yvette
03-30-2013, 07:38 PM
«takbiyr - ĘßČíŃ» -
însemnă a rosti « Allahu Akbar -Çááĺő ĂóßúČóŃ» - adică a-L preamări pe Allah (swt) şi înseamnă Allah este Marele, în sensul de Cel Măreţ, Cel Grandios, Cel Atotputernic, Cel Preaînalt.
Aceasta este o traducere relativă a sensului expresiei din limba arabă şi exprimă conceptul Atributului de Superioritate absolută, de Măreţie, Grandoare, Splendoare, Maiestuozitate, Atotputernicie şi Suveranitate a lui Allah (swt).
Cum în limba română, superlativul absolut al adjectivului «mare» nu este exprimat printr-un singur cuvânt care să cuprindă sensul exprimat prin cuvântul arab «Akbar» - ca Atribut a lui Allah (swt) - nu este corectă traducerea acestuia cu ajutorul gradului de comparaţie superlativ relativ «cel mai mare », deoarece Allah (swt) are Atribute absolute, perfecte şi unice, care nu suportă comparaţie în relaţie cu absolut nimeni şi nimic.
Traducerea prin comparativul de superioritate relativ «cel mai mare» a cuvântului «Akbar», care are în takbiir sensul de Atribut divin cu care se descrie Allah (swt) este improprie, deoarece comparativul relativ al unui adjectiv în limba română se foloseşte atunci când se face raportul dintre un anumit atribut al unei existenţe (fiinţe, obiecte, corpuri) în raport cu acelaşi atribut cu care se poate descrie o mulţime similară şi din care aceste existenţe sunt parte.
De exemplu: X este cel mai mare din familie, clasă, oraş, tară, lume. X stea este cea mai mare din Calea Lactee. X tablou este cel mai mare din muzeu.
Comparativul, în limba română, nu se aplică decât dacă există doi termeni care pot deţine aceleaşi atribute şi între care se poate face o comparaţie raţională.
Spre exemplu: nu se poate spune X copil este cel mai mare din culori, pentru că mulţimea „culori” nu poate fi definită prin atributul „mare” şi nici este compusă din indivizi similari copilului;
însă se poate spune X copil este cel mai mare din familie, pentru că „familia” este o mulţime care poate fi definită prin atributul „mare” şi care este alcătuită din indivizi similari.
Şi atunci, Allah (swt) este „cel mai mare din”...?! în raport cu „cine sau care” din acest «din»?!”
Aplicând acest concept gramatical unui Atribut divin cu care se descrie Allah (swt) se induce ideea că El (swt) este descris ca o parte (unul) cu atribute similare mulţimii de obiecte în raport cu care se face comparaţia, în sensul că Allah (swt) este „cel mai mare” individ (individualitate, unitate) dintr-o anumită comunitate de fiinţe şi /sau obiecte care pot fi definite prin aceleaşi atribute şi caracteristici şi care pot admite raportarea unora faţă de celelalte.
Cum pentru noi, oamenii, cea mai mare mulţime dintre toate mulţimile existente este Universul, atunci, expresia Allah (swt) este cel mai mare se referă la faptul că Allah (swt) este cel mai mare din tot Universul, în raport cu mulţimile de fiinţe, obiecte sau corpuri care se presupune că pot fi conţinute de acesta.
Universul, însă, este creaţia lui Allah (swt), iar după teologia islamică, Allah (swt) e Unic, El (swt) nu este asemenea nimănui, El (swt) nu este asemenea nici uneia dintre creaţiile Sale, existenţa Sa nu este asemenea existenţei creaturilor Sale şi nici atributele Sale nu sunt asemenea atributelor cu care El le-a înzestrat pe creaturile Sale.
Prin urmare, a folosi traducerea «cel mai mare» pentru Atributul Divin «Akbar» nu numai că este greşită, ci şi în contradicţie totală cu principiile doctrinei islamice.
Mai mult, în Coran sunt o mulţime de âyaturi care punctează conceptul de Unicitate (incomparabilitate neasemănare) absolută a lui Allah (swt) şi care interzic compararea lui Allah (swt) cu orice altceva, pentru că aceasta înseamnă a-i face lui Allah (swt) semeni (prin similitudine / asemănare).
A se vedea Ibn Taimiia - Expound on Islam - capitolul Atributele Divine.
însemnă a rosti « Allahu Akbar -Çááĺő ĂóßúČóŃ» - adică a-L preamări pe Allah (swt) şi înseamnă Allah este Marele, în sensul de Cel Măreţ, Cel Grandios, Cel Atotputernic, Cel Preaînalt.
Aceasta este o traducere relativă a sensului expresiei din limba arabă şi exprimă conceptul Atributului de Superioritate absolută, de Măreţie, Grandoare, Splendoare, Maiestuozitate, Atotputernicie şi Suveranitate a lui Allah (swt).
Cum în limba română, superlativul absolut al adjectivului «mare» nu este exprimat printr-un singur cuvânt care să cuprindă sensul exprimat prin cuvântul arab «Akbar» - ca Atribut a lui Allah (swt) - nu este corectă traducerea acestuia cu ajutorul gradului de comparaţie superlativ relativ «cel mai mare », deoarece Allah (swt) are Atribute absolute, perfecte şi unice, care nu suportă comparaţie în relaţie cu absolut nimeni şi nimic.
Traducerea prin comparativul de superioritate relativ «cel mai mare» a cuvântului «Akbar», care are în takbiir sensul de Atribut divin cu care se descrie Allah (swt) este improprie, deoarece comparativul relativ al unui adjectiv în limba română se foloseşte atunci când se face raportul dintre un anumit atribut al unei existenţe (fiinţe, obiecte, corpuri) în raport cu acelaşi atribut cu care se poate descrie o mulţime similară şi din care aceste existenţe sunt parte.
De exemplu: X este cel mai mare din familie, clasă, oraş, tară, lume. X stea este cea mai mare din Calea Lactee. X tablou este cel mai mare din muzeu.
Comparativul, în limba română, nu se aplică decât dacă există doi termeni care pot deţine aceleaşi atribute şi între care se poate face o comparaţie raţională.
Spre exemplu: nu se poate spune X copil este cel mai mare din culori, pentru că mulţimea „culori” nu poate fi definită prin atributul „mare” şi nici este compusă din indivizi similari copilului;
însă se poate spune X copil este cel mai mare din familie, pentru că „familia” este o mulţime care poate fi definită prin atributul „mare” şi care este alcătuită din indivizi similari.
Şi atunci, Allah (swt) este „cel mai mare din”...?! în raport cu „cine sau care” din acest «din»?!”
Aplicând acest concept gramatical unui Atribut divin cu care se descrie Allah (swt) se induce ideea că El (swt) este descris ca o parte (unul) cu atribute similare mulţimii de obiecte în raport cu care se face comparaţia, în sensul că Allah (swt) este „cel mai mare” individ (individualitate, unitate) dintr-o anumită comunitate de fiinţe şi /sau obiecte care pot fi definite prin aceleaşi atribute şi caracteristici şi care pot admite raportarea unora faţă de celelalte.
Cum pentru noi, oamenii, cea mai mare mulţime dintre toate mulţimile existente este Universul, atunci, expresia Allah (swt) este cel mai mare se referă la faptul că Allah (swt) este cel mai mare din tot Universul, în raport cu mulţimile de fiinţe, obiecte sau corpuri care se presupune că pot fi conţinute de acesta.
Universul, însă, este creaţia lui Allah (swt), iar după teologia islamică, Allah (swt) e Unic, El (swt) nu este asemenea nimănui, El (swt) nu este asemenea nici uneia dintre creaţiile Sale, existenţa Sa nu este asemenea existenţei creaturilor Sale şi nici atributele Sale nu sunt asemenea atributelor cu care El le-a înzestrat pe creaturile Sale.
Prin urmare, a folosi traducerea «cel mai mare» pentru Atributul Divin «Akbar» nu numai că este greşită, ci şi în contradicţie totală cu principiile doctrinei islamice.
Mai mult, în Coran sunt o mulţime de âyaturi care punctează conceptul de Unicitate (incomparabilitate neasemănare) absolută a lui Allah (swt) şi care interzic compararea lui Allah (swt) cu orice altceva, pentru că aceasta înseamnă a-i face lui Allah (swt) semeni (prin similitudine / asemănare).
A se vedea Ibn Taimiia - Expound on Islam - capitolul Atributele Divine.