PDA

View Full Version : Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 197



yvette
04-11-2013, 03:09 PM
VERSETUL 197
Pelerinajul are loc în lunile cunoscute. Aceluia care s-a decis să facă Pelerinajul în aceste luni îi sunt oprite în timpul Pelerinajului împreunarea cu muierea, nesupunerea şi cearta. Şi binele pe care îl faceţi, Allāh îl ştie. Luaţi cu voi provizie, dar cea mai bună provizie este evlavia! Şi să fiţi cu frică de Mine, voi cei care aveţi minte!


1. Când se adoptă «Ihraam-ul» pentru Al-Hajj

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: « Pelerinajul are loc în lunile cunoscute....». Acest âyat arată că «Ihraam-ul» pentru Al-Hajj se adoptă numai în lunile destinate pelerinajelor.

Aceasta este opinia lui Ibn Abas, Jaabir, Aataa’, Taauuus şi Mujaahid (radi-Allāhu-anhum), iar argumentul care susţine această opinie este tocmai această afirmaţie a lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) că Pelerinajul are loc în lunile prestabilite în acest scop şi că Al-Hajj nu se poate face în alte luni, aşa cum nici rugăciunile obligatorii se fac la ore fixe, ele nefiind valide dacă sunt împlinite în alte momente sau condiţii decât cele prestabilite.

Aş-Şaafi’ii a raportat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a spus:
„ - Nu se poate asuma «Ihraam-ul» pentru Al-Hajj înainte de lunile prestabilite pentru Pelerinaj, deoarece Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: « Pelerinajul are loc în lunile cunoscute..».”

Ibn Khuzayma (ÇöČúä ÎőŇóíúăóÉ) a preluat de la Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) explicaţia:
„ Nu se poate asuma «Ihraam» decât în lunile pentru Pelerinaj, pentru că Sunna cu privire la Pelerinaje este că «Ihraam» se asumă numai în aceste luni special prestabilite.”

Aceasta este o relatare autentică, deoarece relatările Companionilor (radi-Allāhu-anhum) care conţin expresia «cutare şi cutare fapt, acţiune sau inacţiune face parte din Sunna» se consideră că au acelaşi rang precum un hadith provenind de la Profet (sala-Allāhu alayhi-ua salam), după cum statuează majoritatea învăţaţilor.

Acesta a fost unul dintre cazurile în care Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a făcut o astfel de declaraţie ca şi interpret de Coran.

Există şi alte Ahaadith pe această temă. Ibn Marduuya a relatat că Jaabir a preluat de la Rasuul_Allāh (sala-Allāhu alayhi-ua salam) că:
„ - Nu se poate asuma «Ihraam» pentru Al-Hajj decât în lunile pentru Al-Hajj.

áóÇ íóäúČóŰöí áöĂóÍóĎň Ăóäú íőÍúŃöăó ČöÇáúÍóĚřö ĹöářóÇ Ýöí ĂóÔúĺőŃö ÇáúÍóĚ”.
Lanţul de naratori al acestui hadith este bun.

Aş-Şaafi’ii şi Al-Bayhaqii (ÇáúČóíúĺóŢöíř) au consemnat un hadith de la Ibn Jurayj care a relatat că Abuu Az-Zubayr a spus că:
„ Jaabir bin ‘abdu_Allāh a fost întrebat:
- Se poate asuma «Ihraam» pentru Al-Hajj înainte de lunile pentru Al-Hajj.
El a răspuns:
- Nu.”
Această relatare este mult mai de încredere decât hadith-ul mai sus menţionat cu privire la afirmaţia lui Rasuul_Allāh (sala-Allāhu alayhi-ua salam).

Pe scurt, această declaraţie este opinia Companionilor (radi-Allāhu-anhum) susţinută de declaraţia lui Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) că este Sunna imposibilitatea asumării «Ihraam-ului» înainte de lunile destinate Al-Hajj.
Allāh (subhaanah-ua-ta’la) ştie cel mai bine.


2. Lunile destinate Al-Hajj
Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «.. In lunile cunoscute ...»
Al-Bukhaarii a relatat că Ibn Omar (radi-Allāhu-anh) a spus că aceste luni sunt Şauuaal, dzuul-Qa’da şi primele zece zile din dzuul-Hijja. Această relatare al cărei lanţ de naratori nu a fost precizat de Al-Bukhaarii a fost colecţionată de Ibn Jariyr având un lanţ continuu de naratori care o clasifică drept autentică şi care conduce până la Ibn Omar (radi-Allāhu-anh) care a spus:
„ « Pelerinajul are loc în lunile cunoscute....» - care sunt Şauuaal, dzuul-lHijja şi primele zece zile din dzuu_alHijja.”
Lanţul de naratori este «Sahiih - autentic».
Al-Hakiym a colecţionat-o în Mustadrak-ul său făcând menţiunea că împlineşte criteriile celor doi şeici (Al-Bukhaarii şi Muslim).

Această declaraţie a fost raportată ca fiind opinia şi a lui Omar, Aaliy, Ibn Mas’uud, Abdulah bin Az-Zubayr, Ibn Abas, Aataa’, Taauuus, Mujaahid, Ibrahim an-Nakha’ii, Imam AlŞşa’abiyy, Ibn Siyriyn, Makhuul, Qataada, Ad-Dahhaak, Ar-Rabiy’ bin Anas şi Muqaatil bin Hayaan.

Despre această declaraţie Ibn Jariyr a explicat:
„ Este firesc să se numească ca fiind «luni» cele două luni şi o treime din următoarea lună.”

Această denumire colectivă de «luni» pentru termenul de două luni şi încă o treime din următoarea este firească pentru că este la fel cu expresia din limbajul comun «anul acesta l-am vizitat pe cutărică sau în această zi l-am vizitat pe cutărică», deşi, în fapt, vizita a durat o parte de zi sau numai o parte din an. Asemenea, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «... Cel care se grăbeşte [să facă aceasta] în două zile nu păcătuieşte ..»(2:203) - care înseamnă, în acest caz, mai exact, o zi şi jumătate.

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «.. Aceluia care s-a decis să facă Pelerinajul în aceste luni .. » prin asumarea «Ihraam-ului» necesar pentru Pelerinaj, pentru a împlini toate ritualurile de după aceasta.
Ibn Jariyr a spus că Al-Auufii a afirmat:
„ - Invăţaţii sunt de acord că « ÝóŃóÖó - farada - a se decide» din acest âyat înseamnă că îşi a-şi asuma obligaţiile cerute în acest caz.”

Aaliy bin Abuu Taalib (radi-Allāhu-anh) a relatat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a spus:
„ - «.. Aceluia care s-a decis să facă Pelerinajul în aceste luni .. » se referă la aceia care s-au decis să îşi asume «Ihraam» pentru Hajj şi Oumra.”

Aataa’ a spus:
„ - «a se decide» înseamnă a-şi asuma «Ihraam-ul».”
Asemenea au spus şi Ibraahiym, Ad-Dahhaak şi alţii.


3. Interdicţia de a întreţine relaţii intime în timpul Pelerinajului

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «.. Ii sunt oprite în timpul Pelerinajului împreunarea cu muierea, ...» - adică a nu avea relaţii intime cu soţiile - «ŃóÝóËó - rafatha».

Acest âyat se referă la interdicţia de a întreţine relaţii intime (sexuale) pentru aceia care şi-au asumat «Ihraam» pentru Pelerinaj sau Oumra.

Această afirmaţie a lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) este statutară precum cea din versetul 187, din această sură, când a spus: « Vi s-a îngăduit în noaptea Postului împreunarea cu muierile voastre;...».

Orice comportament cu conotaţie sexuală este interzis, adică sunt incluse în această interdicţie, în afara actului sexual propriu zis, jocurile erotice, îmbrăţişările, sărutul, discuţiile pe temă.

Ibn Jariyr a relatat că Naafi’ a narat că Abdulah bin Omar a zis: „ - «ŃóÝóËó - rafatha» înseamnă «act sexual» sau a vorbi despre acest subiect, indiferent dacă e bărbat sau femeie.”

Aataa’ bin Abi Rabaah (ÚóŘóÇÁ Čúä ĂóČöí ŃóČóÇÍ) a spus că «rafath» cuprinde ca înţeles şi actul sexual şi discuţiile indecente. Aceasta este opinia şi a lui Aamruu bin Diynaar. Aataa’ a spus şi el că evitau inclusiv discuţiile în acest sens, chiar şi insinuările cu privire la acest subiect.

Taauuus a spus că: „ - «rafath» include chiar şi afirmaţii de felul: «după ce ies din «Ihraam» voi face dragoste cu tine.»”
Asemănător a spus şi Abuu Al-Aaliya în ceea ce priveşte sensul cuvântului «rafath».

Aaliy bin Abuu Talha a relatat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a spus: „ - «ŃóÝóË - rafath» înseamnă a face dragoste cu soţia / soţul, sărutul, alintul sau vorbele drăgăstoase ori altele asemenea.”

Ibn Abas şi Ibn Omar (radi-Allāhu-anh) au spus că «ŃóÝóË - rafath» înseamnă «a avea contact sexual».
Aceasta este opinia lui Sa’iid bin Jubayr, Ikrima, Mujaahid, Ibrahim An-Nakha’ii, Abuu Al-Aaliya care au preluat-o de la Aataa’ şi Makhuul, Aataa’ Al-Khuraasaanii, Aataa’ bin Yaasar, Aatiya, Ibraahiym, Ar-Rabiy’, Az-Zuhrii, As-Suddii, Maalik bin Anas, Muqaatil bin Hayaan, Abdul-Kariim bin Maalik (ÚóČúĎ ÇáúßóŃöíă Čúä ăóÇáöß), Al-Hasan, Qataada şi Ad-Dahhaak şi alţii.

yvette
04-11-2013, 03:24 PM
4. Interdicţia de a fi nesupus (ÝőÓőćŢń) în timpul Pelerinajului

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «... Ii sunt oprite în timpul Pelerinajului ... nesupunerea ...».
Miqsam şi alţi învăţaţi au relatat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a spus că: „ - «nesupunere» înseamnă «a fi neascultător».”

Aceasta este şi opinia lui Aataa’, Mujaahid, Taauuus, Ikrima, Muhammad bin Ka’b, Al-Hasan, Qataada, An-Nakha’ii, Az-Zuhrii, Ar-Rabiy’ bin Anas, Aataa’ bin Yaasar, Aataa’ bin Al-Khuraasaanii şi Muqaatil bin Hayaan.

Ibn Uahb a relatat că Naafi’ a raportat că Abdulah bin Omar (radi-Allāhu-anh) a zis:
„ - « ÝÓćŢ- fusuuq - nesupus »1 sau «păcătos» - în acest âyat înseamnă a săvârşi ceea ce Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a interzis în ţinutul sfânt.”

Mulţi alţii spun că «fusuuq» înseamnă a profera blesteme la adresa cuiva, după cum reiese din acest hadith autentic:
Profetul (sala-Allāhu alayhi-ua salam) a zis: „ - A blestema un musulman este «fusuuq», iar a lupta împotriva lui este «kufr» -

-ÓöČóÇČő ÇáúăőÓúáöăö ÝőÓőćŢń ćóŢöĘóÇáőĺő ßőÝúŃ”.

Abdurahman bin Zayd bin Aslam a zis că:
„ «fusuuq» înseamnă în acest verset a sacrifica animale pentru idoli, după cum Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a revelat: «... sau ceva pângărit, peste care s-a rostit numele altcuiva decât al lui Allāh - Ăóćú ÝöÓúŢđÇ Ăőĺöářó áöŰóíúŃö Çáářóĺö Čöĺö »).(6:145)”

Ad-Dahhaak a spus că: „ «fusuuq» înseamnă a-i insulta pe alţii poreclindu-i.”
Aceia care spun că «fusuuq» înseamnă orice act de nesupunere au dreptate, mai mult, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) Insuşi a interzis orice nedreptate mai ales în timpul lunilor destinate Pelerinajelor, nedreptatea fiind oricum interzisă în orice vreme.
De aceea Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: « ...Patru dintre ele sunt sfinte. Aceasta este religia cea dreaptă. Şi nu săvârşiţi în timpul lor nedreptate împotriva sufletelor voastre!... »(9:36).

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus referitor la Al-Masjid Al-Haraam: «....acelora care vor voi să o pângărească întru nelegiuire, acelora le vom da Noi să guste dintr-o osândă dureroasă.»(22:25).

In «as-Sahiihayn» s-a consemnat că Abuu Hurayra (radi-Allāhu-anh) a relata că Rasuul_Allāh (sala-Allāhu alayhi-ua salam) a zis:
„ - Cine împlineşte Al-Hajj la aceasta Sfântă Casă şi nu face nici «rafath» şi nici nu comite «fusuuq» se va întoarce fără de păcat, ca în ziua în care mamă-sa l-a născut.”


5. Interzicerea altercaţiilor în timpul Al-Hajj

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «... Ii sunt oprite în timpul Pelerinajului... şi cearta...» - adică altercaţii.

Ibn Jariyr a raportat că Abdulah bin Mas’uud a spus:
„ Când Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «... Ii sunt oprite în timpul Pelerinajului ... şi cearta...» s-a referit la interdicţia de a te certa sau discuta în contradictoriu cu însoţitorii sau cu alţii pelerini până a-i aduce pe aceştia în stare de enervare.”

Această explicaţie este similară cu cea preluată de Ad-Dahhaak şi Miqsam de la Ibn Abas ra. Acesta este şi punctul de vedre al lui Abuu Al-Aaliya, Aataa’, Mujaahid, Sa’iid bin Jubayr, Ikrima, Jaabir bin Zayd, Aataa’ Al-Khuraasaaniy, Makhuul, As-Suddii, Muqaatil bin Hayaan, Aamruu bin Diynaar, Ad-Dahhaak, Ar-Rabiy’ bin Anas, Ibrahim An-Nakha’ii, Aataa’ bin Yaasar, Al-Hasan, Qataada şi Az-Zuhrii.


6. Recomandarea de a împlini fapte bune şi a face proviziile necesare pentru Al-Hajj
Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «... Şi binele pe care îl faceţi, Allāh îl ştie... ».

După ce Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a interzis orice nesupunere prin fapte sau vorbe, El (subhaanah-ua-ta’la) le-a recomandat credincioşilor să împlinească fapte bune, căci El este Atotcunoscător a tot ceea ce ei fac şi îi va recompensa cu o frumoasă răsplată în Ziua Invierii.

Apoi, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: «... Luaţi cu voi provizie, dar cea mai bună provizie este evlavia! ...».

Al-Bukhaarii şi Abuu Daaud au consemnat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a spus:
„ Pelerinii veniţi din Yemen veneau în Pelerinaj fără să ia cu ei provizii suficiente. Ei spuneau: «Noi suntem din cei care au încredere deplină în Allāh (subhaanah-ua-ta’la).». Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a revelat acest âyat: «... Luaţi cu voi provizie, dar cea mai bună provizie este evlavia! ...».”

Ibn Jariyr şi Marduuya a u relatat că Ibn Omar (radi-Allāhu-anh) a zis:
„ După ce pelerinii adoptau «Ihraam-ul», ei lăsau de o parte orice fel de provizie luaseră cu ei şi căutau alt fel de provizii. Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a revelat: «... Luaţi cu voi provizie, dar cea mai bună provizie este evlavia! ...». Allāh (subhaanah-ua-ta’la) le-a interzis să mai procedeze astfel şi să ia cu ei făină şi «sauiiq»2.”


7. Proviziile pentru Viaţa de Apoi

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «... dar cea mai bună provizie este evlavia!...».
După ce Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a poruncit robilor Săi să ia cu ei provizii necesare acestei călătorii din lumea aceasta, le-a atras atenţia şi asupra proviziei necesare pentru Viaţa de Apoi: evlavia.

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a mai spus: « O, fii ai lui Adam! Noi v-am dat vouă straie care să vă acopere goliciunile, ca şi podoabe. Dar veşmântul smereniei, acesta este cel mai bun... »(7:26).

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a subliniat printr-o ----foră faptul că evlavia, smerenia, «taqua» este asemenea veşmântului care acoperă sufletul precum cel material îmbracă trupul.

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a explicat faptul că este mai avantajos pentru om să îşi facă provizii pentru Viaţa de Apoi, decât să alerge după provizii în această viaţă.

Apoi, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a adăugat « ...Şi să fiţi cu frică de Mine, voi cei care aveţi minte!» care înseamnă: „ Temeţi-vă de pedeapsa Mea, de chinul şi de suferinţa de care vor avea parte cei care Mă sfidează şi nu se supun poruncilor Mele, o, voi cei care puteţi pricepe.”

Nota bene:
1. «fusuuq» - pentru detalii suplimentare a se vedea Dicţionarul Răsăritului
2. «ÓćíŢ -sauiiq» - mâncare populară foarte simplu de gătit, făcută din grâu, zahăr şi curmale.