nawal
07-16-2006, 11:14 PM
:salam:
se stie ca tuturor ni se intampla sa fim deseori stresati... uitati aici niste notite despre STRESS pe care le-am gasit in revista SANA... inshaALLAH sa va fie de folos .... :)
Stresul, inamicul invizibil
Viata nu-i deloc usoara, stim prea bine. De foarte multe ori suntem in situatia de a face fata unor incercari neprevazute, care ne pun la incercare sanatatea fizica si ----la. Stresul nu ne "slabeste" nici o clipa.
Consultant Serban Damian, medic generalist
Simptome fizice si psihice ale stresului
Simptome fizice
Tensiune musculara
Gura uscata
Greata
Palpitatii
Ameteala
Palme transpirate
Diaree
Simptome psihice
Anxietate, iritabilitate
Depresie, plans
Sentiment de insecuritate
Sentimente de vina
Dificultatea de a lua decizii
Incapacitate de concentrare, lapsus
Senzatie de tensiune psihica
Pastrarea sanatatii necesita o buna capacitate de a face fata stresului. Un agent stresor nu este intotdeauna un eveniment negativ. O nunta si un deces pot fi in aceeasi masura stresante pentru organism. Expunerea la evenimente stresante intense sau extreme, dar si deprivarea de stimuli pot provoca dezechilibre in organism si, astfel, probleme majore.
Prea multa caldura, frig, activitate, hrana sau cerinte de ordin social sau, din contra, lipsa hranei, atingerii, absenta interactiunilor sociale sau somnului pot fi nocive pentru sanatatea individului.
Perceptia noastra asupra stresului este importanta; orice factor pe care il putem considera o amenintare, reala sau imaginara, va creste nivelul de anxietate.
Felul in care reactionam este influentat de o serie de factori, dintre care unii pot fi controlati, in timp ce altii nu. Sanatatea fizica si mentala, predispozitia genetica, experientele din trecut, regimul alimentar, sustinerea sociala determina care stimuli externi vor fi interpretati de catre organism drept agenti stresori intr-un anume moment al vietii noastre.
O persoana sanatoasa, echilibrata, provenind dintr-o familie armonioasa si fara probleme de sanatate, care traieste o viata linistita, se hraneste rational si are relatii normale cu cei din jur va raspunde mult mai bine la stres si are mult mai putine sanse sa dezvolte o afectiune legata de stres decat un om la care cel putin unul din factorii amintiti este deviat de la normal. Atunci cand ne gandim la stres, ne vin in minte termeni ca "tensiune, povara, solicitare, efort, presiune, incordare, forta, constrangere".
Ce este sindromul general de adaptare
Acesta se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare.
1 - Prima faza, cea de alarma, numita "de soc" sau raspunsul "lupta sau fugi" se manifesta, de obicei, prin hipotensiune si tahicardie, hipotermie si o secretie crescuta de hormoni suprarenalieni (ACTH, cortizol, adrenalina).
2 - Urmatorul stadiu este cel de rezistenta, in care aparent organismul s-a adaptat la situatie, insa persista modificarile din stadiul de alarma. De fapt, organismul continua sa lupte cu agentii stresori mult timp dupa ce manifestarile fazei de alarma s-au estompat.
3 - In cazul in care organismul continua sa fie supus stresului fara nici un fel de ameliorare, se intra in al treilea stadiu, cel de epuizare. In aceasta situatie adaptarea nu mai poate fi mentinuta si incep sa se instaleze consecintele nocive ale persistentei reactiilor de aparare ale organismului: boli de inima, accidente cerebrale vasculare, boli digestive cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, migrene si diverse infectii.
Oamenii care sunt supusi stresului continuu perioade lungi de timp devin coplesiti de tensiune, furie, frica si frustrari, ceea ce conduce la instalarea cronica a unei puternice stari anxioase. Ca urmare, secretia de adrenalina va creste, iar tensiunea arteriala si frecventa cardiaca si respiratorie vor avea valori marite. O frecventa respiratorie mare va duce la hiperoxigenarea sangelui, cu instalarea sindromului de hiperventilatie.
Acesta poate fi inceputul atacurilor de panica. Glicemia si nivelul acizilor grasi in sange cresc in stres, aceasta combinatie favorizand accelerarea procesului de ateroscleroza, cu dezvoltarea bolilor coronariene.
Functiile sistemului imun sunt mai putin eficiente, de aceea organismul nu va mai putea lupta eficient cu factorii patogeni si celulele canceroase. Pe plan mental se observa o reducere a capacitatii de memorare si a capacitatii de concentrare. Apar tulburari de somn si depresie, precum si alte tulburari de dispozitie.
se stie ca tuturor ni se intampla sa fim deseori stresati... uitati aici niste notite despre STRESS pe care le-am gasit in revista SANA... inshaALLAH sa va fie de folos .... :)
Stresul, inamicul invizibil
Viata nu-i deloc usoara, stim prea bine. De foarte multe ori suntem in situatia de a face fata unor incercari neprevazute, care ne pun la incercare sanatatea fizica si ----la. Stresul nu ne "slabeste" nici o clipa.
Consultant Serban Damian, medic generalist
Simptome fizice si psihice ale stresului
Simptome fizice
Tensiune musculara
Gura uscata
Greata
Palpitatii
Ameteala
Palme transpirate
Diaree
Simptome psihice
Anxietate, iritabilitate
Depresie, plans
Sentiment de insecuritate
Sentimente de vina
Dificultatea de a lua decizii
Incapacitate de concentrare, lapsus
Senzatie de tensiune psihica
Pastrarea sanatatii necesita o buna capacitate de a face fata stresului. Un agent stresor nu este intotdeauna un eveniment negativ. O nunta si un deces pot fi in aceeasi masura stresante pentru organism. Expunerea la evenimente stresante intense sau extreme, dar si deprivarea de stimuli pot provoca dezechilibre in organism si, astfel, probleme majore.
Prea multa caldura, frig, activitate, hrana sau cerinte de ordin social sau, din contra, lipsa hranei, atingerii, absenta interactiunilor sociale sau somnului pot fi nocive pentru sanatatea individului.
Perceptia noastra asupra stresului este importanta; orice factor pe care il putem considera o amenintare, reala sau imaginara, va creste nivelul de anxietate.
Felul in care reactionam este influentat de o serie de factori, dintre care unii pot fi controlati, in timp ce altii nu. Sanatatea fizica si mentala, predispozitia genetica, experientele din trecut, regimul alimentar, sustinerea sociala determina care stimuli externi vor fi interpretati de catre organism drept agenti stresori intr-un anume moment al vietii noastre.
O persoana sanatoasa, echilibrata, provenind dintr-o familie armonioasa si fara probleme de sanatate, care traieste o viata linistita, se hraneste rational si are relatii normale cu cei din jur va raspunde mult mai bine la stres si are mult mai putine sanse sa dezvolte o afectiune legata de stres decat un om la care cel putin unul din factorii amintiti este deviat de la normal. Atunci cand ne gandim la stres, ne vin in minte termeni ca "tensiune, povara, solicitare, efort, presiune, incordare, forta, constrangere".
Ce este sindromul general de adaptare
Acesta se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare.
1 - Prima faza, cea de alarma, numita "de soc" sau raspunsul "lupta sau fugi" se manifesta, de obicei, prin hipotensiune si tahicardie, hipotermie si o secretie crescuta de hormoni suprarenalieni (ACTH, cortizol, adrenalina).
2 - Urmatorul stadiu este cel de rezistenta, in care aparent organismul s-a adaptat la situatie, insa persista modificarile din stadiul de alarma. De fapt, organismul continua sa lupte cu agentii stresori mult timp dupa ce manifestarile fazei de alarma s-au estompat.
3 - In cazul in care organismul continua sa fie supus stresului fara nici un fel de ameliorare, se intra in al treilea stadiu, cel de epuizare. In aceasta situatie adaptarea nu mai poate fi mentinuta si incep sa se instaleze consecintele nocive ale persistentei reactiilor de aparare ale organismului: boli de inima, accidente cerebrale vasculare, boli digestive cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, migrene si diverse infectii.
Oamenii care sunt supusi stresului continuu perioade lungi de timp devin coplesiti de tensiune, furie, frica si frustrari, ceea ce conduce la instalarea cronica a unei puternice stari anxioase. Ca urmare, secretia de adrenalina va creste, iar tensiunea arteriala si frecventa cardiaca si respiratorie vor avea valori marite. O frecventa respiratorie mare va duce la hiperoxigenarea sangelui, cu instalarea sindromului de hiperventilatie.
Acesta poate fi inceputul atacurilor de panica. Glicemia si nivelul acizilor grasi in sange cresc in stres, aceasta combinatie favorizand accelerarea procesului de ateroscleroza, cu dezvoltarea bolilor coronariene.
Functiile sistemului imun sunt mai putin eficiente, de aceea organismul nu va mai putea lupta eficient cu factorii patogeni si celulele canceroase. Pe plan mental se observa o reducere a capacitatii de memorare si a capacitatii de concentrare. Apar tulburari de somn si depresie, precum si alte tulburari de dispozitie.