yvette
03-24-2013, 01:07 PM
VERSETELE 155, 156 şi 157
155. Vă vom încerca cu puţină spaimă, foamete, lipsire de bunuri, de suflete şi de roade, dar bine-vesteşte celor răbdători,
156. care, dacă s-a abătut asupra lor vreo nenorocire, spun: "Noi suntem ai lui Allah şi noi la El ne întoarcem"
- ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó.
157. Aceia sunt cei peste care se pogoară binecuvântarea Domnului lor şi Indurarea Lui şi aceia sunt cei călăuziţi!
1.Cel răbdător la necaz este cel care va fi răsplătit
Allah (swt) punctează decizia de a-i testa pe robii Săi, după cum El a revelat: « Şi vă vom încerca până ce îi vom cunoaşte pe cei care luptă [pentru cauza lui Allah] dintre voi şi pe cei statornici şi vom încerca veştile despre voi.»(47:31) (i.e. cine este mincinos şi cine este onest).
Prin urmare, Allah (swt) îi testează pe credincioşi fie prin binecuvântări fie prin încercări precum prin teama sau foametea, după cum a fost revelat: « ...Allah a făcut-o să guste veşmântul foametei şi spaimei,....»(16:112) şi aceasta pentru că omul îşi dezvăluie adevăratul său caracter în vremurile în care teama şi foametea îl copleşeşte.
Allah (swt) a folosit în acest context cuvântul «veştmânt» ----forizând felul similar în care încercările împresoară omul, precum un veşmânt care îi îmbracă trupul.
In această verset, Allah (swt) a spus: « Vă vom încerca cu puţină spaimă, foamete, ...» (2:155) însemnând cu câte puţin din fiecare; apoi, Allah (swt) a mai adăugat: «... lipsire de bunuri, de suflete şi de roade,...» însemnând că anumite bunuri vor fi pierdute sau distruse, iar « ..de suflete.. » înseamnă moartea celor apropiaţi (părinţi, copii, soţi, soţii), a unor rude, a unor prieteni, iar « ..şi de roade,...» însemnând pierderea unei părţi din roadele rezultate din grădini, livezi, ogoare, etc.
Şi cu toate acestea, Allah (swt) a spus: «...dar bine-vesteşte celor răbdători,», explicând cine sunt «...cei răbdători...» şi aceştia sunt cei « ...care, dacă s-a abătut asupra lor vreo nenorocire, spun: "Noi suntem ai lui Allah şi noi la El ne întoarcem" - ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó. » - care se referă la aceia care îşi alină suferinţa pricinuită de ceea ce au pierdut rostind aceste cuvinte care sintetizează raportul lor faţă de Allah (swt), adică sunt conştienţi că toţi îi aparţin lui Allah (swt) şi că El (swt) îşi împlineşte Voia Lui asupra robilor Săi şi că nimic din ceea ce spun şi nimic din ceea ce fac nu va fi uitat în Ziua Judecăţii, nici măcar de ar fi cât dimensiunea unui atom.
Aceste situaţii îl determină pe om să înţeleagă pe deplin că el nu este decât un rob a lui Allah (swt) şi că el se va reîntoarce în Ziua de Apoi la Creatorul său.
De aceea, Allah (swt) a spus: «Aceia sunt cei peste care se pogoară binecuvântarea Domnului lor şi Indurarea Lui (i.e. cei care vor fi binecuvântaţi şi iertaţi)» însemnând că Mila şi Indurarea lui Allah (swt) îi va însoţi mereu.
Sa’iid bin Jubayr (ra) a explicat referitor la această idee: „însemnând protejaţi de suferinţă”.
« ...şi aceia sunt cei călăuziţi!» - cu privire la acest âyat Omar bin Al-Khattaab (ra) a comentat: „Ce lucruri cuvioase şi ce mare onoare!« Aceia sunt cei peste care se pogoară binecuvântarea Domnului lor şi (aceia sunt cei peste care se pogoară) îndurarea Lui » sunt cele două lucruri cuvioase, iar « aceia sunt cei călăuziţi!» aceasta este o mare onoare.”
Atunci când Allah (swt) îl onorează pe om, înseamnă că îi va da şi mai mare şi mai bună răsplată, iar aceşti oameni, cei la cere se face referire în aceste versete, vor fi răsplătiţi cu binele care li se cuvine şi vor primi şi mai mult de atât.
2.Beneficiile rostirii expresiei - ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó - în timp de suferinţă
Există mai multe Ahaadiis în care se evocă beneficiile pe care le are acela care crede cu convingere în ceea ce înseamnă expresia: «ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó – Noi suntem ai lui Allah şi la El ne întoarcem. - Innaa lillahi ua Innaa Ilayhi raaji’uun.» şi o rosteşte ca pe o mângâiere atunci asupra lui sau a altuia s-a abătut o suferinţă.
De exemplu: Imam Ahmad a relatat de la Umm Salama (raa), care a spus:
„ Odată, Abuu Salama s-a întors dintr-o vizită de la Rasuul_Allah (saas) şi mi-a spus:
- L-am auzit pe Trimisul lui Allah (saas) făcând o declaraţie care m-a încântat. El (saas) a spus:
áóÇ íõÕöíÈõ ÃóÍóÏðÇ ãöäó ÇáúãõÓúáöãöíäó ãõÕöíÈóÉñ ÝóíóÓúÊóÑúÌöÚõ ÚöäúÏó ãõÕöíÈóÊöåö Ëõãøó íÞõæáõ: Çááøóåõãøó ÃúÌõÑúäöí Ýöí ãõÕöíÈóÊöí æÃóÎúáöÝú áöí ÎóíúÑðÇ ãöäúåóÇ¡ ÅöáøóÇ ÝóÚóáó Ðáößó Èöå.
«Nici un musulman care a fost lovit de vreo suferinţă şi care, în acele vremuri, spune „reîntoarcerea - ÂÓúÊöÑúÌÇÚ - Ǐstirjaa’”, iar apoi cere: „O, Allah, răsplăteşte-mă pentru ceea ce am pierdut şi dă-mi ceva mai bun în loc!”, nu va fi lăsat fără ca Allah (swt) să nu îi împlinească ruga.”»
Umm Salama a adăugat:
Aşadar, am memorat acele cuvinte şi, când Abuu Salama a murit, am spus rostit «Istirjaa’ » şi am adăugat: O, Allah, despăgubește-mă pentru pierderea mea şi dă-mi mie ceva mai bun în loc! Apoi, gândindu-mă la ceea ce am cerut, mi-a venit în minte mustrarea: poate fi, oare, cineva mai bun decât Abuu Salama?! După ce perioada mea de doliu a trecut, Rasuul_Allah (saas) a cerut permisiunea să vină la mine în vizită. Când a venit, eu eram ocupată să vopsesc o piele care o aveam mai de mult. Aşadar, am lăsat lucrul, m-am spălat pe mâini şi l-am poftit înăuntru. I-am dat o pernă, iar el (saas) a luat loc şi, apoi, m-a cerut în căsătorie. Când el (saas) a terminat ceea ce a avut de zis, eu i-am replicat:
- O, Rasuul_Allah, să nu crezi că te refuz pentru că nu te vreau pe dumneata, dar eu sunt foarte geloasă şi mi-e teamă că am să te pun într-o situaţie foarte neplăcută, iar Allah (swt) mă va pedepsi. In plus, eu sunt bătrână şi am un copil.
El mi-a zis:
- Referitor la gelozia pe care spui că o ai, Allah Preaînaltul o va scoate din inima ta. Cât despre faptul că eşti în vârstă, după cum ai spus, eu am trecut prin ceea ce treci tu acum, iar faptul că ai copii, arunci ei sunt şi copii mei.
Ea a mai adăugat: M-am supus voii Trimisului lui Allah (saas).
Profetul (saas) s-a căsătorit cu ea, iar Umm Salama a spus mai apoi: «Allah (swt) m-a răsplătit cu cineva mai bun decât Abuu Salama şi acela a fost Rasuul_Allah (saas).»”
Muslim a consemnat o versiune mai scurtă a acestui hadith.
155. Vă vom încerca cu puţină spaimă, foamete, lipsire de bunuri, de suflete şi de roade, dar bine-vesteşte celor răbdători,
156. care, dacă s-a abătut asupra lor vreo nenorocire, spun: "Noi suntem ai lui Allah şi noi la El ne întoarcem"
- ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó.
157. Aceia sunt cei peste care se pogoară binecuvântarea Domnului lor şi Indurarea Lui şi aceia sunt cei călăuziţi!
1.Cel răbdător la necaz este cel care va fi răsplătit
Allah (swt) punctează decizia de a-i testa pe robii Săi, după cum El a revelat: « Şi vă vom încerca până ce îi vom cunoaşte pe cei care luptă [pentru cauza lui Allah] dintre voi şi pe cei statornici şi vom încerca veştile despre voi.»(47:31) (i.e. cine este mincinos şi cine este onest).
Prin urmare, Allah (swt) îi testează pe credincioşi fie prin binecuvântări fie prin încercări precum prin teama sau foametea, după cum a fost revelat: « ...Allah a făcut-o să guste veşmântul foametei şi spaimei,....»(16:112) şi aceasta pentru că omul îşi dezvăluie adevăratul său caracter în vremurile în care teama şi foametea îl copleşeşte.
Allah (swt) a folosit în acest context cuvântul «veştmânt» ----forizând felul similar în care încercările împresoară omul, precum un veşmânt care îi îmbracă trupul.
In această verset, Allah (swt) a spus: « Vă vom încerca cu puţină spaimă, foamete, ...» (2:155) însemnând cu câte puţin din fiecare; apoi, Allah (swt) a mai adăugat: «... lipsire de bunuri, de suflete şi de roade,...» însemnând că anumite bunuri vor fi pierdute sau distruse, iar « ..de suflete.. » înseamnă moartea celor apropiaţi (părinţi, copii, soţi, soţii), a unor rude, a unor prieteni, iar « ..şi de roade,...» însemnând pierderea unei părţi din roadele rezultate din grădini, livezi, ogoare, etc.
Şi cu toate acestea, Allah (swt) a spus: «...dar bine-vesteşte celor răbdători,», explicând cine sunt «...cei răbdători...» şi aceştia sunt cei « ...care, dacă s-a abătut asupra lor vreo nenorocire, spun: "Noi suntem ai lui Allah şi noi la El ne întoarcem" - ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó. » - care se referă la aceia care îşi alină suferinţa pricinuită de ceea ce au pierdut rostind aceste cuvinte care sintetizează raportul lor faţă de Allah (swt), adică sunt conştienţi că toţi îi aparţin lui Allah (swt) şi că El (swt) îşi împlineşte Voia Lui asupra robilor Săi şi că nimic din ceea ce spun şi nimic din ceea ce fac nu va fi uitat în Ziua Judecăţii, nici măcar de ar fi cât dimensiunea unui atom.
Aceste situaţii îl determină pe om să înţeleagă pe deplin că el nu este decât un rob a lui Allah (swt) şi că el se va reîntoarce în Ziua de Apoi la Creatorul său.
De aceea, Allah (swt) a spus: «Aceia sunt cei peste care se pogoară binecuvântarea Domnului lor şi Indurarea Lui (i.e. cei care vor fi binecuvântaţi şi iertaţi)» însemnând că Mila şi Indurarea lui Allah (swt) îi va însoţi mereu.
Sa’iid bin Jubayr (ra) a explicat referitor la această idee: „însemnând protejaţi de suferinţă”.
« ...şi aceia sunt cei călăuziţi!» - cu privire la acest âyat Omar bin Al-Khattaab (ra) a comentat: „Ce lucruri cuvioase şi ce mare onoare!« Aceia sunt cei peste care se pogoară binecuvântarea Domnului lor şi (aceia sunt cei peste care se pogoară) îndurarea Lui » sunt cele două lucruri cuvioase, iar « aceia sunt cei călăuziţi!» aceasta este o mare onoare.”
Atunci când Allah (swt) îl onorează pe om, înseamnă că îi va da şi mai mare şi mai bună răsplată, iar aceşti oameni, cei la cere se face referire în aceste versete, vor fi răsplătiţi cu binele care li se cuvine şi vor primi şi mai mult de atât.
2.Beneficiile rostirii expresiei - ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó - în timp de suferinţă
Există mai multe Ahaadiis în care se evocă beneficiile pe care le are acela care crede cu convingere în ceea ce înseamnă expresia: «ÅöäøóÇ áöáøóåö æóÅöäøóÇ Åöáóíúåö ÑóÇÌöÚõæäó – Noi suntem ai lui Allah şi la El ne întoarcem. - Innaa lillahi ua Innaa Ilayhi raaji’uun.» şi o rosteşte ca pe o mângâiere atunci asupra lui sau a altuia s-a abătut o suferinţă.
De exemplu: Imam Ahmad a relatat de la Umm Salama (raa), care a spus:
„ Odată, Abuu Salama s-a întors dintr-o vizită de la Rasuul_Allah (saas) şi mi-a spus:
- L-am auzit pe Trimisul lui Allah (saas) făcând o declaraţie care m-a încântat. El (saas) a spus:
áóÇ íõÕöíÈõ ÃóÍóÏðÇ ãöäó ÇáúãõÓúáöãöíäó ãõÕöíÈóÉñ ÝóíóÓúÊóÑúÌöÚõ ÚöäúÏó ãõÕöíÈóÊöåö Ëõãøó íÞõæáõ: Çááøóåõãøó ÃúÌõÑúäöí Ýöí ãõÕöíÈóÊöí æÃóÎúáöÝú áöí ÎóíúÑðÇ ãöäúåóÇ¡ ÅöáøóÇ ÝóÚóáó Ðáößó Èöå.
«Nici un musulman care a fost lovit de vreo suferinţă şi care, în acele vremuri, spune „reîntoarcerea - ÂÓúÊöÑúÌÇÚ - Ǐstirjaa’”, iar apoi cere: „O, Allah, răsplăteşte-mă pentru ceea ce am pierdut şi dă-mi ceva mai bun în loc!”, nu va fi lăsat fără ca Allah (swt) să nu îi împlinească ruga.”»
Umm Salama a adăugat:
Aşadar, am memorat acele cuvinte şi, când Abuu Salama a murit, am spus rostit «Istirjaa’ » şi am adăugat: O, Allah, despăgubește-mă pentru pierderea mea şi dă-mi mie ceva mai bun în loc! Apoi, gândindu-mă la ceea ce am cerut, mi-a venit în minte mustrarea: poate fi, oare, cineva mai bun decât Abuu Salama?! După ce perioada mea de doliu a trecut, Rasuul_Allah (saas) a cerut permisiunea să vină la mine în vizită. Când a venit, eu eram ocupată să vopsesc o piele care o aveam mai de mult. Aşadar, am lăsat lucrul, m-am spălat pe mâini şi l-am poftit înăuntru. I-am dat o pernă, iar el (saas) a luat loc şi, apoi, m-a cerut în căsătorie. Când el (saas) a terminat ceea ce a avut de zis, eu i-am replicat:
- O, Rasuul_Allah, să nu crezi că te refuz pentru că nu te vreau pe dumneata, dar eu sunt foarte geloasă şi mi-e teamă că am să te pun într-o situaţie foarte neplăcută, iar Allah (swt) mă va pedepsi. In plus, eu sunt bătrână şi am un copil.
El mi-a zis:
- Referitor la gelozia pe care spui că o ai, Allah Preaînaltul o va scoate din inima ta. Cât despre faptul că eşti în vârstă, după cum ai spus, eu am trecut prin ceea ce treci tu acum, iar faptul că ai copii, arunci ei sunt şi copii mei.
Ea a mai adăugat: M-am supus voii Trimisului lui Allah (saas).
Profetul (saas) s-a căsătorit cu ea, iar Umm Salama a spus mai apoi: «Allah (swt) m-a răsplătit cu cineva mai bun decât Abuu Salama şi acela a fost Rasuul_Allah (saas).»”
Muslim a consemnat o versiune mai scurtă a acestui hadith.