu Preainaltul fie cu voi si sa va pazeasca de Satan si de fiece rau.

Amin.





Capitolul 1.

<Ingerul Gabriel o viziteaza pe Fecioara Maria in legatura cu nasterea lui Isus.>


In acesti ultimi ani o fecioara numita Maria, din descendenta lui David, a tribului lui Iuda, a fost vizitata de Ingerul Gabriel trimis de Dumnezeu. Aceasta fecioara, traind in toata sfintenia fara de prihana, fiind fara vina si stand in rugaciune si posturi, singura fiind intr-o zi, a intrat in camera ei ingerul Gabriel, si a salutat-o, zicandu-i: “Domnul fie cu tine, o, Maria”.

Fecioara s-a infricosat la aparitia ingerului, insa ingerul a linistit-o, spunandu-I: “Nu ai teama, Maria, caci ai gasit har la Domnul, care te-a ales pe tine sa fi mama unui profet, pe care El il va trimite oamenilor Israelului ca ei sa mearga in legile Sale cu inima sincera.”

Fecioara i-a raspuns: “Cum pot avea eu acum copii, caci nu cunosc barbat?” Ingerul i-a raspuns: “O, Maria, Domnul care a facut omul fara un <alt> om poate face in tine un om fara un <alt> om, caci pentru El nimic nu este fara putinta.”

Maria a raspuns: “Stiu ca Domnul e Atotputernic, deci faca-se voia Sa.” Ingerul a zis catre ea: “Acum fie <faptuit> in tine profetul, pe care-l vei numi Isus si pe care-l vei tine departe de vin si de alta bautura ametitoare si de fiece carne necurata, caci <acest> copil este unul sfant in fata Domnului.” Maria s-a plecat cu umilinta, spunand: “Iata, slujitoarea Domnului! Faca-se dupa cuvantul Tau.”
Ingerul a plecat si fecioara L-a slavit pe Dumnezeu, zicand: “Ia aminte, o, suflete al meu, de maretia Domnului, si bucura-te, spirit al meu, in Dumnezeu Mantuitorul meu; caci El a privit la umilinta roabei Sale, intr-atat incat voi fi numita binecuvantata peste toate neamurile, caci El care e Preaputernic m-a facut mare si binecuvantat fie sfantul Sau nume. Caci milostivirea Sa s-a extins din generatie in generatie a celor care au teama de el.Puternica a facut El mana Sa si l-a imprastiat pe cel mandru in inchipuirea inimii sale. I-a coborat pe cei puternici din locurile sale si i-a ridicat pe cei umili. Pe cel care a fost flamand l-a saturat cu lucruri bune si pe cel bogat gol l-a alungat. Caci el isi aminteste legamintele facute cu Avraam si fiul sau in veci”.

[ayesha]

Mashallah surioara,sunt foarte interesante cele postate de tine ,doar sa fac rugaciunea si ma asez sa citesc ceea ce ai scris .Multumim ptr efortul depus,si Inshallah, Allah sa te rasplateasca.

[daniela_muslimah]

<De fiecare data voi traduce si comentariul asupra capitolului, Insha'a Allah, pentru a putea fi vazut si punctul de vedere islamic.>



Perspectiva Islamica si comentariu de Ishaq Zahid

Isus nascut fara tata

Adevarata poveste a nasterii lui Isus din Maria este narata in Sfantul Quran. Ni se spune ca a fost nascut fara tata, din porunca Domnului. Maria a fost necasatorita si o femeie casta.

“Si [adu-ti aminte] de aceea care si-a pastra castitatea ei. Si am suflat Noi asupra ei din duhul Nostru si am facut din ea si din fiul ei semn pentru [toate] lumile.” (Sfantul Quran, 21:91)

"Pomeneste in Carte [Coranul] si de Maria, cand ea s-a retras de la neamul ei intr-un loc spre rasarit / Si a pus intre ea si intre ei un val! Si atunci am trimis la ea Duhul Nostru, care i s-a aratat cu infatisarea unui om adevarat. / A zis ea: "Caut aparare la Cel Milostiv fata de tine! Daca tu esti cuvios, [nu te apropia de mine]!"/ I-a raspuns el: "Eu sunt numai un trimis al Domnului tau, ca sa-ti vestesc un prunc curat!" / Insa ea a zis: "Cum sa am eu un prunc, daca nu m-a atins nici un barbat si nici tarfa nu sunt?" / I-a raspuns el: "Asa este! Dar Domnul tau a zis: "Aceasta pentru Mine-i [un lucru] usor! Si-l vom face Noi un semn pentru oameni si o indurare din partea Noastra! Acesta-i un lucru [de mult] hotarat!" (19:16-21).

Cuvintele ingerului, “il vei tine departe de vin si de orice bautura ametitoare si de fiece carne necurata, caci <acest> copil este unul sfant in fata Domnului.” din Evanghelie ne spun clar ca Isus (alayhi alam – pacea asupra lui!) niciodata n-a baut vin sau orice alte bauturi alcoolice. Acest lucru e demn de luat in calcul, cat mergem mai departe prin text.

[Mariyah]

te las sa traduci , nu intervin pana nu termini ...la sfarsit insa voi posta de cine a fost scrisa evanghelia si in ce secol. :36_1_21:
mult succes !



PS: ai uitat sa specifici multe insa deocamdata voi fi in silentio stampa si nu aduc in atentie decat limba originala a manuscrisului : parliamo italiano?

[daniela_muslimah]

Certo che parleremmo... se vorrei!

hmmm... rup putin "tacerea"...

sec. al XIV-lea? cine? Fra Marino? Anselmo Turmeda? (Abdallah ibn Abdallah, mai tarziu) sau alti "falsificatori mauri"?...
sau are legatura cu nu mai stiu ce secta? "un fel de crestinism palestinian" (sic) ?
Evanghelia nu este un fals facut de musulmani...

Noi, musulmanii nu luam cuvant cu cuvant aceasta Evanghelie... singura carte neschimbata este si va fi Sfantul Quran...

Sunt si lucruri in aceasta evanghelie neconforme cu islamul.. unii crestini le-au privit ca lucruri "minore".. totusi.. ele dovedesc ca evanghelia nu e un fals al musulmanilor...

si apropo de "Noul Testament Apocrif".. sunt incluse evanghelii precum cele ale lui Toma, Petru, Maria Magdalena... Iuda (!!!)...

cum a aparut Dan Brown si "Codul lui DaVinci".. deodata si "Evanghelia dupa Iuda"... face parte "Evanghelia dupa Iuda" din categoria apocrife?

sau "Evanghelia dupa Maria Magdalena"?

...? cat de adevarate sunt "cele patru evanghelii canonice"? cat de credibile?...

cu Consiliul de la Niceea si cu Imparatul Constantin cum ramane?

cu Crestinii Unitaristi?

...

e tarziu... si trebuie sa ma culc..
asa ca.. Noapte Buna!

d.

[hannen]

MashaAllah Daniela,ce de informatii.
Iti multumim pt. efort si Allah sa te rasplateasca.
Nu te lasa impresionata de "atotstiutori",noi suntem interesati de adevar ,nu ne hlizim de ciuda cum fac altii .Allah vede,lasa-i sa rida si sa se amageasca.:(

[daniela_muslimah]

Capitolul 2

<Iosif>

Maria cunoscand voia Domnului si temandu-se de oameni, ca acestia sa n-o atace <urmand sa nasca> <acest> copil si sa n-o omoare cu pietre pentru adulter si-a ales un companion din propria sa descendeta, un barbat chemat dupa nume Iosif, cu viata neprihanita: caci el ca un om drept se temea de Domnul si-L slujea in posturi si rugaciuni, traind din munca mainilor sale, caci era tamplar.

Fecioara cunoscand un asemenea om, l-a ales drept <companion> si i-a dezvaluit acestuia sfatul divin.

Iosif fiind un om drept, cand a <aflat> ca Maria <urma sa nasca> avea de gand sa o alunge caci se temea de Dumnezeu. <Dar> iata! Pe cand el dormea, a fost certat de ingerul Domnului, care i-a spus “O, Iosife! De ce vrei sa o alungi pe Maria, sotia ta? Ia aminte ca orice a fost <faptuit> in ea a fost facut intru totul prin voia Domnului. Fecioara va naste un fiu, pe care-l vei numi Isus, pe care-l vei tine departe de vin si de orice bauturi ametitoare si de fiece carne necurata, caci el este unul sfant al Domnului, din pantecele maicii sale. El este un profet al lui Dumnezeu trimis neamului lui Israel, ca el sa <schimbe> Iuda in inima sa si ca Israel sa poata merge in legea Domnului, dupa cum sta scris in legea lui Moise. El va veni cu putere mare, pe care Dumnezeu i-o va da si va lucra minuni mari, prin care multi vor fi salvati”.

Iosif, sculandu-se din somn i-a multumit lui Dumnezeu si a locuit cu Maria toata viata sa, slujindu-L pe Dumnezeu in toata sinceritatea.

[daniela_muslimah]

Capitolul 2. Comentariu (de Ishaq Zahid)

<prin perspectiva islamica>

Versiunea islamica difera in foarte mare masura asupra acestui subiect din Evanghelia dupa Barnabas. In versiunea islamica, nu exista nici o mentiune despre Iosif. Sfantul Quran afirma ca Maria (pacea asupra ei!) era necasatorita cand i-a dat nastere lui Isus. Versetele din Quran, inaltatoare, sunt date mai jos:

"Si ea l-a zamislit si s-a retras cu el intr-un loc departat/ Si-au apucat-o durerile langa trunchiul unui curmal si a zis ea: "O, de-as fi murit inainte de aceasta si cu totul de-as fi fost uitata!"/ Dar [un glas] a strigat-o de sub ea, [zicandu-i]: "Nu fi mahnita! Domnul tau a facut mai jos de tine un paraias!/ Si scutura spre tine trunchiul de curmal, caci el va lasa sa cada langa tine curmale proaspete, coapte!/ Asadar mananca, bea si fii fericita [de copilul tau]! Iar de vei vedea tu vreun om, spune-i lui: "Eu I-am juruit Celui Milostiv un post si de aceea nu voi sta astazi de vorba cu nici un om!" (19:22-26)


ISUS A VORBIT FIIND PRUNC
"Apoi a venit cu el la neamul ei, purtandu-l [in brate]. Si i-au zis ei: "O, Maria, tu ai facut un lucru ingrozitor!/ O, sora a lui Aaron, tatal tau nu a fost un om [facator] de rau, iar mama ta nu a fost o tarfa!"/ Ea [Maria] a facut semn spre el, dar ei au zis: "Cum sa vorbim cu acela care este un prunc de leagan?"/ Dar el [pruncul] a zis: "Eu sunt robul lui Allah! El mi-a daruit Scriptura si m-a facut profet!/ Si El m-a binecuvantat oriunde as fi, si mi-a poruncit rugaciune si milostenie cat voi trai,/ Si bunacuviinta fata de nascatoarea mea! Si nu m-a facut pe mine trufas, nici ticalos!/ Si pacea fie asupra mea in ziua in care m-am nascut si in ziua in care voi muri si in ziua in care voi fi adus la viata [din nou]!/ Acesta este Isus, fiul Mariei: Aceasta este povestea adevarata de care ei se indoiesc!/ Nu se cuvine ca Allah sa-Si atribuie un fiu! Marire Lui! Daca El hotaraste un lucru, El zice "Fii!", iar el este!/ Allah este Domnul meu si Domnul vostru. Adorati-L pe El si acesta este un drum drept!/ Dar sectele se cearta intre ele si va fi vai pentru aceia care nu cred, la vederea unei Zile cumplite!” (19: 27-37)

Se pare ca Sf. Barnabas nu a fost martor ocular la nasterea lui Isus (alayhi salam - pacea asupra lui!). Cel mai probabil, Sf. Barnbas a inclus acest text bazat pe intelegerea sa, intr-un moment ulterior. In timp ce e posibil ca Maria (pacea asupra ei!) sa se fi casatorit dupa nasterea lui Isus, Sfantul Quran nu se refera la aceasta si de asemenea nu se stiu ziceri ale Profetului Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam!) in aceasta privinta. Totusi, casatoria Mariei dupa nasterea lui Isus este irelevanta. Ce este important de notat este ca versiunea islamica nu sustine acest capitol.

[suleiman]

Daca vrei sa te ajut cu ceva ?
Ca am versiunea tradusa in araba .

[daniela_muslimah]

Capitolul 3

<Iosif se duce in Betleem>

In acel timp a imparatea in Iudea Irod, din decretul lui Caesar Augustus si Pilat era guvernatorul preotimii lui Anna si Caiafa. Peste tot, din ordinul lui Augustus, toata lumea era <inregistrata>; oriunde, fiecare mergea in tara sa si se prezentau dupa propriul trib pentru a fi inregistrati. Ca atare, pentru a putea fi inregistrat dupa ordinul lui Caesar, Iosif a plecat din Nazaret, un oras al Galileii, <impreuna> cu Maria, sotia sa, <care era> insarcinata, pentru a merge in Betleem (caci acesta era orasul sau, el fiind din descendenta lui David). Ajungand Iosif in Betleem, acel oras fiind mic si mare multimea celor straini <adunati> acolo, nu a gasit nici un loc nicaieri <si> a gasit gazduire in afara orasului la un han facut ca adapost pentru pastori. In timp ce Iosif locuia acolo, s-au implinit zilele ca Maria sa nasca. Fecioara a fost inconjurata de o lumina foarte stralucitoare si a dat nastere fiului sau fara durere, pe care l-a luat in bratele sale, l-a infasat, l-a asezat in iesle, caci nu era loc in <han>. Mare multime de ingeri a venit cu bucurie <la han>, binecuvantandu-L pe Dumnezeu si anuntand pace celor ce se tem de El. Maria si Iosif L-au laudat pe Domnul pentru nasterea lui Isus <pe care> l-au <ingrijit> cu mare bucurie.

[daniela_muslimah]

Capitolul 3

<comentariu>

Consultati comentariul de la capiolul 2, referitor la Iosif. Nici acest capitol <al Evangheliei> nu este sustinut de perspectiva islamica.

Mentiune: tot ceea ce apare sub capitol ca titlu intre paranteze, este adaugat ca o descriere a capitolului respectiv. Aceste titluri nu fac parte din textul original.

[diamond]

Noi, musulmanii nu luam cuvant cu cuvant aceasta Evanghelie... singura carte neschimbata este si va fi Sfantul Quran...


da-mi voie sa intervin ca te amagesti rau, povestea e foarte cunoscuta .Expertii au dovedit clar ca este un fals
A existat o evanghlie a lui barnabas dar a fost distrusa la Conciliul de la Niceea. In sec 14 insa , s-au gandit unii sa o scrie dupa cum au vrut ei: de ce zic asta, se contrazice si cu Biblia si cu Coranul si sunt multe greseli in ea
daca ai citi evanghelia mariei magdalena ai intelege de ce e apocrifa si toate celelalte, noi selectam ce e corect , nu alte uneltiri facute de oameni sau opere de secolul 14 cum e evanghelia asta ]
nu ne permitem sa gresim cu cuvantului lui Dumnezeu

[daniela_muslimah]

Capitolul 4

<Ingerul si pastorii>

In acel timp pastorii pazeau peste turma lor, dupa cum le este obiceiul. Si, iata! Au fost inconjurati de o lumina foarte stralucitoare, din care le-a aparut un inger, care L-a binecuvantat pe Dumnezeu. Pastorii s-au inspaimantat de lumina <aparuta> dintr-o data si de aparitia ingerului. Apoi ingerul Domnului i-a linistit, spunand catre ei:

“Iata, <vin la voi> sa vestesc o mare bucurie, caci s-a nascut in orasul lui David un prunc ce este un profet al Domnului; care aduce mare salvare casei lui Israel. Copilul il veti gasi in iesle, <impreuna> cu mama lui, care-L binecuvanteaza pe Dumnezeu.”

Si cand spusese aceasta a venit o mare multime de ingeri binecuvantandu-L pe Dumnezeu, vestind pace celor ce au <intentii bune>. Cand ingerii plecasera, pastorii s-au <sfatuit> intre dansii, spunand: “Fie sa mergem chiar pana in Betleem si sa vedem cuvantul pe care Dumnezeu prin ingerul Sau ni l-a vestit.”

Au venit multi pastori in Betleem cautand noul-nascut si l-au gasit in afara orasului, dupa cuvantul ingerului, culcat in iesle. Si astfel i s-au plecat <copilului> si i-au daruit mamei ceea ce aveau, vestind-o de cele ce au auzit si vazut. Maria a tinut astfel toate acestea in inima sa si Iosif [de asemenea], multumindu-I lui Dumnezeu. Pastorii s-au intors la turma lor, vestind tuturor ce lucru maret au vazut. Si astfel, intreaga tara <de pe deal> a Iudeii s-a umplut de teama si fiecare om a pus acest cuvant in inima sa, zicand: “Ce <sa gandim> ca acest prunc trebuie sa fie?”

[daniela_muslimah]

Capitolul 4. Comentariu

Consultati comentariul facut la capitolul 2, despre Iosif.

[daniela_muslimah]

Noi, musulmanii nu luam cuvant cu cuvant aceasta Evanghelie... singura carte neschimbata este si va fi Sfantul Quran...


da-mi voie sa intervin ca te amagesti rau, povestea e foarte cunoscuta .Expertii au dovedit clar ca este un fals
A existat o evanghlie a lui barnabas dar a fost distrusa la Conciliul de la Niceea. In sec 14 insa , s-au gandit unii sa o scrie dupa cum au vrut ei: de ce zic asta, se contrazice si cu Biblia si cu Coranul si sunt multe greseli in ea
daca ai citi evanghelia mariei magdalena ai intelege de ce e apocrifa si toate celelalte, noi selectam ce e corect , nu alte uneltiri facute de oameni sau opere de secolul 14 cum e evanghelia asta ]
nu ne permitem sa gresim cu cuvantului lui Dumnezeu

Si cine a facut falsul?

Musulmanii nu l-au putut face, din cauza ca unele capitole contrazic viziunea Islamica si astfel un asemenea fals de catre musulmani, n-ar avea sens.

Daca se dovedeste ca musulmanii n-au facut un asemenea fals, atunci cine l-ar fi facut si pentru ce?... Aceasta evanghelie se potriveste in anumite aspecte cu conceptul islamic... In altele, insa, Nu..

Biblia in ce e contrazisa?.. ca Isus (alayhi salam) nu este fiul lui Dumnezeu?... sau referitor la profetia venirii lui Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam)...

Citind Biblia cu atentie, din spusele lui Isus, eu cred ca reiese ca Isus nu e Dumnezeu... intrucat nu are atribute divine <precum atotputernicia, stiinta deplina>, Tatal (Dumnezeu) e mai mare decat el <dupa cum insusi Isus spune>.. Tatalui i se roaga.. care este rugaciunea domneasca, pe care Isus le-a invatat-o oamenilor? Nu este oare o rugaciune catre Tatal?.. Care este cea mai inalta porunca?.. Conform cu cele spuse de Isus in Biblie.. si oare nu este citata din Deuteronomul (porunca data lui Moise)... ?.. caci Isus a venit "sa implineasca" legea.. si a venit la Israel... oare nu pentru Israel a venit Isus? Si pe Cruce cine a murit? Dumnezeu sau Omul?... <Astaghfirullah!>

cat despre profetia venirii lui Muhammad.. e prezenta si in Biblie..

"Dar Eu vă spun adevărul: Vă este de folos ca să mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, &Icirc;l voi trimite la voi." (In 16:7)

[diamond]

Tu daca ai citit evanghelia nu ai observat ca atunci cand barnabas citeaza din Vechiul Testament acesta foloseste texte din latina vulgara si nici intr-un caz cele originale din hebraica si face o multime de greseli ca spre exemplu : Isus e conform falsificatorului evangheliei nascut in timpul lui Pontiu pilat OOOOOOOO ceea ce >>>>>>>sa fim seriosi istoria zice clar ca NU!
cel care a scris-o nici macar nu a stiut contextul lui isus bine
mai si mai sunt multe greseli de ramai cu gura cascata

[daniela_muslimah]

Daca vrei sa te ajut cu ceva ?
Ca am versiunea tradusa in araba .

Daca gasesti vreo greseli in traducerea mea si poti corecta.. sau daca poti traduce mai bine, cu draga inima.. :)

oricine e binevenit...

[diamond]

mai . din cate stiu sunt suspecti dar la ce ne ajuta sa stim cat e clar o facatura pana si multi musulmani sunt de acord cu asta
cum e prezent muhamamd in biblie ? tu ai citit apocalipsa crezi ca mai e lod de ceva?am primit mesajul cine a vrut sa creada bine , cine nu e de alta religie, care e problema?

o sa-ti fac o lista cu marile greseli din evanghelia lui barnabas ce se contrazice cu istoria, biblia, realitatea georafica , contextul sec 1 dar si cu coranul se contarzice dar totusi e buna nu?
nu-i de mirare ca daca iti place un text eronat din orice punct de vedere ai si religia musulmana.

[daniela_muslimah]

O sa postez cat de curand pot argumente pro si contra veridicitatii "Evangheliei dupa Barnbas"... din ambele tabere...

dar e mult de tradus...

<intr-adevar.. dar aceste greseli nu dovedesc oare ca nu e un fals? cum ar putea musulmanii sa faca un fals care sa contravina in cateva capitole Qur-an-ului?... >

oricum.. imi pare rau ca nu am acum timp la dispozitie sa postez...

"din ambele tabere".. ce cred cei pro si ce cred cei contra acestei scrieri....

Motivele pentru care fac traducerea.. si pentru care o continui:
Noi, musulmanii credem in Injeel.. in masura in care nu a fost modificata...

<cele 4 evanghelii canonice cum au fost stabilite?.. de ce acestea? si au fost mereu aceleasi?.. de-a lungul istoriei bibliei?>

vreau sa postez si despre socianianism, arianism, unitarianism... ramuri crestine ce se opun conceptului de "Trinitate"...

" [...] Se afla printre oamenii Scripturii o comunitate dreapta, care recita versetele lui Allah in timp de noapte si se prosterneaza [rugandu-se]./ Ei cred in Allah si in Ziua de Apoi, poruncesc ceea ce este drept si opresc de la ceea ce este nedrept si se grabesc la faptele bune; acestia sunt printre cei cucenici./ Si binele pe care ei il fac nu poate fi tagaduit, caci Allah ii stie bine pe cei cuviosi." <Al Imran: 113-115>

Probabil ca ramurile enumerate mai sus se apropie cel mai mult de descrierea aceasta.. insa nu pot fi sigura, atat timp cat nu m-am documentat suficient in privinta lor...

Ni s-a poruncit noua, musulmanilor, sa vorbim in cel mai frumos mod cu oamenii cartii.. si Insha'a Allah asa sa mearga discutiile noastre de-acum incolo.. mai ales ca "blandetea e o cale spre Rai"... iar orice lucru, oricat de adevarat, spus intr-un ton urat isi pierde din valoare...

Asa ca Insha'a Allah discutiile intre noi sa mearga in cel mai frumos mod, pe un ton cat mai bland... cred ca toti crestinii aflati pe acest forum sunt in cautarea Adevarului, asa ca daca e vreo intrebare si cineva poate da raspunsul.. atunci cu draga inima.. ;)

cat despre Evanghelia dupa Barnabas... Insha'a Allah sa postez argumentele.. si vedem - e Veridica / sau Nu?... are rost traducerea ei / sau Nu?...

Insha'a Allah caaaaat mai curand.. <nu stiu cum am timp...>

Fie ca Allah sa ne lumineze inimile tuturor.. si sa ii calauzeasca spre Adevar pe cei care-l cauta cu inima sincera....

Ma'a Alssalama,
daniela.

[daniela_muslimah]

cum e prezent muhamamd in biblie ? tu ai citit apocalipsa crezi ca mai e lod de ceva?am primit mesajul cine a vrut sa creada bine , cine nu e de alta religie, care e problema?


Referitor la asta.. da, draga "diamond".. am citit "Apocalipsa" .... de fapt.. primele carti pe care le-am citit in Biblie au fost Evangheliile, Apocalipsa.. si abia dupa aceea Biblia de la-nceput... ;)

iar despre Muhammad in Biblie.. da, apare....

[daniela_muslimah]

Assalamu Alaikum wa Rahmatullahi wa Barakatuhu!

Insha'a Allah cat mai curaaaaaaand voi incerca sa postez "side_by_side" referitor la autenticitatea / falsul "Evangheliei dupa Barnabas".....

E greu sa fii obiectiv, iar eu nu stiu cat de mult am experienta necesara... ;)

In orice caz, ma voi stradui sa traduc ce si cum e mai bine...

desi cred ca pentru un asemenea subiect e nevoie de o documentare temeinica.. sau chiar de un adevarat studiu... <ceea ce bineinteles ca nu pot realiza.. ;) >

am intalnit ca fiind luate in calcul aceleasi lucruri atat ca dovezi pro, cat si contra.. <asa ca ma deruteaza>...

cred ca un rol important il are intrebarea:

cine sustine / cine condamna aceasta scriere si de ce?...

astept ajutorul vostru..

si INsha'a Allah cat mai curand postarea..

voi incerca sa expun cat de bine pot, dupa care veti decide voi daca are / nu are rost traducerea acestei scrieri...

-----------------------
Fie ca Allah Subhanahu wa Ta'ala sa ne calauzeasca spre adevar... si sa fie in asa fel incat daca traducerea acestei scrieri este buna atunci sa se realizeze, iar daca nu - nu...
si sa ne ajute Allah sa trecem peste "ochelarii de cal" si sa nu ne incapatanam nici de o parte, nici de alta, ci sa cautam sa fim cat mai obiectivi... iar rezultatul la care sa ajungem sa fie cel mai bun cu putinta!

Ma'a Alssalama.. si o noapte Senina,
sora voastra,
daniela...

[Mariyah]

Evanghelia lui Barnabas e o facatura pe moment ce afirma ca Iisus s-a nascut in vremurile imparatului Pilat. Cine stie putina istorie stie ca Pilat a venit la guvernare dupa anul 26 dupa Hristos.
Apoi in capitolul trei din aceasta minunata evanghelie insuflata de zero Duh Sfant este sustinut ca Iisus s-a nascut in vremea lui Annas si Caiafas , care contrazice atat istoria cat si evanghelia insusi.Nici Caifas, nici Annas si nici Pilate nu erau la putere cand Iisus s-au nascut asa ca aceasta Biblie e o facatura.

[daniela_muslimah]

Evanghelia lui Barnabas e o facatura pe moment ce afirma ca Iisus s-a nascut in vremurile imparatului Pilat. Cine stie putina istorie stie ca Pilat a venit la guvernare dupa anul 26 dupa Hristos.
Apoi in capitolul trei din aceasta minunata evanghelie insuflata de zero Duh Sfant este sustinut ca Iisus s-a nascut in vremea lui Annas si Caiafas , care contrazice atat istoria cat si evanghelia insusi.Nici Caifas, nici Annas si nici Pilate nu erau la putere cand Iisus s-au nascut asa ca aceasta Biblie e o facatura.



Assalamu Alaikum wa Rahmatullahi wa Barakatuhu..

Imi pare rau pentru ca n-am avut timp sa traduc.. :(...

dar am fost foooarte ocupata.. :(

Insha'a Allah cat de curand...

~~~

Draga Nazirah... de asta e o facatura?...

tot felul de acuzatii.. ca musulmanii au falsificat-o... etc..

1. aceasta Evanghelie nu se potriveste 100% cu Qur'an-ul.. aceasta Evanghelie NU este evanghelia adevarata, ci una care se apropie foarte mult de aceea...

asa ca nu trebuie facuta o astfel de confuzie... Nu sustin musulmanii ca e adevarata evanghelie...

2. musulmanii au falsificat?.. sunt diferente fata de Qur'an...
unii sustin ca "falsificatorul" s-ar fi insipirat din Dante _ "Divina comedie"... in opera lui, Dante il plaseaza pe profetul Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam _ pacea si binecuvantarea asupra lui!) pe cel mai jos cerc al iadului (daca tin bine minte)... !!!!! si vin altii si sustin ca un musulman a falsificat evanghelia inspirandu-se din "Divina comedie" !!!!!!!!!!!!!!....

3. daca un musulman n-a "falsificat-o", atunci cine si de ce?.. sunt tot felul de supozitii (chiar imi pare rau ca n-am putut traduce :(... ) unii il acuza pe Fra Marino.. sau pe multi altii... nimic cert... doar supozitii...

4. evanghelia a suferit mai putin schimbari decat restul bibliei... si ar fi interesant de aratat si despre biblie de-a lungul timpului si versiunile ei (Insha'a Allah nu spun vreo prostie) stiu ca am citit despre...

Asa ca asta e Evanghelia lui Barnabas: o evanghelie care a suferit mai putine schimbari de-a lungul timpului decat restul.. Evanghelia care se apropie mult mai mult de original...

sunt apoi si Manuscrisele de la Marea Moarta: cu profetii despre cei 2 Mesia... Isus (alayhi salam _ pacea asupra lui!) si Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam _ pacea si binecuvantarea lui Allah asupra lui!).. in aceeasi situatie: s-au pastrat mai bine...

apoi.. in Evanghelia dupa Barnabas sunt greseli legate de aspecte stiintifice, altele conform Islamului: dovada ale modificarilor suferite si dovada a autenticitatii ei!... am vrut sa traduc mai multe opinii.. si pro si contra.. sa poata fi confruntate.. dar cred ca atunci cand voi avea timp Insha'a Allah voi pune pe scurt cateva lucruri.. :(... sunt f. ocupata pana aproape in Octombrie...

(si vorbind de greseli.. cred ca in Biblie sunt destul de prezente: stiintific, istoric.. !.. )

~~

am fost surprinsa in legatura cu Unitarienii: am vazut ca in Romania a existat si proba speciala la Bac pt. crestinismul unitarian! ;) (inseamna ca-i si un liceu pe undeva :rolleyes: ..)

~~~
scuze c-am scris mai pe fuga... :P

Ma'a Alssalama,
d.

[Mariyah]

am fost surprinsa in legatura cu Unitarienii: am vazut ca in Romania a existat si proba speciala la Bac pt. crestinismul unitarian! (inseamna ca-i si un liceu pe undeva ..)


In Transilvania sunt aproape 100.000 de astfel de crestini si vreo 10 licee teologice unitariene. Colegii mei ardeleni mi-au povestit despre unitarieni f multe: toata lumea ii acuza ca nu sunt crestini dar ei sunt niste oameni la locul lor nu se obosesc sa dea replica, sa te convinga , sa te converteasca ,sunt f mandri ca sunt putini in lumea asta .In plus la ei in biserica exista pastori femei , se canta muzica f vesela, toata lumea canta, danseaza.



musulmanii au falsificat?.. sunt diferente fata de Qur'an

eu nu am timp sa postez concluzia finala data de cercetatori atat musulmani cat si atei , am si pierdut site-ul , era k-lumea ca facea trimitere la o enciclopedie islamica si acolo spunea : evanghelia lui barnabas= text fals;
Ai dreptate sunt f multe diferente fata de Coran ba chiar este in contradictie cu Islamul in multe aspecte.
Pacat ca nu am timp sa le postez ...insa acest subiect oricum va fi unul de actualitate si peste o saptamana.

[daniela_muslimah]

...insa acest subiect oricum va fi unul de actualitate si peste o saptamana.



sau peste jumatate de an.. cat pare sa fi trecut :rolleyes:

~~~

am vrut sa postez argumente pro si contra.. mi-a murit si calculatorul _ asa ca am pierdut tot... iar subiectul asta a ramas "in aer"...

:sleep_2:

~~~

si intr-adevar, e un subiect de actualitate si acum.. ;)

eu cred ca ar prinde bine si traducerea in romana (nu cred ca are de ce sa strice) _ ca sa nu vorbim pe langa text (avand in vedere ca nu are toata lumea acces la limba engleza / italiana / araba :D )... si cu textul in fata sa aducem argumente pro & contra...

mai ales ca scrierea nu este una voluminoasa si cred eu.. e accesibila..

~~

planeaza vreo 2 teorii in jurul autenticitatii ei: in general, musulmanii o considera o evanghelie _ care a suferit mai putine schimbari decat cele patru din actuala biblie... (avand in vedere si conditiile in care a fost pastrata & gasita)

insa asta nu inseamna ca musulmanii o considera "evanghelia adevarata" _ Nu.. ci pur si simplu una Mai Apropiata de original...

sau _ o a doua parere: este considerata drept un fals al Evului Mediu (iar in privinta autorului _ sunt mai multe supozitii).

Personal, am rezerve mari in privinta posibilitatii de a fi un fals.. insa am oarecare rezerve si fata de celalalt caz...

~~~

mai spuneai, Ana - Maria, de o enciclopedie islamica _ poate gasesti link-ul Insha'a Allah.. (eu nu am gasit asa ceva :( ... )

~~

deci, ce spuneti?...

continuam traducerea?

:give_rose:

ca Insha'a Allah sa avem o vedere mai limpede asupra acesteia... si sa se clarifice daca este / nu un "fals"..

;)

~~~~~
era sa uit... link pt textul in engleza:


http://www.barnabas.net/chapter_index.htm (http://www.barnabas.net/chapter_index.htm)

~~~

Ma'a Assalama,

:)

[daniela_muslimah]

Capitolul 5
[Circumcizia]

Cand cele opt zile au fost implinite, conform Legii Domnului, dupa cum sta scris in cartea lui Moise, au luat copilul si l-au dus la templu sa-l circumcida. Si astfel au circumcis copilul, si l-au numit pe el Isus, cum ingerul Domnului spusese mai inainte de a fi [trimis; faptuit] in pantece. Si au vazut Maria si Iosif ca [acest copil va fi pentru salvarea si decaderea multora]. Si s-au temut de Domnul si au tinut copilul cu frica de Dumnezeu.

~~~

[daniela_muslimah]

Capitolul 5
[comentariu]

Toti baietii musulmani trebuie circumcisi, conform cu dispozitiile date de Profetul Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam). Ilustreaza similiaritatea modului de viata al Profetilor Domnului si indica spre aceeasi radacina a misiunii lor.

[daniela_muslimah]

Capitolul 6
[Irod infricosat]

In timpul domniei lui Irod, regele Iudeei, cand s-a nascut Isus, trei magi din partile rasaritului observau stelele cerului. Si le-a aparut lor stea foarte stralucitoare si [sfatuindu-se] intre dansii, au venit la Iudeea, calauziti de stea, care mergea dinaintea lor. Si ajunsi la Ierusalim intrebau unde s-a nascut Regele Iudeilor. Si a auzit Irod acestea si s-a infricosat si tot orasul s-a [tulburat]. Si a chemat Irod laolalta preotii si scribii, zicandu-le: „Unde se va naste Hristos?” I-au raspuns ca se va naste in Betleem, caci astfel e scris de profet:

„Si, tu, Betleem, nu esti mic printre printii Iudei: caci din tine va iesi un conducator, ce-mi va conduce poporul Israel.”

Si a chemat Irod deci magii laolalta si i-am intrebat de venirea lor: si i-au raspuns ei ca au vazut stea la rasarit, ce i-a calauzit, si au dorit ca ei cu daruri sa i se inchine acestui nou Rege aratat de steaua sa.

Atunci a zis Irod: „Mergeti la Betleem si cercetati cu toata sarguinta despre copil; si cand il veti fi gasit veniti si spuneti-mi, caci si eu as veni bucuros sa ma inchin lui.” Si acestea le zisese el cu inselaciune.

~~~

[daniela_muslimah]

Capitolul 7
[Magii preveniti]

Si au plecat astfel magii la Ierusalim si iata! Steaua ce le aparuse la rasarit mergea dinaintea lor. Vazand ei steaua erau cuprinsi de bucurie. Si ajunsi ei la Betleem, in afara orasului, au vazut steaua stand deasupra hanului unde se nascuse Isus. Si astfel au mers magii, si intrand in locas au gasit pruncul cu mama sa, si inclinandu-se i s-au plecat. Si i-au oferit magii [arome], cu argint si cu aur, spunandu-i fecioarei tot ceea ce vazusera. Si astfel, dormind ei, au fost preveniti de prunc sa nu mearga la Irod: si plecand ei pe un alt drum s-au intors acasa, dandu-le tuturor de veste ce vazusera in Iudeea.

~~~

[daniela_muslimah]

Capitolul 8
[Irod ucide pruncii]

Vazand Irod ca magii nu se intorceau, s-a socotit batjocorit de ei; si a hotorat el sa ucida pruncul ce fusese zamislit. Dar iata! Cand dormea Iosif i s-a infatisat lui inger de la Domnul, spunand: „Ridica-te degraba, ia pruncul si pe mama lui si mergeti in Egipt, caci Irod voieste sa-l omoare”. Si s-a sculat Iosif cu mare teama si i-a luat pe Maria cu pruncul si au plecat in Egipt unde au locuit pana la moartea lui Irod: care, socotindu-se batjocorit de magi, si-a trimis soldatii sa ucida toti intaii-nascuti din Betleem. Si au venit soldati si au omorat pruncii care se aflau acolo, dupa cum le poruncise Irod. Si astfel s-au implinit cuvintele proorocului, care a spus:

„Tanguire si mare plangere sunt in Ramah; Rasela isi plange fii, insa nu i se da alinare, caci ei nu [mai] sunt.”

~~~

[daniela_muslimah]

Capitolul 9
[Isus la 12 ani]

Cand murise Irod iata! Ingerul Domnului i-a aparut in vis lui Iosif, zicand: „Intoarce-te in Iudeea, caci morti sunt cei ce doreau moartea copilului.” Si i-a luat Iosif pe copil si pe Maria, fiind el [i.e. Isus] de sapte ani, si a venit la Iudeea; si auzind el ca Archelaus, fiul lui Irod, imparatea peste Iudea, a mers in Galilea, temandu-se sa ramana in Iudeea. Si au mers sa locuiasca in Nazaret. Si a crescut copilul intru gratie si intelepciune in fata Domnului si in fata oamenilor.

Ajungand el la varsta de doisprezece ani, s-a dus cu Maria si Iosif la Ierusalim, sa se [inchine] acolo, dupa legea Domnului scrisa in cartea lui Moise. Si incheindu-se rugaciunile lor au plecat, pierzandu-l pe Isus, caci ei il socoteau intors acasa cu [rudele]. Si s-a intors Maria cu Iosif la Ierusalim, cautandu-l pe Isus printre neamuri si vecini. A treia zi au gasit copilul intr-un templu, in mijlocul [invatatilor], disputand cu ei despre lege. Si fiecare era uimit de intrebarile si raspunsurile sale, zicand: „De unde asemenea [stiinta] in el, cand este atat de mic si inca nu a invatat sa citeasca?”
Si l-a mustrat Maria, spunandu-i: „Fiule, ce ne-ai facut? Iata! Eu si cu tatal tau te-am cautat trei zile suferind.” Isus a raspuns: „Oare nu stiti ca slujirea Domnului vine dinaintea tatalui si mamei?” Si a mers apoi Isus cu mama sa si cu Iosif la Nazaret, si li s-a supus lor cu smerenie si respect.

~~~

[daniela_muslimah]

Capitolul 9
[comentariu]

Dupa cum am comentat mai devreme, se pare ca Barnabas nu era martor ocular al vietii timpurii a lui Isus (alayhi salam! _ pacea asupra lui). Cuvintele din ultimul paragraf: „Iata! Eu si cu tatal tau te-am cautat...”, contrazic faptul ca Isus s-a nascut fara un tata. Presupunand doar ca Maria (alayhi salam!) s-a casatorit dupa nasterea lui Isus, cuvintele devin acceptabile. Caci este adesea intalnit sa numesti un tata vitreg – tata.

~~~

[daniela_muslimah]

Capitolul 10
[Evanghelia catre Isus la 30 de ani]

Fiind Isus de treizeci de ani, dupa cum el mi-a spus, s-a dus pe Muntele Maslinilor cu mama sa pentru a lua masline. Si apoi, in miezul zilei, se ruga el si ajungand la aceste cuvinte: „Doamne, cu indurare...”, a fost inconjurat de multime infinita de ingeri, care ziceau: „Binecuvantat fie Domnul.” Ingerul Gabriel i s-a aratat ca si cum era o oglinda stralucitoare, o carte, ce s-a pogorat in inima lui Isus, unde avea stiinta despre ce a facut si a spus Domnul, iar Domnul a voit intr-atat ca totul sa-i fie lui [simplu] si descoperit; dupa cum mi-a spus el mie: „Crede, Barnabas, ca stiu fiecare profet, cu fiecare profetie, intr-atat de mult, incat orice spun [izvoraste] din acea carte.”

Ajungand Isus la aceasta viziune, si cunoscand el ca era un profet trimis casei lui Israel, i-a dezvaluit totul Mariei, mama sa, spunandu-i ca va suferi prigoana mare pentru onoarea Domnului si ca nu mai poate locui cu ea sa ii slujeasca. Si auzind Maria aceasta, i-a raspuns: „Fiule, [inainte de a te fi nascut] mi-a fost totul vestit; deci Binecuvantat fie sfantul nume al Domnului.” Si a plecat Isus in acea zi de la mama lui pentru a-si urma profetia.

~~~

[daniela_muslimah]

Capitolul 10
[comentariu]

Isus (alayhi salam! _ pacea asupra lui) primeste cartea la treizeci de ani, fiindu-i adusa de ingerul Gabriel (alayhi salam). In Islam, Gabriel este Trimisul prea-onorat si demn de incredere al Domnului. Gabriel este cel ce le-a adus revelatiile de la Dumnezeu primilor profeti, ca apoi, in final sa-i aduca Sfantul Qur`an Profetului Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam!).

Este pentru prima data cand vedem ca Barnabas mentioneaza directa lui comunicare cu Isus. Rugaciunea de amiaza a lui Isus este de asemenea mentionata, pe care probabil ca obisnuia sa o practice zilnic.

Textul descrie de asemenea un alt fapt, ca Isus a fost trimis ca profet casei lui Israel, iar nu intregii omeniri. Asta nu inseamna ca ne-israelitii nu pot beneficia din invataturile si viata sa. Doar ca misiunea lui a fost cu deosebire pentru israeliti.

~~~

[Mariyah]

mai spuneai, Ana - Maria, de o enciclopedie islamica _ poate gasesti link-ul Insha'a Allah.. (eu nu am gasit asa ceva ... )


urmeaza sa caut acel link pt ca am alt calculator acum
encicplodia se numea The Concise Encyclopedia of Islam era scrisa de un musulman american

deocamdata am aflat ca barnabas este venerat in ortodoxism si catolicism ceea ce mi se pare putin exagerat