yvette
03-09-2013, 02:45 PM
VERSETUL 74
Apoi au încremenit inimile voastre, după aceea, asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate, căci din unele pietre ţâşnesc pâraie, iar altele se despică şi iese din ele apă, iar altele se prăbuşesc de frica lui Allah. Dar Allah nu este fără băgare de seamă la ceea ce faceţi voi.
1. Nepăsarea evreilor
Allah (swt) îi critică pe evrei pentru indolenţa lor, pentru că, deşi au fost martorii unor extraordinare semne petrecute din Voia şi Puterea lui Allāh (swt), inclusiv acest miracol al readucerii la viaţă, tot « ....au încremenit inimile... » lor – adică: « Apoi au încremenit inimile voastre, după aceea, asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate,...». Aceasta înseamnă că inimile lor sunt asemenea pietrelor care nu sunt nici moi şi nici delicate.
De aceea, Allāh (swt) interzice credincioşilor să îi imite pe evrei, zicând: « Oare nu a sosit vremea pentru aceia care cred, ca inimile lor să fie smerite la pomenirea lui Allah şi înaintea Adevărului care a fost trimis şi ca ei să nu fie ca aceia cărora li s-a dăruit Cartea mai înainte şi li s-a lăsat lor timp îndelung, însă inimile lor au rămas împietrite şi mulţi dintre ei sunt nelegiuiţi?»(57:16).
In tafsiyr-ul său, Al-Auufii spune că Ibn Abas (ra) a explicat:
„Când cel ucis a fost lovit cu o parte din acea vacă, el s-a ridicat şi era mai viu decât fusese el vreodată. El a fost întrebat: « Cine te-a ucis?» şi a răspuns: «Nepoţii mei m-au ucis.» Apoi el a murit din nou. Nepoţii aceluia au spus, după ce Allāh (swt) a luat din nou viaţa celui ucis: « Pe Allāh! Nu noi l-am ucis!» Şi au negat adevărul chiar dacă se aflase. Allāh (swt) a spus: « Apoi au încremenit inimile voastre, după aceea, asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate » ”
Cu trecerea timpului, inimile Copiilor lui Israel au devenit nepăsătoare la orice îndreptare, chiar dacă ei au fost martorii unor miracole şi semne.
Inimile lor au devenit mai dure decât pietrele, fără speranţa că s-ar putea vreodată îmblânzi; însă chiar şi din pietre uneori ţâşnesc izvoare; ori se despică şi lasă apa să treacă printre ele; ori se crapă chiar şi fără să fie apă împrejurul lor; iar altele cad din vârfurile munţilor de teama lui Allāh (swt).
Muhammad bin Ishaaq a relatat că Ibn Abas (ra) a spus: „«...căci din unele pietre ţâşnesc pâraie, iar altele se despică şi iese din ele apă, iar altele se prăbuşesc de frica lui Allah... » înseamnă: - unele pietre sunt mai moi decât inimile voastre, căci ele confirmă nişte adevăruri la care voi sunteţi chemaţi să aderaţi şi « ...Allah nu este fără băgare de seamă la ceea ce faceţi voi».”
2. Obiectele sau lucrurile neînsufleţite
au un oarecare grad de conştientizare
Unii spun că acest verset este o m.etaforă prin care Allāh (swt) descrie obedienţa oamenilor.
Ar-Raazii, Al-Qurtubii şi alţi imami spun că nu este nevoie de nicio explicaţie pentru că Allāh (swt) a creat chiar şi pietrele cu această caracteristică a «supunerii», căci Allāh (swt) Insuşi a revelat:
« Noi am propus cerurilor, pământului şi munţilor sarcina de a purta povara Adevărului, dar ele au refuzat să o poarte şi le-a fost teamă de ea, însă s-a încărcat omul cu ea, căci el este tare nedrept [faţă de el însuşi] şi tare neştiutor.» «Al-Ahzaab ( ÇáĂÍŇÇČ)», verset 72;
şi
«Il preamăresc cele şapte ceruri şi pământul şi cei care se află în ele şi nu este nimic care să nu-L preamărească şi să nu-I aducă laude, însă voi nu pricepeţi preamărirea lor. Dar El este Blând, Iertător» «Al-Israa’(ÇáĹÓŃÇÁ)», verset 44;
şi
« ...iar ierburile şi arborii se prosternează...» « Ar-Rahman (ÇáŃÍăä)», verset 6;
şi
« Oare n-au văzut ei că toate lucrurile pe care le-a creat Allah - având umbră ce se întinde la dreapta şi la stânga - se prosternează în faţa lui Allah cu supunere?» sura «An-Nahl (ÇáäÍá)», verset 48;
şi
« Apoi s-a întors către cer - care era un fum - şi i-a zis lui şi pământului: Veniţi amândouă, de voie sau fără de voie!" Şi au răspunsele: "Venim, supunându-ne de bunăvoie!"» « Fussilat(ÝŐáĘ)», verset 11;
şi
« Dacă am fi trimis Noi acest Coran unui munte, l-ai fi văzut tu umilindu-se smerit şi despicându-se de frica lui Allah. ......» «Al-Haşr (ÇáÍÔŃ)», verset 21
şi
« Şi vor grăi ei către pieile lor: “De ce aţi făcut mărturie împotriva noastră?”, iar ele le vor răspunde: “Ne-a făcut să grăim Allah Cel care face să grăiască toate lucrurile. ...» «Fussilat(ÝŐáĘ)», verset 21.
S-a relatat în «Sahiih» că Profetul (saas) a spus:
"Acesta (Muntele Uhud - ĚöČóá ĂőÍőĎ) este un munte care ne iubeşte şi pe care noi îl iubim.”
De asemenea, în Ahaadiis autentice, este confirmată simpatia unui ciot de palmier pentru Profet (saas). In «Sahiih-ul» lui Muslim este colecţionat un hadith în care Profetul (saas) a spus:
„Ştiu, în Mecca, o piatră care mă saluta zicând «Salaam» înainte de a fi trimis. Recunosc aceea piatră şi acum. ””
Rasuūl_Allāh (saas) a mai spus şi despre Piatra Neagră că: „In Ziua Invierii, ea va fi martoră pentru cei care au sărutat-o.””
Şi mai există o mulţime de astfel de consemnări care emană acelaşi înţeles.
Lingviştii au puncte de vedre diferite asupra înţelesului expresiei « .....asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate... - Ýóĺöěó ßóÇáúÍöĚóÇŃóÉö Ăóćú ĂóÔóĎřő ŢóÓúćóÉđ – fahiya kaalhijaarati Auu Aşadda qasuuat», după ce au fost de acord că « sau - Ăóćú - Auu» din această expresie nu indică un dubiu.
Alţii spun că «sau», în acest context, înseamnă «şi», astfel că expresia devine «...asemenea pietrelor «şi» chiar mai învârtoşate...», deoarece, spre exemplificare: Allāh (swt) a mai spus: «... şi nu da ascultare vreunui păcătos sau necredincios dintre ei,» (76:24) ori « ...în chip de dezvinovăţire sau de prevenire!» (77:6).
Alţii spun că acest «sau» înseamnă «chiar mai....», astfel că expresia ar deveni: « asemenea pietrelor «chiar mai» învârtoșate... », deoarece explicaţia aceasta este susţinută de exprimare folosită de Allāh (swt) când a revelat: «...ca şi când ar fi încercat teama de Allah sau o teamă chiar mai puternică... »(4:77) sau « Şi l-am trimis pe el [ca profet] la o sută de mii [de oameni] sau chiar mai mulţi... »(37:147) şi « încât s-a aflat la două bătăi de arc sau chiar mai aproape.»(53:9).
Alţii învăţaţi spun că acest verset subliniază faptul că inimile evreilor sunt categorisite ca fiind de două feluri: «tari ca piatra» sau «mai tari ca piatra».
Şi Ibn Jariyr a spus, în tafsiyr-ul său, că aceasta înseamnă că unii dintre ei au inimile ca de piatră, iar alţii au inimile mai tari ca piatra. Ibn Jariyr a spus că a preferat acest ultim tafsiyr, dar şi alte interpretări sunt la fel de plauzibile.
Eu (Ibn Kathir) spun că această ultimă interpretare este susţinută de afirmaţia lui Allāh (swt) «...Starea lor este ca pilda aceluia care a aprins un foc ... »(2:17) şi «...Sau ca o ploaie ce se prăvale din cer ...» (2:19).
Acestea sunt asemenea cu afirmaţiile lui Allāh (swt): « Cât despre faptele acelora care nu cred, ele sunt ca o nălucire într-un pustiu întins,....» (24:39) şi «Sau [ele sunt] ca întunecimile dintr-o mare adâncă, fără fund.....» (24:40); - adică unii sunt precum cei din primul exemplu, iar alţii sunt precum cei din al doilea exemplu.
Allāh (swt) ştie cel mai bine.
Apoi au încremenit inimile voastre, după aceea, asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate, căci din unele pietre ţâşnesc pâraie, iar altele se despică şi iese din ele apă, iar altele se prăbuşesc de frica lui Allah. Dar Allah nu este fără băgare de seamă la ceea ce faceţi voi.
1. Nepăsarea evreilor
Allah (swt) îi critică pe evrei pentru indolenţa lor, pentru că, deşi au fost martorii unor extraordinare semne petrecute din Voia şi Puterea lui Allāh (swt), inclusiv acest miracol al readucerii la viaţă, tot « ....au încremenit inimile... » lor – adică: « Apoi au încremenit inimile voastre, după aceea, asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate,...». Aceasta înseamnă că inimile lor sunt asemenea pietrelor care nu sunt nici moi şi nici delicate.
De aceea, Allāh (swt) interzice credincioşilor să îi imite pe evrei, zicând: « Oare nu a sosit vremea pentru aceia care cred, ca inimile lor să fie smerite la pomenirea lui Allah şi înaintea Adevărului care a fost trimis şi ca ei să nu fie ca aceia cărora li s-a dăruit Cartea mai înainte şi li s-a lăsat lor timp îndelung, însă inimile lor au rămas împietrite şi mulţi dintre ei sunt nelegiuiţi?»(57:16).
In tafsiyr-ul său, Al-Auufii spune că Ibn Abas (ra) a explicat:
„Când cel ucis a fost lovit cu o parte din acea vacă, el s-a ridicat şi era mai viu decât fusese el vreodată. El a fost întrebat: « Cine te-a ucis?» şi a răspuns: «Nepoţii mei m-au ucis.» Apoi el a murit din nou. Nepoţii aceluia au spus, după ce Allāh (swt) a luat din nou viaţa celui ucis: « Pe Allāh! Nu noi l-am ucis!» Şi au negat adevărul chiar dacă se aflase. Allāh (swt) a spus: « Apoi au încremenit inimile voastre, după aceea, asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate » ”
Cu trecerea timpului, inimile Copiilor lui Israel au devenit nepăsătoare la orice îndreptare, chiar dacă ei au fost martorii unor miracole şi semne.
Inimile lor au devenit mai dure decât pietrele, fără speranţa că s-ar putea vreodată îmblânzi; însă chiar şi din pietre uneori ţâşnesc izvoare; ori se despică şi lasă apa să treacă printre ele; ori se crapă chiar şi fără să fie apă împrejurul lor; iar altele cad din vârfurile munţilor de teama lui Allāh (swt).
Muhammad bin Ishaaq a relatat că Ibn Abas (ra) a spus: „«...căci din unele pietre ţâşnesc pâraie, iar altele se despică şi iese din ele apă, iar altele se prăbuşesc de frica lui Allah... » înseamnă: - unele pietre sunt mai moi decât inimile voastre, căci ele confirmă nişte adevăruri la care voi sunteţi chemaţi să aderaţi şi « ...Allah nu este fără băgare de seamă la ceea ce faceţi voi».”
2. Obiectele sau lucrurile neînsufleţite
au un oarecare grad de conştientizare
Unii spun că acest verset este o m.etaforă prin care Allāh (swt) descrie obedienţa oamenilor.
Ar-Raazii, Al-Qurtubii şi alţi imami spun că nu este nevoie de nicio explicaţie pentru că Allāh (swt) a creat chiar şi pietrele cu această caracteristică a «supunerii», căci Allāh (swt) Insuşi a revelat:
« Noi am propus cerurilor, pământului şi munţilor sarcina de a purta povara Adevărului, dar ele au refuzat să o poarte şi le-a fost teamă de ea, însă s-a încărcat omul cu ea, căci el este tare nedrept [faţă de el însuşi] şi tare neştiutor.» «Al-Ahzaab ( ÇáĂÍŇÇČ)», verset 72;
şi
«Il preamăresc cele şapte ceruri şi pământul şi cei care se află în ele şi nu este nimic care să nu-L preamărească şi să nu-I aducă laude, însă voi nu pricepeţi preamărirea lor. Dar El este Blând, Iertător» «Al-Israa’(ÇáĹÓŃÇÁ)», verset 44;
şi
« ...iar ierburile şi arborii se prosternează...» « Ar-Rahman (ÇáŃÍăä)», verset 6;
şi
« Oare n-au văzut ei că toate lucrurile pe care le-a creat Allah - având umbră ce se întinde la dreapta şi la stânga - se prosternează în faţa lui Allah cu supunere?» sura «An-Nahl (ÇáäÍá)», verset 48;
şi
« Apoi s-a întors către cer - care era un fum - şi i-a zis lui şi pământului: Veniţi amândouă, de voie sau fără de voie!" Şi au răspunsele: "Venim, supunându-ne de bunăvoie!"» « Fussilat(ÝŐáĘ)», verset 11;
şi
« Dacă am fi trimis Noi acest Coran unui munte, l-ai fi văzut tu umilindu-se smerit şi despicându-se de frica lui Allah. ......» «Al-Haşr (ÇáÍÔŃ)», verset 21
şi
« Şi vor grăi ei către pieile lor: “De ce aţi făcut mărturie împotriva noastră?”, iar ele le vor răspunde: “Ne-a făcut să grăim Allah Cel care face să grăiască toate lucrurile. ...» «Fussilat(ÝŐáĘ)», verset 21.
S-a relatat în «Sahiih» că Profetul (saas) a spus:
"Acesta (Muntele Uhud - ĚöČóá ĂőÍőĎ) este un munte care ne iubeşte şi pe care noi îl iubim.”
De asemenea, în Ahaadiis autentice, este confirmată simpatia unui ciot de palmier pentru Profet (saas). In «Sahiih-ul» lui Muslim este colecţionat un hadith în care Profetul (saas) a spus:
„Ştiu, în Mecca, o piatră care mă saluta zicând «Salaam» înainte de a fi trimis. Recunosc aceea piatră şi acum. ””
Rasuūl_Allāh (saas) a mai spus şi despre Piatra Neagră că: „In Ziua Invierii, ea va fi martoră pentru cei care au sărutat-o.””
Şi mai există o mulţime de astfel de consemnări care emană acelaşi înţeles.
Lingviştii au puncte de vedre diferite asupra înţelesului expresiei « .....asemenea pietrelor sau chiar mai învârtoșate... - Ýóĺöěó ßóÇáúÍöĚóÇŃóÉö Ăóćú ĂóÔóĎřő ŢóÓúćóÉđ – fahiya kaalhijaarati Auu Aşadda qasuuat», după ce au fost de acord că « sau - Ăóćú - Auu» din această expresie nu indică un dubiu.
Alţii spun că «sau», în acest context, înseamnă «şi», astfel că expresia devine «...asemenea pietrelor «şi» chiar mai învârtoşate...», deoarece, spre exemplificare: Allāh (swt) a mai spus: «... şi nu da ascultare vreunui păcătos sau necredincios dintre ei,» (76:24) ori « ...în chip de dezvinovăţire sau de prevenire!» (77:6).
Alţii spun că acest «sau» înseamnă «chiar mai....», astfel că expresia ar deveni: « asemenea pietrelor «chiar mai» învârtoșate... », deoarece explicaţia aceasta este susţinută de exprimare folosită de Allāh (swt) când a revelat: «...ca şi când ar fi încercat teama de Allah sau o teamă chiar mai puternică... »(4:77) sau « Şi l-am trimis pe el [ca profet] la o sută de mii [de oameni] sau chiar mai mulţi... »(37:147) şi « încât s-a aflat la două bătăi de arc sau chiar mai aproape.»(53:9).
Alţii învăţaţi spun că acest verset subliniază faptul că inimile evreilor sunt categorisite ca fiind de două feluri: «tari ca piatra» sau «mai tari ca piatra».
Şi Ibn Jariyr a spus, în tafsiyr-ul său, că aceasta înseamnă că unii dintre ei au inimile ca de piatră, iar alţii au inimile mai tari ca piatra. Ibn Jariyr a spus că a preferat acest ultim tafsiyr, dar şi alte interpretări sunt la fel de plauzibile.
Eu (Ibn Kathir) spun că această ultimă interpretare este susţinută de afirmaţia lui Allāh (swt) «...Starea lor este ca pilda aceluia care a aprins un foc ... »(2:17) şi «...Sau ca o ploaie ce se prăvale din cer ...» (2:19).
Acestea sunt asemenea cu afirmaţiile lui Allāh (swt): « Cât despre faptele acelora care nu cred, ele sunt ca o nălucire într-un pustiu întins,....» (24:39) şi «Sau [ele sunt] ca întunecimile dintr-o mare adâncă, fără fund.....» (24:40); - adică unii sunt precum cei din primul exemplu, iar alţii sunt precum cei din al doilea exemplu.
Allāh (swt) ştie cel mai bine.