Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 190, 191,192 şi 193

[yvette]

Tafsir special dedicat delatorilor Islamului
VERSETELE 190, 191, 192 şi 193
190. Luptaţi pe calea lui Allah împotriva acelora care se luptă cu voi, dar nu începeţi voi lupta, căci Allah nu-i iubeşte pe cei care încep lupte!

191. Omorâţi-i unde-i prindeţi şi alungaţi-i de acolo de unde v-au alungat! Iar schisma e mai rea decât omorul. Dar nu luptaţi împotriva lor aproape de Moscheea Al-Haraam, doar dacă ei se luptă cu voi în ea. Iar dacă luptă împotriva voastră, omorâţi-i, căci aceasta este răsplata celor fără de credinţă!

192. Dacă, însă, ei contenesc, atunci Allah este Iertător, Indurător.

193. Luptaţi-vă cu ei până ce nu va mai fi necredinţă şi credinţa va fi numai în Allah! Dar dacă ei contenesc, atunci nu mai există vrăjmăşie, decât împotriva celor nelegiuiţi.


1. Porunca de a lupta împotriva agresorilor şi de a-i ucide oriunde s-ar afla

Abuu Ja’far Ar-Raazii a spus că Ar-Rabiy’ bin Anas a preluat de la Al-Aaliya explicaţia acestuia cu privire la âyatul: « Luptaţi pe calea lui Allah împotriva acelora care se luptă cu voi,...».
Abuu Al-Aaliya (ra) a zis:
„ - Acesta a fost primul âyat cu privire la strategia de luptă care a fost revelat în Medina. Chiar şi după ce a fost revelat, Trimisul lui Allah (saas) lupta numai împotriva celor care se războiau cu el, evitând pe non-combatanți. Mai apoi, sura « بَرَاءَة- Al-Baraa’»1 a fost revelată.”

Abdurahman bin Zayd a dat aceeaşi explicaţie, la care a mai adăugat că a acesta a fost abrogat prin âyatul «... atunci omorâţi-i pe idolatri oriunde îi aflaţi! » (9:5) însă această explicaţie nu este foarte corectă deoarece expresia lui Allah (swt) «... acelora care se luptă cu voi.. » se aplică duşmanilor care fac război împotriva Islamului şi a musulmanilor.

Prin urmare, acest verset însemnă «... Şi luptaţi uniţi împotriva politeiştilor, întocmai cum luptă ei împotriva voastră! ....» (9:36) şi de aceea Allah (swt) a explicat mai apoi: « Omorâţi-i unde-i prindeţi şi alungaţi-i de acolo de unde v-au alungat!....» care înseamnă: «luptaţi cu abnegaţie împotriva lor aşa cum şi ei îşi dau toată silinţa în lupta împotriva voastră şi luaţi de la ei pământurile pe care vi le-au luat, după legea talionului.»


2. Interdicţia de a profana trupurile celor morţi şi de a fura din prada de război

Allah (swt) a spus: «... dar nu începeţi voi lupta, căci Allah nu-i iubeşte pe cei care încep lupte!». Acest âyat înseamnă: „luptaţi în numele lui Allah (swt), dar nu depăşiţi limitele care vă pun interdicţii.”
Al-Hasan Al-Basrii a explicat că:
„ Acest âyat se referă la interdicţia de a-i mutila pe cei morţi, de a fura din prăzile de război, de a ucide femei, copii şi bătrâni care nu sunt combatanţi activi, preoţi şi rezidenţii din temple sau biserici, de a incendia vegetaţia şi de a ucide animale în scop de distrugere.”

Acesta este şi opinia lui Ibn Abas, Omar bin Abdulaziiz (عُمَر بْن عَبْد الْعَزِيز), Muqaatil bin Hayaan şi a altora.
Muslim a colecţionat în «Sahiih-ul» său un hadith în care se relatează că Rasuul_Allah (saas) a zis:
„ - Luptaţi pe calea lui Allah (swt), luptaţi împotriva celor care nu cred în Allah (swt)! Luptaţi, dar nu furaţi, nu trădaţi, nu mutilaţi, nu ucideţi copii şi nici pe cei refugiaţi în case de adorare!
-اغْزُوا فِي سَبِيلِ اللهِ، قَاتِلُوا مَنْ كَفَرَ بِاللهِ، اغْزُوا وَلَا تَغُلُّوا وَلَا تَغْدِرُوا وَلَا تَمْثُلُوا وَلَا تَقْتُلُوا وَلِيدًا وَلَا أَصْحَابَ الصَّوَامِع”.

Şi în «as-Sahiihayn» se raportează că Ibn Omar (ra) a spus:
„ - In timpul unei bătălii conduse de Profet (saas), o femeie a fost găsită ucisă. Atunci, Profetul (saas) a interzis categoric uciderea femeilor şi a copiilor.”
Sunt foarte multe Ahaadith cu privire la acest subiect.


3. «Politeismul - - شْرِك - şrik » 2este mai grav decât omorul -« وَالْفِتْنَةُ أَشَدُّ مِنَ الْقَتْلِ»
Deoarece Jihad-ul presupune a ucide, a vărsa sângele altor bărbaţi, Allah (swt) a precizat că bărbaţii la care se referă sunt dintre cei care nu cred în El, sunt dintre cei care îi fac asociaţi sau dintre cei care s-au abătut de la Calea Lui, iar aceste fapte sunt cu mult mai periculoase pentru o societate decât omorul.

Abuu Maalik a explicat că «وَالْفِتْنَةُ أَشَدُّ مِنَ الْقَتْلِ - ua_lfitnatu Aşadda min_alqatl » înseamnă: "Ceea ce săvârşiţi voi, necredincioşilor, este mai grav decât crima.”

Abuu Al-Aaliya, Mujaahid, Sa’iid bin Jubayr, Ikrima, Al-Hasan, Qataada, Ad-Dahhaak şi Ar-Rabiy’ bin Anas au explicat:
„ «وَالْفِتْنَةُ أَشَدُّ مِنَ الْقَتْلِ » - Politeismul (şrik) este mai grav decât omorul.”

[yvette]

.........

4. Este interzisă lupta în ţinutul sfânt, cu excepţia cazurilor de autoapărare

Allah (swt) a spus: «... Dar nu luptaţi împotriva lor aproape de Moscheea Al-Haraam, doar dacă ei se luptă cu voi în ea. ...».
In «as-Sahiihayn» este colecţionat un hadith în care se relatează că Profetul a zis:
„ - Allah (swt) a făcut din acest oraş un sanctuar încă de la crearea cerurilor şi a pământului, Aşadar, acesta este,prin hotărârea lui Allah (swt), un sanctuar şi va fi astfel până în Ziua Invierii. A lupta în acest ţinut mi-a fost permis numai mie, dar şi acesta pentru numai o oră din timpul unei zile. Deci, este un loc sfânt, din porunca lui Allah (swt), de acum şi până în Ziua Invierii. Nu este permis să se taie copaci şi nici iarba să fie smulsă. Dacă unul va spune că lupta este permisă în ţinutul sfânt pentru că şi Profetul a luptat acolo, atunci să-i spuneţi aceluia că lupta i-a fost permisă numai Profetului, dar nu şi lui.”
In acest hadith Rasuul_Allah (saas) pomeneşte despre lupta când a fost cucerită Mecca şi care s-a soldat cu moartea unor politeişti, pe muntele Al-Khandama (الْخَنْدَمَة), iar acestea s-au petrecut după ce Profetul (saas) a proclamat:

„ - Cine va închide uşa lui este în siguranţă, cine va intra în Moschee3 este în siguranţă şi cine intră în casa lui Abuu Sufiaan4 este în siguranţă.”
Allah (swt) a spus: «....doar dacă ei se luptă cu voi în ea. Iar dacă luptă împotriva voastră, omorâţi-i, căci aceasta este răsplata celor fără de credinţă!»
Prin aceasta, Allah (swt) spune că nu este permisă lupta în zona «Al-Masjid Al-Haraam», permisiunea se acordă numai dacă necredincioşii încep lupta în ea, împotriva musulmanilor.

In acest caz, este permisă nu numai lupta dar şi uciderea necredincioşilor, în scop de autoapărare şi pentru a respinge agresiunea.

De aceea, Rasuul_Allah (saas) a încheiat «Legământul Copacului»5 cu Companionii lui să lupte împotriva politeiştilor nu numai împotriva qurayşiţilor şi a aliaţilor lor.
Clanul Thaqiif (ثَقِيف) împreună cu alte clanuri aliate au colaborat împotriva musulmanilor ca să le oprească intrarea în Mecca pentru Pelerinaje. Apoi, Allah (swt) a oprit lupta înainte ca ea să înceapă revelând: « El este Cel care a îndepărtat mâinile lor de la voi şi mâinile voastre de la ei, în Valea Meccăi, după ce v-a dat vouă izbândă asupra lor.»(48:24) şi «.... Dacă nu ar fi fost [în Mecca] bărbaţi credincioşi şi muieri credincioase, pe care voi nu-i cunoşteaţi şi pe care voi aţi fi putut să-i călcaţi în picioare, fără să ştiţi, aţi fi avut voi parte de păcat. Allah primeşte în îndurarea Sa pe cine voieşte El. Şi de ar fi fost ei despărţiţi, i-am fi pedepsit Noi pe cei care nu credeau dintre ei cu chin dureros.» (48:25).

Afirmaţia lui Allah (swt) « ...Dacă, însă, ei contenesc, atunci Allah este Iertător, Indurător.» înseamnă: dacă politeiştii se opresc să lupte împotriva musulmanilor, în ţinutul sfânt, şi intră în Islam pocăindu-se, atunci Allah (swt) le va ierta păcatele, chiar dacă ei au ucis mai înainte vreun musulman în acest ţinut sfânt, căci, într-adevăr Allah (swt) în îndurarea Sa poate ierta orice păcat, oricât de mare, dacă se căieşte cel care l-a săvârşit.

[yvette]

......

5. Porunca de a lupta până când «fitna» este complet eliminată

Allah (swt) a poruncit: « Luptaţi-vă cu ei până ce nu va mai fi necredinţă ...» - care înseamnă luptaţi-vă cu ei până ce nu va mai fi «politeism, idolatrie - şrik».

Aceasta este opinia lui Ibn Abas, Abuu Al-Aaliya, Mujaahid, Al-Hasan, Qataada, Ar-Rabiy’ bin Anas, Muqaatil, As-Suddii şi Zayd bin Aslam.
Afirmaţia lui Allah (swt) « ....şi credinţa va fi numai în Allah! ....» care înseamnă: astfel încât religia lui Allah (swt) să prevaleze asupra necredincioşilor.

S-a consemnat în «as-Sahiihayn» că Abuu Muusa Al-Aş’arii (ra) a spus:
„ Profetul (saas) a fost întrebat:
- O, Rasuul_Allah, dacă unul luptă din vitejie, iar altul pentru că să arate lumii curajul lui, care dintre ei luptă cu adevărat pe Calea lui Allah (swt)?
Profetul (saas) a răspuns:
- Acela care luptă ca să prevaleze Cuvântul lui Allah (swt), acela luptă pe Calea lui Allah (swt).”

Tot în «as-Sahiihayn» este consemnată încă o variantă a acestui hadith, dar la care mai este menţionată adăugirea:
„ Mi s-a poruncit să lupt până ce vor zice: «Nimănui nu i se cuvine adorarea decât numai lui Allah!». Oricine va zice aceasta, atunci îi voi cruţa viaţa şi nu-i voi confisca averea, decât numai din pricini legale, iar socoteala lor va fi cu Allah (swt).”

Afirmaţia lui Allah (swt) «... Dar dacă ei contenesc, atunci nu mai există vrăjmăşie, decât împotriva celor nelegiuiţi.» înseamnă: dacă ei se vor lepăda de politeism sau se vor opri să mai lupte împotriva celor drept-credincioși, atunci războiul împotriva lor trebuie contenit, iar cei care vor mai lupta împotriva lor după aceasta, aceia comit o nedreptate.

„Cu adevărat, lupta se porneşte numai împotriva celor nedrepţi.” Aceasta este interpretarea lui Mujaahid în ceea ce priveşte afirmaţia că numai împotriva combatanţilor se poate lupta.

Sensul acestui âyat arată că nu se poate începe lupta împotriva acelora care au abandonat politeismul si au trecut la Islam.

Agresiunea, în acest âyat, se referă la a răspunde cu aceeaşi atitudine - adică luptă - împotriva celor care declanşează agresiunea - lupta. Allah (swt) a lămurit aceasta revelând:
« ... Aşadar, celui care v-a atacat răspundeţi-i întocmai aşa cum v-a atacat el!...» sura «Al-Baqara (البقرة)», verset 194 şi
« Răsplata pentru un rău este un rău deopotrivă cu el,...» sura «Aş-Şuura (الشورى)», verset 40) şi
« Dacă pedepsiţi, atunci pedepsiţi cu ceea ce voi aţi fost pedepsiţi ...» sura «An-Nahl (النحل)», verset 126).

Ikrima şi Qataada au spus: „ Cei nedrepţi sunt cei care refuză să spună: «Nu există altă divinitate decât numai Allah!»”.

In ceea ce priveşte afirmaţia lui Allah (swt) « Luptaţi-vă cu ei până ce nu va mai fi necredinţă...», Al-Bukhaarii a consemnat o relatare de la Naafi’:
„ Doi oameni au venit la Ibn Omar în timpul conflictului cu Az-Zubayr şi i-au spus:
- Oamenilor le-a scăzut moralul, iar tu eşti fiul lui Omar şi Companion al Profetului (saas), deci ce anume te reţine să te alături lor?
El a răspuns:
- Ceea ce mă împiedică este porunca lui Allah (swt) de a nu vărsa sângele fraţilor mei întru Islam.
Ei au zis:
- Dar nu a spus Allah (swt) « Luptaţi-vă cu ei până ce nu va mai fi necredinţă...»?
El a replicat:
- Noi chiar am luptat până ce necredinţa a fost nimicită şi adorarea este numai pentru Allah Unul. Voi vreţi să luptaţi până ce va fi fitna şi adorarea să i se dea altuia decât lui Allah (swt)!”


Usmaan bin Saalih (عُثْمَان بْن صَالِح) a mai relatat şi el că:
„ Un om a venit la Ibn Omar şi l-a întrebat:
- O, Abuu Abdurahman! Ce te-a făcut pe tine să împlineşti într-un an Al-Hajj, în alt an Oumra şi să abandonezi Jihad-ul pe Calea lui Allah (swt), căci noi ştim cât de categorică este porunca lui Allah (swt) cu privire la Jihad?
El a zis:
- O, nepoate! Islamul este construit pe cinci stâlpi: a crede în Allah (swt) şi în Trimisul Lui, a împlini cele cinci rugăciuni zilnice, a posti în luna Ramadaan, a plăti Az-Zakaa şi a face Pelerinajul la Casă.
El a răspuns:
- O, Abuu Abdurahmaa! Oare, nu ai auzit că în Careta lui Allah (swt) este scris: « Şi dacă două cete de drept-credincioşi se ceartă între ele, voi împăcaţi-le! Dacă una dintre ele este nedreaptă cu cealaltă, atunci luptaţi împotriva celei care este nedreaptă până ce ea se întoarce la porunca lui Allah, ....» (49:9) şi « Luptaţi-vă cu ei până ce nu va mai fi necredinţă...»?
Abuu Abdurahman a replicat:
- Aceasta am făcut noi în timpul Profetului (saas) când Islamul era slab şi musulmanii întâmpinau mari greutăţi în a împlini religia căci ei erau ori ucişi ori torturaţi. Când Islamul a devenit puternic şi a prevalat peste celelalte religii şi nu a mai existat fitna.
Omul acela a zis:
- Dar ce părere ai despre Aaliy şi Uthmaan.
Abuu Abdurahman a zis:
- In ceea ce îl priveşte pe Uthmaan, Allah (swt) l-a iertat, însă tu urăşti faptul că Allah (swt) l-a iertat! Aaliy - el este vărul lui Rasuul_Allah (saas) şi ginerele lui!
Apoi, Abuu Abdurahman a arătat cu mâna spre casa lui Aaliy care era foarte aproape de casa Trimisul lui Allah (saas) şi, voind să sublinieze apropierea dintre Profet (saas) şi Aaliy, a punctat:
- Acolo a fost casa lui!”

(Aceasta înseamă, stimaţi delatori, că:
1. necredincioşii pot fi chiar şi din rândul celor care se cred musulmani,
2. NU s-a poruncit ca musulmanii să se înarmeze de război şi să plece în lume ca să facă toată planeta să il adore pe Allah swt,
3. Allah swt a permis ca agresiunii necredincioşilor care atacă ţările musulmanilor şi locurile sfinte ale islamului să li se răspundă cu acelaşi fel de agresiune. Şi aceasta pentru că tot Allah swt a interzis omorul, însă pentru autoapărare este permis, impunând limite chiar şi pentru această autoapărare.
In toate sisteme de drept din tări care se consideră democratice este permisă autoapărarea în interiorul anumitor limite. Aceste norme de drept au fost date în Europa foarte târziu, dar musulmanii le-au primit cu nişte sute de ani mai înaintea altora.
4. Din ultimile două hadith-uri reiese clar că aceste versete NU se referă la a ucide pe cei de altă credinţă, care îşi văd liniştiţi de viaţa lor, în ţările lor! - chiar fragmentul "...porunca lui Allah.« Luptaţi-vă cu ei până ce nu va mai fi necredinţă...»?
Abuu Abdurahman a replicat:
- Aceasta am făcut noi în timpul Profetului (saas) când Islamul era slab şi musulmanii întâmpinau mari greutăţi în a împlini religia căci ei erau ori ucişi ori torturaţi. Când Islamul a devenit puternic şi a prevalat peste celelalte religii şi nu a mai existat fitna. " este o astfel de dovadă.!.)

Nota bene:

1. « بَرَاءةٌ » - care înseamnă « a se elibera de o obligație, a se salva, a se vindeca, a se scăpa, iar în sens negativ a se lepăda, a se dezice» - în acest context se referă la o altă denumire a surei 9- At-Tauuba (التَّوبَة).

2. « وَالْفِتْنَةُ أَشَدُّ مِنَ الْقَتْلِ- Iar schisma e mai rea decât omorul. »
« وَالْفِتْنَةُ أَشَدُّ مِنَ الْقَتْلِ » - în âyatul analizat de Ibn Kathir şi la care acesta se referă când vorbeşte despre «şrik - شْرِك » este folosit cuvântul «al-fitnatu - الْفِتْنَةُ», iar în traducerea sensurilor versetelor Nobilului Coran în limba română s-a folosit cuvântul «schismă».
«şrik - شْرِك » - înseamnă «politeism»
«fitna - فِتْنَة» - este format din rădăcina «ف,ت,ن» şi care înseamnă în sens de bază «a fascina, a încânta, a vrăji, a seduce, a tenta».

In Nobilul Coran este menţionat acest cuvânt «fitna - فِتْنَة» alături de derivatele acestuia, având înţeles de «încercare - a fi încercat; tentaţie - a fi tentat, necredinţă - a fi necredincios, disensiune - a produce disensiune, opresiune - a oprima, trădare, abatere - a se abate de la drumul drept».

Acest cuvânt «fitna - فِتْنَة» conţine, prin extensia sensurilor lui în religie, tot ceea ce presupune politeismul ca mentalitate şi în practică, adică abatere, depărtare de la drumul drept prin a da curs tentaţiilor, a produce disensiune în societate prin a permite ceea ce este interzis şi a interzice ceea ce este permis, a oprima, a trăda - cu alte cuvinte tot ceea ce Islamul a interzis.

Inainte de Islam, religia prevalentă era politeismul, aşadar exista un consens în cadrul comunităţilor în ceea ce priveşte religia politeistă şi ritualurile ei. Demn de semnalat este concordanţa dintre religiile politeite care acceptau orice inovaţie sau împrumut acest fenomen niminduse sincretism.
De aceea, traducerea în limba română se foloseşte cuvântul «schismă» care înseamnă «dezbinare sau neînțelegere pe chestiuni de principiu între grupuri sau persoane unite până atunci; » - adică deosebbirea netă dintre Islam şi politeism, doctrinele şi filosofiile celor două religii fiind complet diferite.


3. Profetul (saas) se referă la poarta oraşului Mecca în sens ----foric şi la Al-Masjid Al-Haraam.

4. Abuu Sufiaan - sau Sakhr Ibn Harb (صخر بن حرب) – pentru detalii a se vedea thread-ul cu acest titlu din sub forumul Islam
5. Legământul Copacului (بيعة الشجرة) - A se vedea Dicţionarul Răsăritului