PDA

View Full Version : Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 219 şi 220



yvette
04-14-2013, 02:56 PM
VERSETELE 219 şi 220
219. Ei te întreabă despre vin [al-khamr] şi despre al-maysir [joc de noroc](ÇáúÎóăúŃö ćóÇáúăóíúÓöŃö). Spune: "In amândouă este mare păcat şi sunt şi unele foloase pentru oameni, dar în amândouă păcatul este mai mare decât folosul!" Ei te întreabă ce trebuie să cheltuiască [pentru milostenie]. Spune: "Ceea ce vă prisoseşte [din bunurile voastre]"! Astfel, Allāh vă face desluşite Semnele Sale; poate că voi o să cugetaţi

220. asupra acestei lumi şi asupra Lumii de Apoi. Şi ei te întreabă despre orfani. Spune: "A le face bine este cel mai potrivit lucru, iar dacă vă amestecaţi cu ei, atunci sunt fraţii voştri [întru credinţă]". Allāh ştie să-l deosebească pe cel nelegiuit de cel care face bine. Şi dacă ar vrea Allāh, ar putea să vă copleşească cu greutăţile. Căci Allāh este Atotputernic, Inţelept.


1.Interzicerea consumului de băuturi alcoolice a fost impusă treptat

Imam Ahmad a consemnat că Abuu Maysara (ĂóČőć ăóíúÓóŃóÉ) a spus că:
„ Odată, Omar (radi-Allāhu-anh) a zis:
- O, Allāh, dă-ne nouă reguli clare în ceea ce priveşte «al-khamr»!
Apoi, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a revelat acest verset din sura Al-Baqara « Ei te întreabă despre vin [alkhamr] şi despre almaysir [joc de noroc](ÇáúÎóăúŃö ćóÇáúăóíúÓöŃö). Spune: "In amândouă este mare păcat...».
După aceasta, Omar a fost chemat şi i s-a recitat acest verset. Şi el a zis din nou:
- O, Allāh, dă-ne nouă reguli clare în ceea ce priveşte «al-khamr»!
Apoi, a fost revelat versetul din sura An-Nisaa’: « O, voi cei care credeţi! Nu vă apropiaţi de Rugăciune [„As-salaat» ] atunci când sunteţi beţi,...».
Apoi, după ce oamenii s-au adunat la Rugăciune, crainicul Profetului (sala-Allāhu alayhi-ua salam) a strigat mulţimii porunca: „ Nu sunt primiţi cei care au venit beţi!”.
Omar (radi-Allāhu-anh) a fost chemat din nou şi i s-a recitat versetul. El iarăşi a zis:
- O, Allāh, dă-ne nouă reguli clare în ceea ce priveşte «al-khamr»!
Apoi, a fost revelat âyatul care este în sura Al-Maa'ida, iar Omar (radi-Allāhu-anh) a fost din nou chemat şi i s-a recitat şi acest verset. Când s-a ajuns cu recitarea la: « Ýóĺóáú ĂóäúĘőăú ăřőäĘóĺőćäó - Oare nu vă veţi opri voi [de la acestea]? » Omar (radi-Allāhu-anh) a exclamat:
- Ne vom opri, ne vom opri!”

Această relatare a fost colecţionată în lucrările lor şi de Abuu Daaud, At-Tirmidzii şi An-Nasaa’ii.

Aaliy bin Al-Madiinii (Úóáöíř Čúä ÇáúăóĎöíäöíř) şi At-Tirmidzii au spus că lanţul de naratori al acestei relatări este autentic.

Vom mai vorbi despre această relatare şi cu ocazia explicaţiilor date de Imam Ahmad referindu-se la ceea ce Abuu Hurayra (radi-Allāhu-anh) a zis cu privire la versetul 90 din sura «Al-Maa’ida»: « O, voi cei care credeţi! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] şi săgeţile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Şeitan. Deci feriţi-vă de ele ca să izbândiţi!».

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: « Ei te întreabă (o, Muhammad ) despre vin [al-khamr] şi despre al-maysir [joc de noroc](ÇáúÎóăúŃö ćóÇáúăóíúÓöŃö)....».

In ceea ce priveşte «al-khamr», Omar bin Al-Khattaab (radi-Allāhu-anh), Conducător al drept-credincioşilor, a spus: „ – Aici se include tot ceea ce otrăveşte mintea.”

Şi despre aceasta vom detalia în explicaţiile pentru sura «Al-Maa’ida», alături de subiectul referitor la practicarea jocurilor de noroc.

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «...In amândouă este mare păcat şi sunt şi unele foloase pentru oameni, ...» - răul pe care îl fac vinul şi jocul de noroc se referă la efectele negative ale acestora în ceea ce priveşte credinţa, iar foloasele sunt palpabile.

Spre exemplu vinul (alcoolul) ajută la digestie, elimină anumite toxine din organism, aduce senzaţie de relaxare sau bucurie şi prin vânzare se obţine un venit bun.

Jocurile de noroc au şi ele efecte benefice, cum ar fi creşterea veniturilor familiei, însă numai dacă se câştigă, că, dacă se pierde, atunci răul este mai mare decât beneficiul.

De aceea, se spune că aceste beneficii sunt mai mici în comparaţie cu răul pe care ele îl produc şi din punct de vedere material şi din punct de vedere spiritual. Din acest motiv, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus: «..dar în amândouă păcatul este mai mare decât folosul!..».

Acest âyat a fost prima etapă cu privire la instituirea interdicţiei de a consuma «al-khamr», şi nu în mod special numai vinul, ci şi tot ceea ce înseamnă acest cuvânt.
De aceea, când i s-a recitat acest âyat lui Omar (radi-Allāhu-anh) el a insistat zicând: «- O, Allāh, dă-ne nouă reguli clare în ceea ce priveşte «al-khamr»!».

La puţin timp după aceasta a fost revelată interdicţia categorică de a se consuma «al-khamr» prevăzută în sura «Al-Maa’ida», versetele 90-91: « O, voi cei care credeţi! Vinul (orice fel de băutură alcoolică), jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] şi săgeţile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui Şeitan. Deci feriţi-vă (cu toată silinţa) de ele (de murdării) ca să izbândiţi! / Doară Şeitan doreşte să semene între voi duşmănie şi ură, prin vin şi prin jocul de noroc, şi să vă abată de la pomenirea lui Allāh şi de la Rugăciune [As-salaat]. Oare nu vă veţi opri voi [de la acestea]?».
Vom relua acest subiect în tafsiyr-ul pentru sura «Al-Maa’ida».

Ibn Omar, Aş-Şa’abii, Mujaahid, Qataada, Ar-Rabiy’ bin Anas şi Abdurahman bin Aslam (radi-Allāhu-anh) au spus că primul âyat care a fost revelat cu privire la «al-khamr» a fost acesta (219) din sura «Al-Baqara»: « Ei te întreabă despre vin [al-khamr] şi despre almaysir [joc de noroc](ÇáúÎóăúŃö ćóÇáúăóíúÓöŃö). Spune: "In amândouă este mare păcat ...», apoi cel din sura «An-Nisaa’» şi apoi cele din sura «Al-Maa’ida» în care a fost cu desăvârşire interzis.

yvette
04-14-2013, 03:07 PM
.......

2. Ce se cheltuie ca milostenie

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: «... Ei te întreabă ce trebuie să cheltuiască [pentru milostenie]...».
Al-Hakam a zis că Miqsam a preluat de la Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) explicaţia că acest âyat se referă la cheltuielile făcute în afara cheltuielilor pentru necesităţile familiei.

Aceasta este şi opinia lui Mujaahid, a lui Ibn Omar, Aataa’, Ikrima, Sa’iid bin Jubayr, Muhammad bin Ka’b, Al-Hasan, Qataada, Al-Qaasim, Saalim, Aataa’ Al-Khuraasaanii şi Ar-Rabiy’ bin Anas .

Ibn Jariyr a preluat de la Abuu Hurayra următorul hadith:
„ Un om a venit la Rasuul_Allāh (sala-Allāhu alayhi-ua salam) şi i-a zis:
- O, Trimis al lui Allāh, am dobândit un dinar.
- Atunci, cheltuie-l pentru tine. - i-a zis Profetul (sala-Allāhu alayhi-ua salam).
- Şi dacă mai am încă unul?, a întrebat acela.
- Cheltuie-l pentru nevasta ta. - a răspuns Profetul (sala-Allāhu alayhi-ua salam).
- Şi dacă mai este unul?
- Cheltuie-l pentru urmaşii tăi. - a replicat Rasuul_Allāh (sala-Allāhu alayhi-ua salam).
- Şi dacă ar mai fi încă unul?, a mai adăugat omul acela.
- Ştii foarte bine ceea ce ai de făcut. (Adică unde şi cui trebuie dat ca milostenie ceea ce prisoseşte).”

Acest hadith a fost colecţionat şi de Muslim în «Sahiih-ul» său, în varianta:
„ Profetul (sala-Allāhu alayhi-ua salam) a zis acelui om:
- Foloseşte-l începând cu tine şi dă şi ceva ca milostenie. Dacă mai rămâne ceva, atunci cheltuie pentru familie, şi dacă încă mai este, atunci dă şi rudelor ceva, şi dacă mai rămâne atunci împarte-l într-un fel. (în scop caritabil)”

Intr-un alt hadith se relatează că Profetul (sala-Allāhu alayhi-ua salam) a zis:
„ - O, fii ai lui Adam, dacă veţi cheltui ceea ce aţi economisit, va fi bine pentru voi, dar dacă veţi păstra acestea, va fi rău pentru voi; şi nu este nici un păcat dacă acestea abia dacă for fi în de-ajuns.”

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: «.. Astfel, Allāh vă face desluşite Semnele Sale; poate că voi o să cugetaţi asupra acestei lumi şi asupra Lumii de Apoi.». – acest âyat înseamnă că aşa cum Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a poruncit şi a explicat aceste porunci pentru oameni, tot astfel El (subhaanah-ua-ta’la) dă explicaţii şi pentru deciziile, promisiunile şi avertismentele Sale, astfel încât omul să poată analiza ceea ce face în această viaţă şi ceea ce va dobândi prin aceasta în Viaţa de Apoi.

Aaliy Ibn Abuu Talha a relatat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a explicat:
„ – Aceasta se referă la scurta şi trecătoarea viaţă lumească şi la iminenta trecere în Viaţa de Apoi, care este permanentă.”


3. Ocrotirea orfanilor
Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: «.. Şi ei te întreabă despre orfani. Spune: "A le face bine este cel mai potrivit lucru, iar dacă vă amestecaţi cu ei, atunci sunt fraţii voştri [întru credinţă]". Allāh ştie să-l deosebească pe cel nelegiuit (care consumă pe nedrept proprietăţile orfanilor) de cel care face bine (care gestionează bine averile orfanilor). Şi dacă ar vrea Allāh, ar putea să vă copleşească cu greutăţile. ...»

Ibn Jariyr a relatat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a zis:
„ – După ce âyaturile
« Şi să nu vă apropiaţi de averea orfanului, decât cu ceea ce aţi putea s-o faceţi şi mai bună,..» (6:152) şi
« Cei care mănâncă bunurile orfanilor pe nedrept, aceia mănâncă în pântecele lor foc şi ei vor arde în Iad!» (4:10)
au fost revelate, cei care aveau grijă de orfani au separat mâncarea şi băutura lor de cea a orfanilor, iar dacă rămânea ceva din acestea le păstrau până ce acel orfan ori le mânca sau bea, ori se stricau şi apoi le aruncau. Această situaţie era oarecum nefirească şi, de aceea, oamenii l-au întrebat despre acest subiect pe Trimisul lui Allāh (sala-Allāhu alayhi-ua salam) - «.. Şi ei te întreabă despre orfani. Spune: "A le face bine este cel mai potrivit lucru, iar dacă vă amestecaţi cu ei, atunci sunt fraţii voştri [întru credinţă]".» - prin urmare, ei s-au amestecat din nou cu orfanii în ceea ce priveşte mâncarea şi băutura.”

Această relatare a fost colecţionată şi de Abuu Daaud, An-Nasaa’ii şi Al-Hakam în Mustadrak-ul său.
Şi alţii învăţaţi au susţinut ca fiind vorba despre aceste circumstanţe atunci când a fost revelat acest âyat (2:220), printre care se numără şi Mujaahid, Aataa’, Aş-Şa’abii, Ibn Abi Layla (ÇČúä ĂóČöí áóíúáóě), Qataada şi alţi salafi, precum şi alţii din generaţia următoare.
Ibn Jariyr a relatat că Aaişa (radi-Allāhu-anhaýý) a zis:

„ - Nu îmi place să am în grijă banii vreunui orfan, decât numai dacă mâncăm din aceeaşi oală şi bem din aceeaşi vadră.”

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: «.."A le face bine este cel mai potrivit lucru, ...» - adică: prioritar şi obligatoriu este de a le face bine.

Apoi, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis «.. iar dacă vă amestecaţi cu ei, atunci sunt fraţii voştri [întru credinţă]"..» - care înseamnă că nu este un păcat să se mănânce şi să se bea în comun, deoarece orfanii sunt fraţi întru credinţă cu tutorii.

De aceea Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis mai apoi: «.. Allāh ştie să-l deosebească pe cel nelegiuit (care consumă pe nedrept proprietăţile orfanilor) de cel care face bine (care gestionează bine averile orfanilor).» - care înseamnă că Allāh (subhaanah-ua-ta’la) ştie prea bine cu ce intenţie acţionează cel care are în grijă averile orfanilor, fie că este bună sau rea.

Apoi, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a continuat zicând: «... Şi dacă ar vrea Allāh, ar putea să vă copleşească cu greutăţile, căci Allāh este Atotputernic, Inţelept » - iar aceasta înseamnă că dacă Allāh (subhaanah-ua-ta’la) ar vrea, El (subhaanah-ua-ta’la) ar putea să vă facă acest lucru foarte dificil, însă, El (subhaanah-ua-ta’la) l-a uşurat atunci când a dat permisiunea ca interesele orfanilor să fie gestionate alături de interesele familiei tutorelui în cel mai bun şi avantajos mod.

Aceeaşi idee este subliniată şi în versetul în care Allāh (subhaanah-ua-ta’la) spune: « Şi să nu vă apropiaţi de averea orfanului, decât cu ceea ce aţi putea s-o faceţi şi mai bună,....» (6:152).

Prin urmare, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a permis ca tutorele să poată cheltui din averea orfanului, în cotă parte corectă, cu intenţia de a compensa cu altceva acea parte folosită, după cum există posibilitatea.

Vom mai explica în detaliu această chestiune cu ocazia tafsiyr-ului pentru sura «An-Nisaa’», cu voia lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la).