PDA

View Full Version : Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 172 şi 173



yvette
03-25-2013, 05:37 PM
VERSETELE 172 şi 173
172. O, voi cei care credeţi! Mâncaţi din bunătăţile pe care vi le-am dăruit şi mulţumiţi lui Allah dacă numai pe El voi Il adoraţi!

173. Ci El v-a oprit vouă doar mortăciunea, sângele, carnea de porc şi ceea ce a fost menit altcuiva decât lui Allah. Dar cel care a fost silit, fără să poftească şi fără să întreacă măsura, acela nu se încarcă de păcat, căci Allah este Iertător, Indurător.


1. Porunca de a mânca numai alimente permise
şi normele referitoare la alimentele interzise

Allah (swt) a poruncit robilor Săi să mănânce numai alimente curate, pe care El (swt) le-a creat pentru ei şi să îi fie mulţumitori pentru acestea, dacă ei sunt cu adevărat drept-credincioşi.

A mânca numai alimente provenind din surse curate, pure, înseamnă acceptarea rugăciunilor şi a actului de adorare, iar a mânca din surse impure înseamnă respingerea rugăciunilor şi a actului de adorare, aşa cum a fost explicat într-un hadith colecţionat de Imam Ahmad, provenind de la Abuu Hurayra (ra) care a relatat:
„ Rasuul_Allah (saas) a spus:
- O, voi, oameni! Allah (swt) este Pur şi Bun - « tayyibun - Ĺöäřó Çááĺó ŘóířöČń», de aceea, El (swt) nu primeşte decât ceea ce este pur şi bun « tayyiban -áóÇ íóŢúČóáő ĹöářóÇ ŘóířöÜČđÇ ». Intr-adevăr, Allah (swt) a poruncit oamenilor ceea ce a poruncit şi trimişilor Lui, căci El (swt) a spus: « O, trimişilor! Mâncaţi din cele bune «at-tayyibaat - ÇáŘřóířöČóÜÇĘ» şi împliniţi fapte bune! Eu sunt Bineştiutor a ceea ce săvârşiţi voi! » (23:51) şi «O, voi cei care credeţi! Mâncaţi din bunătăţile pe care vi le-am dăruit... » (2:172).
Apoi, Profetul (saas) a dat un exemplu:
- Călătorind vreme îndelungată, un bărbat ajunse plin de praf şi cu părul nespălat, şi în acestă stare a ridicat mâine spre cer, zicând: «O, Doamne! O, Doamne!». Dar mâncarea lui era din cea nepermisă, băutura era din cea nepermisă, hainele îi erau din cele nepermise şi se hrănea cu ceea ce nu era permis. Prin urmare, cum se putea, oare, ca rugăciunea lui să fie primită?”

Şi Muslim şi At-Tirmidzii au colecţionat acest hadith.

Allah (swt) a pomenit felul în care le-a binecuvântat pe creaturile Sale prin a le susţine cu cele necesare traiului, iar după ce le-a poruncit să nu mănânce decât ceea ce este pur din cele care sunt considerate alimente, El (swt) a afirmat că nu le-a interzis nimic din ele decât mortăciunile.

Mortăciunile sunt acele animale care au murit de bătrâneţe înainte ca ele să fie sacrificate prin tăiere.

Tot mortăciuni sunt considerate şi animalele care au murit prin asfixiere provocată de om sau din orice altă cauză, care au murit din cauza unei explozii, ori prin şoc electric provocat de om sau fulger, ori prin lovirea puternică a craniului animalului respectiv, ori ucise de alte animale domestice sau sălbatice.

Excepţie de la acestea fac animalele marine şi de apă dulce, după cum vom arăta mai jos, cu voia lui Allah (swt), care a zis: « Vânatul pe mare vă este îngăduit, iar mâncarea lui este pentru voi, ca şi pentru călători, merindă... »(5:96).

Această idee este explicată şi de un hadith referitor la o balenă, care a fost colecţionat în «Sahiih».
In «Musnad», în «ÇáăőćóŘřóĂ - Al-Muuatta'»* şi în «Sunan» se află colecţionat un hadith în care Rasuul_Allah (saas) a spus: „ Apele sunt pure şi vânatul din ea este permis.”

Aş-Şaafi’ii (ÇáÔřóÇÝöÚöíř), Ahmad, Ibn Majaah şi Ad-Daaraqutnii (ÇáĎřóÇŃóŢőŘúäöíř) (ra) au relatat că Ibn Omar (ra) a spus că l-a auzit pe Profetul (saas) zicând:
„ Ne-a fost permis să consumăm două feluri de animale moarte şi două feluri de carne cu sânge: peştele şi lăcustele şi, respectiv, ficatul şi splina.”

Vom mai reveni asupra acestui subiect şi în tafsiyr-ul pentru sura «Al-Maa’ida», cu voia lui Allah (swt).

O altă chestiune cu privire la acest subiect este în ceea ce priveşte ouăle şi laptele provenind de la aceste animale după ce ele au murit din orice altă cauză decât sacrificarea prin tăiere.

După Aş-Şaafi’ii şi alţi învăţaţi, ouăle şi laptele care se află în interiorul acestor animale nesacrificate prin tăiere nu sunt permise, pentru că ele sunt parte din acea mortăciune.

Intr-o relatare a lui Maalik, el spune că ele în sine sunt pure, dar impure din cauza locului unde s-au găsit.

Există diferenţe de opinie şi în ceea ce priveşte brânzeturile făcute din laptele acestor animale nesacrificate.

Punctul de vedere cel mai frecvent al învățaților este că ele sunt impure, numai că s-a pus în discuţie faptul că şi Companionii mâncau din brânzeturile făcute de magicieni (adoratori ai focului). Referitor la aceasta, Al-Qurtubii (ra) a explicat: „De vreme ce numai o mică parte dintr-o mortăciune este amestecată într-o cantitate cu mult mai mare de aliment pur, atunci este permis, pentru că acea parte mică de lichid este nesemnificativă dacă este amestecată cu mai mult lichid.”

Ibn Majaah a colecţionat un hadith de la Abuu Uthmaan An-Ahdii (ĂóČőć ÚőËúăóÇä ÇáäřóĺúĎöíř) (ra) care a relata că Profetul (saas) a fost întrebat despre unt, brânză şi blană. Rasuul_Allah (saas) a răspuns:

“ÇáúÍóáóÇáő ăóÇ ĂóÍóářó Çááĺő Ýöí ßöĘóÇČöĺöˇ ćóÇáúÍóŃóÇăő ăóÇ ÍóŃřóăó Çááĺő Ýöí ßöĘóÇČöĺöˇ ćóăóÇ ÓóßóĘó Úóäúĺő Ýóĺőćó ăöăřóÇ ÚóÝóÇ Úóäúĺ”
„ Permis este ceea ce Allah (swt) a permis prin Cartea Lui şi este interzis ceea ce Allah (swt) a interzis prin Cartea Lui. Ceea ce El (swt) nu a pomenit face parte din ceea ce El (swt) va scuza.”

Allah (swt) a interzis consumul cărnii de porc, în mod special, indiferent dacă este sau nu sacrificat prin tăiere, inclusiv grăsimea de la e sau alte produse, pentru că termenul «áóÍúă - lahm - carne» include toată anatomia acestui animal.

La fel, şi alimentele care sunt oferite în numele altcuiva decât Allah (swt), adică au fost sacrificate ca act de adorare sau cinstire a altcuiva decât Allah (swt), indiferent dacă sunt idoli, statui, alte entități sau din practici ce ţin de Jaahiliia.

Al-Qurtubii a relatat de la Aaişa (raa) care a fost întrebată despre darurile pe care le fac non-musulmanii, din carnea unor animale sacrificate cu ocazia sărbătorilor lor, către musulmani. Ea a răspuns:
„Nu mâncaţi ceea ce a fost sacrificat pentru sărbătoarea aceea, dar puteţi mânca din fructele şi legumele cultivate de ei.”



Nota bene:
Prima colecţie de Ahaadith cu privire la jurisprudenţa islamică alcătuită şi editată de Imamul Maalik Ibn Anas .
« ćóÓúŢ- uasq » - unitate de măsură a greutăţii egală cu aproximativ 180 kg.

yvette
03-25-2013, 06:17 PM
2. Excepţii privind consumul alimentelor interzise

In următorul verset, Allah (swt) a permis consumul acestor alimente impure în situaţii de necesitate, pentru a supravieţui sau atunci când nu există alimentele permise.

Allah (swt) a spus: «Dar cel care a fost silit, fără să poftească şi fără să întreacă măsura, ...» adică fără a avea dorinţa de a mânca acele alimente şi nici să nu se mănânce de plăcerea de a mânca.

«.. acela nu se încarcă de păcat,...» - adică mâncând acele alimente nu în această situaţie nu se comite încălcarea poruncilor lui Allah (swt) privind alimentele interzise, deoarece « Allah este Iertător, Indurător.».

Mujaahid (ra) a zis: „Atunci când cineva este forţat de împrejurări, fără să se complacă nici în nesupunere şi nici în depăşirea limitelor impuse. De exemplu, dacă acela nu ar face acel lucru nepermis şi, în acest caz, ar trebui să recurgă la jaf la drumul mare, sau să se răzvrătească împotriva altor norme, sau să comită alte păcate faţă de Allah (swt), atunci această derogare este aplicabilă în cazul său. Dacă o acela face astfel depăşind limitele, sau în mod obişnuit, sau din nesupunere faţă de Allah (swt), atunci această derogare nu i se aplică, chiar dacă se află în cea mai grea nevoinţă.”

Aceeaşi explicaţie au dat-o şi Sa’iid bin Jubayr.

S-a reţinut afirmaţia lui Sa’iid şi a lui Muqaatil bin Hayaan că «.. fără să poftească ..» înseamnă: «fără să considere că este permis».

Ibn Abas (ra) a explicat âyatul «... fără să poftească şi fără să întreacă măsura, ...» că: „«...fără să poftească... » înseamnă să mănânce dintr-un animal mort, dar să nu facă din aceasta un obicei.”

Qataada (ra) a spus: «...fără să poftească... » înseamnă „ fără să încalce regula de a nu mânca dintr-un animal mort, dacă există alte alimente care îi sunt permise.”

Situaţie: Dacă o persoană se află în mare nevoinţă, dar găseşte să mănânce fie dintr-un animal mort, fie din alimentele altor persoane, dar care nu comportă riscul ca ele să fie nepermise sau nocive, atunci nu îi este permis să mănânce alimente pregătite din animale moarte.

Ibn Majaah a relatat că Aabbaad bin Şurahbiil Al-Aanzii (ÚóČřóÇĎ Čúä ÔőŃóÍúČöíá ÇáúÚóäúŇöíř) a zis:
„ Foametea durase un an de zile, iar eu, ducându-mă la Medina, am intrat într-o grădină şi am cules nişte seminţe, le-am curățat şi le-am mâncat. Apoi, am pus şi în buzunare câte ceva din ele. Proprietarul a venit la mine, şi, bruscându-mă, mi-a luat haina. Ne-am dus la Rasuul_Allah (saas) şi i-am povestit cele întâmplate. Profetul (saas) i-a spus aceluia:
- Nu cumva ar fi trebuit să îl hrăneşti dacă era înfom.etat [sau a zis « ...vlăguit de foame »] sau să îl înveţi dacă era dintre cei neştiutori?!
Apoi, Profetul (saas) a poruncit să îi înapoieze haina lui Aabbaad şi să îi dea un «ćóÓúŢ - uasq»* sau o jumătate de «uasq» de hrană.”

Acest hadith are un lanţ suficient de autentic de naratori şi mai sunt şi alte mărturii care-l susţin, precum ar fi hadith-ul provenind de la Aamruu bin Şu’ayb, parvenit de la tatăl său, prin bunicul său care a zis: „ Rasuul_Allah (saas) a fost întrebat despre faptul de a lua câteva curmale. El (saas) a răspuns:
„ – Nu este nici un păcat pentru acela care ia câteva ca să mănânce de foame, o îmbucătură, dar nu trebuie să pună şi prin buzunare pentru mai târziu.”

Muqaatil bin Hayaan a comentat cu privire la «... acela nu se încarcă de păcat, căci Allah este Iertător, Indurător.» că: „ se referă la ceea ce se consumă ca alimente când omul se află în stare de necesitate.”

Sa’iid bin Jubayr a zis: „Allah (swt) va scuza ceea ce s-a consumat dintre alimentele interzise şi va fi Indurător permiţând ceea ce a interzis în vremuri de necesitate.”

Masruuq a zis: „ Acela care se află în mare nevoie, dar nu mănâncă şi nu bea până ce moare, se va duce în Iad.”

Din aceste afirmaţii se deduce faptul că a consuma alimente făcute din animale moarte pentru supravieţuire nu numai că este permis, dar şi necesar.