aynur
08-22-2008, 09:17 AM
"STATUTUL FEMEII ÎN ISLAM "
Nedisocierea sistematica între religia islamica si oamenii cantonati în traditii, adesea preislamice, în diferite practici culturale, sta la baza prejudecatii prin care se afirma ca femeia musulmana este oprimata si inferiorizata din cauza Islamului. În cele ce urmeaza, voi prezenta foarte succint statutul femeii în Islam din perspectiva aspectelor spirituale, sociale, juridice si politice, intentia mea fiind aceea de a ---------------stra ca femeia musulmana, în masura în care a ajuns sa fie inferiorizata în anumite etape ale istoriei, a fost inferiorizata din cauza abandonarii si nerespectarii prescriptiilor coranice si nu în virtutea religiei islamice în sine. Avem tendinta de a judeca conform propriei istorii a ideilor si ideologiilor si de a presupune ca celelalte culturi calchiaza modelul occidental; întrucât în Occident femeia si-a redobândit drepturile si libertatile esentiale de pe pozitii laice, în urma procesului de secularizare si a clivajului creat între laic si religios, suntem cuprinsi de un avânt si o generozitate naiva gândindu-ne ca putem emancipa femeia musulmana pe baza unei retete unice, infailibile, occidentale. Dar premisele sunt diferite, prin urmare si procesul de remaniere este diferit; femeia musulmana nu are nevoie de constructii filosofice alambicate, de norme construite tot de oameni, pentru a-i fi reglementate drepturile si a fi valorizata plenar, în consonanta cu recunoasterea apartenentei la umanitate. Toate acestea − si chiar si mai mult – i-au fost confirmate prin decret divin absolut în urma cu mai bine de 1400 de ani în Coran. Este nevoie doar de reîntoarcerea la Islamul originar.
DIN PERSPECTIVA SPIRITUALA
------------fizic: femeia si barbatul prezinta aceeasi constitutie ------------fizica - ambii sunt „recipientii” suflului divin, „duhului” lui Allah si împartasesc aceeasi natura spirituala divina (nafsin waahidah): „Si [adu-ti aminte] când a zis Domnul tau îngerilor: «Eu am sa fac un om din lut tare, provenit dintr-un namol moale, Iar când îl voi face si voi sufla în el din duhul Meu, voi sa cadeti dinaintea lui, prosternându-va!»” (Surat Al-Hijr: 28-29). Coranul nu permite nicio ambiguitate: nu exista diferenta de valoare în crearea barbatului si femeii, amândoi au fost înzestrati cu acelasi spirit. Filosofic, se cunoaste foarte bine ca radacinile tuturor inegalitatilor barbat-femeie se afla în religie, mai precis – în modul în care este conceputa natura spirituala a omului si masura mai „palida” sau mai evidenta în care femeia „participa” la calitatile superioare ale umanitatii. Ontologic: Toate fiintele umane au fost create, la origine, prin Adam si Eva, din lut; subzistam cu totii în virtutea aceleiasi materii si continuam sa fim adusi la viata în acelasi mod, printr-o mama si un tata - deci nu exista niciun fundament ontologic relevant pentru ca o fiinta umana sa îsi reclame superioritatea asupra altei fiinte umane: „Noi l-am facut pe om din lut tare, provenit dintr-un namol moale” (Surat Al-Hijr: 26). În Coran se afirma clar: toti oamenii apartin unei singure familii, familia lui Adam si Eva: „O, voi, oameni! Fiti cu frica de Domnul vostru care v-a facut dintr-o singura fiinta si a facut din aceasta si pe perechea ei si care a raspândit din cele doua [fiinte] multi barbati si femei!” (Surat An-Nisa’: 1). Noi toti suntem „copiii lui Adam” (sintagma folosita foarte des în Coran); întregii umanitati îi revine constitutiv aceeasi demnitate si onoare din perspectiva divina. Unicul criteriu de decelare a superioritatii unei persoane îl constituie evlavia (taqwa): „O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un barbat si o muiere si v-am facut pe voi popoare si triburi, pentru ca sa va cunoasteti. Cel mai cinstit dintre voi în fata lui Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoatestiutor si Binestiutor.” (Surat Al-Hujurat: 13). Toate barierele si discriminarile artificiale construite între si de catre oameni sunt demistificate. Allah nu afirma ca barbatii sau femeile sunt investiti aprioric cu mai multa valoare si respect. Si chiar si raportat la acest aspect, evlavia, nimeni nu se poate lauda sau invoca „tratament preferential” în aceasta existenta mundana, întrucât doar singur Allah cunoaste cu adevarat autenticitatea credintei (iman) fiecaruia. Soteriologic: putem decela parte din esenta si finalitatea vietii umane pe pamânt, a existentei noastre tranzitorii care are la baza nu pacatul originar, ci responsabilitatea nobila de a fi khalifa („înlocuitor”, „succesor”), fiinta împuternicita prin decret divin cu autoritatea de a guverna în consonanta cu legile divine: „Allah este Cel care v-a facut pe voi urmasi pe pamânt” (Surat Fatir: 39). Întregii umanitati i s-a conferit statutul de khalifa; prin aceleasi pacate (abandonarea credintei, crimele, oprimarea semenilor, etc...), comise de barbat sau femeie, oamenii, deviind de la scopul pentru care au fost creati, risca sa nu mai cada sub incidenta legitimitatii statutului de khalifa. Prin aceasta „împuternicire” divina, care investeste în mod echitabil cu o anumita autoritate atât barbatul, cât si femeia, avem o prima dovada a egalitatii fundamentale dintre sexe. Demersul soteriologic, de reîntoarcere la divinitate, se va desfasura în aceeasi maniera, conform acelorasi reguli si prescriptii divine, atât pentru barbat, cât si pentru femeie: „Domnul lor le-a raspuns: «Eu nu las sa se piarda nici o fapta plinita de vreunul dintre voi, barbat sau muiere, deopotriva unul cu altul»” (Surat ’Al ’Imran: 195); „Aceia dintre barbati sau muieri care plinesc fapte bune – si sunt credinciosi – aceia vor intra în Rai si nu vor fi nedreptatiti nici cât un punct.” (Surat An-Nisa’: 124); „Într-o zi îi vei vedea pe dreptcredinciosi si pe dreptcredincioase alergând cu lumina în fata lor si în dreapta lor. [Si li se va zice lor]: «Iata astazi vestea voastra cea buna: Gradini pe sub care curg pâraie si în care veti salaslui voi vesnic! Aceasta este izbânda cea mare!»” (Surat Al-Hadid: 12).În concluzie, prin versetele coranice Allah se adreseaza întregii umanitati, fara a face nicio distinctie în functie de sex, rasa, nationalitate sau religie. O specificare strict lingvistica: cuvintele „femeie” si „barbat” sunt mentionate în mod egal, de 24 de ori pentru fiecare sex, pe tot cuprinsul Coranului. Barbatii si femeile au aceeasi origine, aceeasi natura si aceeasi finalitate spirituala în aceasta existenta. Amândoi sunt vulnerabili în fata acelorasi tentatii, lor le revin aceleasi responsabilitati si datorii morale si religioase, iar recompensele si masurile punitive sunt distribuite în baza aceluiasi criteriu, indiferent de sex: „Musulmanilor si musulmancelor, dreptcredinciosilor si dreptcredincioaselor, celor supusi si celor supuse, celor iubitori de adevar si celor iubitoare de adevar, celor statornici si celor statornice, celor smeriti si celor smerite, celor ce dau milostenii si acelora [dintre femei] care dau milostenii, celor care postesc si acelora [dintre femei] care postesc, celor care îsi pazesc castitatea lor si acelora [dintre femei] care si-o pazesc, celor care-L pomenesc pe Allah mereu si acelora [dintre femei] care-L pomenesc, Allah le-a pregatit iertare si rasplata mare.” (Surat Al -'Ahzab: 35).Egalitatea spirituala dintre sexe se transforma în echitate, în contextul practic al exercitarii disciplinei spirituale islamice si a rolurilor conjunctural distincte ale celor doi reprezentanti ai umanitatii, întrucât islamul tine cont de corporalitatea femeii, fara a pretinde o des-trupare fortata, factice. (De exemplu, la menstruatie, femeia nu este obligata sa-si faca rugaciunile sau sa tina post, nu în virtutea „maleficitatii” starii pe care o suporta, ci doar ca o concesie, o alinare a disconfortului fizic implicat.) Am putea defini perspectiva islamica asupra statutului femeii drept o postulare a egalitatii în contextul recunoasterii diferentelor; este vorba despre aceeasi valoare exprimata în mod diferit.
Alina Isac
Drd. Filosofie
Membra de onoare a Asociatiei Surori Musulmane
Nedisocierea sistematica între religia islamica si oamenii cantonati în traditii, adesea preislamice, în diferite practici culturale, sta la baza prejudecatii prin care se afirma ca femeia musulmana este oprimata si inferiorizata din cauza Islamului. În cele ce urmeaza, voi prezenta foarte succint statutul femeii în Islam din perspectiva aspectelor spirituale, sociale, juridice si politice, intentia mea fiind aceea de a ---------------stra ca femeia musulmana, în masura în care a ajuns sa fie inferiorizata în anumite etape ale istoriei, a fost inferiorizata din cauza abandonarii si nerespectarii prescriptiilor coranice si nu în virtutea religiei islamice în sine. Avem tendinta de a judeca conform propriei istorii a ideilor si ideologiilor si de a presupune ca celelalte culturi calchiaza modelul occidental; întrucât în Occident femeia si-a redobândit drepturile si libertatile esentiale de pe pozitii laice, în urma procesului de secularizare si a clivajului creat între laic si religios, suntem cuprinsi de un avânt si o generozitate naiva gândindu-ne ca putem emancipa femeia musulmana pe baza unei retete unice, infailibile, occidentale. Dar premisele sunt diferite, prin urmare si procesul de remaniere este diferit; femeia musulmana nu are nevoie de constructii filosofice alambicate, de norme construite tot de oameni, pentru a-i fi reglementate drepturile si a fi valorizata plenar, în consonanta cu recunoasterea apartenentei la umanitate. Toate acestea − si chiar si mai mult – i-au fost confirmate prin decret divin absolut în urma cu mai bine de 1400 de ani în Coran. Este nevoie doar de reîntoarcerea la Islamul originar.
DIN PERSPECTIVA SPIRITUALA
------------fizic: femeia si barbatul prezinta aceeasi constitutie ------------fizica - ambii sunt „recipientii” suflului divin, „duhului” lui Allah si împartasesc aceeasi natura spirituala divina (nafsin waahidah): „Si [adu-ti aminte] când a zis Domnul tau îngerilor: «Eu am sa fac un om din lut tare, provenit dintr-un namol moale, Iar când îl voi face si voi sufla în el din duhul Meu, voi sa cadeti dinaintea lui, prosternându-va!»” (Surat Al-Hijr: 28-29). Coranul nu permite nicio ambiguitate: nu exista diferenta de valoare în crearea barbatului si femeii, amândoi au fost înzestrati cu acelasi spirit. Filosofic, se cunoaste foarte bine ca radacinile tuturor inegalitatilor barbat-femeie se afla în religie, mai precis – în modul în care este conceputa natura spirituala a omului si masura mai „palida” sau mai evidenta în care femeia „participa” la calitatile superioare ale umanitatii. Ontologic: Toate fiintele umane au fost create, la origine, prin Adam si Eva, din lut; subzistam cu totii în virtutea aceleiasi materii si continuam sa fim adusi la viata în acelasi mod, printr-o mama si un tata - deci nu exista niciun fundament ontologic relevant pentru ca o fiinta umana sa îsi reclame superioritatea asupra altei fiinte umane: „Noi l-am facut pe om din lut tare, provenit dintr-un namol moale” (Surat Al-Hijr: 26). În Coran se afirma clar: toti oamenii apartin unei singure familii, familia lui Adam si Eva: „O, voi, oameni! Fiti cu frica de Domnul vostru care v-a facut dintr-o singura fiinta si a facut din aceasta si pe perechea ei si care a raspândit din cele doua [fiinte] multi barbati si femei!” (Surat An-Nisa’: 1). Noi toti suntem „copiii lui Adam” (sintagma folosita foarte des în Coran); întregii umanitati îi revine constitutiv aceeasi demnitate si onoare din perspectiva divina. Unicul criteriu de decelare a superioritatii unei persoane îl constituie evlavia (taqwa): „O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un barbat si o muiere si v-am facut pe voi popoare si triburi, pentru ca sa va cunoasteti. Cel mai cinstit dintre voi în fata lui Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoatestiutor si Binestiutor.” (Surat Al-Hujurat: 13). Toate barierele si discriminarile artificiale construite între si de catre oameni sunt demistificate. Allah nu afirma ca barbatii sau femeile sunt investiti aprioric cu mai multa valoare si respect. Si chiar si raportat la acest aspect, evlavia, nimeni nu se poate lauda sau invoca „tratament preferential” în aceasta existenta mundana, întrucât doar singur Allah cunoaste cu adevarat autenticitatea credintei (iman) fiecaruia. Soteriologic: putem decela parte din esenta si finalitatea vietii umane pe pamânt, a existentei noastre tranzitorii care are la baza nu pacatul originar, ci responsabilitatea nobila de a fi khalifa („înlocuitor”, „succesor”), fiinta împuternicita prin decret divin cu autoritatea de a guverna în consonanta cu legile divine: „Allah este Cel care v-a facut pe voi urmasi pe pamânt” (Surat Fatir: 39). Întregii umanitati i s-a conferit statutul de khalifa; prin aceleasi pacate (abandonarea credintei, crimele, oprimarea semenilor, etc...), comise de barbat sau femeie, oamenii, deviind de la scopul pentru care au fost creati, risca sa nu mai cada sub incidenta legitimitatii statutului de khalifa. Prin aceasta „împuternicire” divina, care investeste în mod echitabil cu o anumita autoritate atât barbatul, cât si femeia, avem o prima dovada a egalitatii fundamentale dintre sexe. Demersul soteriologic, de reîntoarcere la divinitate, se va desfasura în aceeasi maniera, conform acelorasi reguli si prescriptii divine, atât pentru barbat, cât si pentru femeie: „Domnul lor le-a raspuns: «Eu nu las sa se piarda nici o fapta plinita de vreunul dintre voi, barbat sau muiere, deopotriva unul cu altul»” (Surat ’Al ’Imran: 195); „Aceia dintre barbati sau muieri care plinesc fapte bune – si sunt credinciosi – aceia vor intra în Rai si nu vor fi nedreptatiti nici cât un punct.” (Surat An-Nisa’: 124); „Într-o zi îi vei vedea pe dreptcredinciosi si pe dreptcredincioase alergând cu lumina în fata lor si în dreapta lor. [Si li se va zice lor]: «Iata astazi vestea voastra cea buna: Gradini pe sub care curg pâraie si în care veti salaslui voi vesnic! Aceasta este izbânda cea mare!»” (Surat Al-Hadid: 12).În concluzie, prin versetele coranice Allah se adreseaza întregii umanitati, fara a face nicio distinctie în functie de sex, rasa, nationalitate sau religie. O specificare strict lingvistica: cuvintele „femeie” si „barbat” sunt mentionate în mod egal, de 24 de ori pentru fiecare sex, pe tot cuprinsul Coranului. Barbatii si femeile au aceeasi origine, aceeasi natura si aceeasi finalitate spirituala în aceasta existenta. Amândoi sunt vulnerabili în fata acelorasi tentatii, lor le revin aceleasi responsabilitati si datorii morale si religioase, iar recompensele si masurile punitive sunt distribuite în baza aceluiasi criteriu, indiferent de sex: „Musulmanilor si musulmancelor, dreptcredinciosilor si dreptcredincioaselor, celor supusi si celor supuse, celor iubitori de adevar si celor iubitoare de adevar, celor statornici si celor statornice, celor smeriti si celor smerite, celor ce dau milostenii si acelora [dintre femei] care dau milostenii, celor care postesc si acelora [dintre femei] care postesc, celor care îsi pazesc castitatea lor si acelora [dintre femei] care si-o pazesc, celor care-L pomenesc pe Allah mereu si acelora [dintre femei] care-L pomenesc, Allah le-a pregatit iertare si rasplata mare.” (Surat Al -'Ahzab: 35).Egalitatea spirituala dintre sexe se transforma în echitate, în contextul practic al exercitarii disciplinei spirituale islamice si a rolurilor conjunctural distincte ale celor doi reprezentanti ai umanitatii, întrucât islamul tine cont de corporalitatea femeii, fara a pretinde o des-trupare fortata, factice. (De exemplu, la menstruatie, femeia nu este obligata sa-si faca rugaciunile sau sa tina post, nu în virtutea „maleficitatii” starii pe care o suporta, ci doar ca o concesie, o alinare a disconfortului fizic implicat.) Am putea defini perspectiva islamica asupra statutului femeii drept o postulare a egalitatii în contextul recunoasterii diferentelor; este vorba despre aceeasi valoare exprimata în mod diferit.
Alina Isac
Drd. Filosofie
Membra de onoare a Asociatiei Surori Musulmane