Antidotul oboselii este activitatea

„ Imi măsor rezultatul muncii nu pe cît sînt de obosit la sfîrşitul zilei
ci pe cît de odihnit sînt. Dacă mă simt obosit cînd muncesc
nu este din cauza muncii realizate ci din cauza modului în care muncesc.”
(Daniel W. Josselyn)

Şcolile şi întreprinderile nu au acordat nicicînd mai multe zile libere ca acum, gospodăriile nu au deţinut niciodată mai multe aparate electrocasnice de spălat rufe, vase, ori de frămîntat aluatul, şi oraşele, atîtea ascensoare şi scări rulante... Cu toate acestea, însă, este uimitor cît de obosiţi sîntem! In Elveţia, scrie ziarista Anna Lietti, 28% dintre elevii din grupa de vîrstă 11-16 ani sînt „epuizaţi” ,obosiţi cronic, potrivit studiului SMASH privind sănătatea şi stilurile de viaţă ale adolescenţilor. Iar atunci cînd merg la medic, 20-30% dintre pacienţi se plîng de aceeaşi oboseală. Foarte adesea, după investigaţiile uzuale, medicul generalist nu descoperă nici o cauză organică a acestei stări. Tot mai mulţi oameni se plîng că se simt vlăguiţi fără motive întemeiate, că se simt secătuiţi de energie încă de la ivirea zorilor.


Specialiştii clasifică oboseala în trei grupe:

Oboseala musculară - determinată de efortul muscular;
Oboseala neurosenzorială - determinată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi)
Oboseala psihică - cauzată de factori de natură psihică.
Dintre toate acestea, maladia secolului nostru este oboseala psihică.

Oamenii de ştiinţă au -----strat că mintea nu oboseşte. După 8 sau chiar 12 ore de efort intelectual mintea este la fel de odihnită ca la început.

Atunci ce ne face să ne simţim obosiţi?

Psihologia declară că oboseala nu este generată de efort ci de atitudinile mentale şi emoţionale. Unul dintre cei mai renumiţi psihologi americani, doctorul A. A. Brill a declarat: „în cazul celor care realizează o muncă sedentară (care nu necesită un efort fizic considerabil), cu o stare bună de sănătate şi care se simt obosiţi după o zi de lucru, în 100% din cazuri oboseala este generată de factori de natură emoţională.

Claude Smadja, psihosomatician francez, afirmă: „Tipul de oboseală ce pare să ia amploare, astăzi, este aşa-numita oboseală psihică…Pe baza experienţei mele clinice, am observat că oboseala pacienţilor mei a survenit în urma unei crize personale, a pierderii unui loc de muncă sau a unei fiinţe dragi: aceste persoane s-au trezit lipsite de posibilităţile de a găsi odihna în plan psihic”. Deci oboseala este, adeseori, rezultatul unui „conflict interior”. Exemplul simplu este acela al persoanelor care nu îşi permit să exprime nici o emoţie negativă în relaţiile lor sociale. De îndată ce le vine în minte un gînd agresiv, îl găzduiesc. Aceste persoane trăiesc un conflict intern între două forţe opuse, iar acest conflict consumă multă energie”.

Care sînt factorii emoţionali care ne obosesc? Bucuria? Satisfacţia? Nu, în nici un caz! Răspunsul este: plictiseala, resentimentele, sentimentul de a nu fi apreciat, anxietatea, frica, grijile - acestea sînt factorii emoţionali care ne istovesc, ne scad eficienţa muncii şi ne dau dureri de cap. Obosim pentru că emoţiile negative ne produc tensiuni în corp. Aceasta este cel mai vizibil la o fiinţă furioasă la care putem observa cît de contractat şi tensionat îi este corpul. Frica extremă poate chiar să ne facă să încremenim. Tensiunea musculară la rîndul ei generează tensiune nervoasă iar tensiunea nervoasă generează oboseala.

Dar de ce ne producem singuri aceste tensiuni inutile cînd muncim? Daniel W. Josselyn afirmă: „Este credinţa aproape universală ca o muncă bine făcută trebuie să ne dea sentimentul realizării unui efort.” Deci ne încruntam cînd ne concentrăm, ridicăm umerii, manifestam tot felul de ticuri, ne bîţîim picioarele, etc. Ne solicitam muşchii pentru a arăta efortul nostru de concentrare deşi muşchii noştri nu au nici un rol de suport sau susţinere a muncii creierului ci din contră, consumă energie îngreunîndu-i astfel activitatea. Stresul a devenit o obişnuinţă atît de înrădăcinată, că adoptarea unei atitudini corecte, cea de relaxare, poate fi considerată ciudată şi chiar aspru judecată de cei din jur. Păi, ce-ar spune şeful dacă ne-ar vedea mai tot timpul relaxaţi în orele de serviciu în loc să ne agităm? Că nu muncim. Dacă ne-ar mai şi vedea zîmbind mai toată ziua s-ar putea să ne pierdem şi locul de muncă. Şi totuşi, atunci am fi cu mult mai eficienţi.

Deci ce trebuie să facem cînd ne confruntăm cu oboseala psihică? Sînt 3 condiţii pe care trebuie să le respectăm pentru a ne trata de oboseală:



1. Activitate, muncă.

Compania de asigurări de viata „Metropolitan” din America recomandă în una din broşurile sale clienţilor: „Munceşte! Rareori oboseala poate fi tratată de un somn bun sau odihnă…. Grijile, tensiunile, supărările sînt 3 din principalii factori ce cauzează oboseala.”

Somnul prelungit nu înseamnă neapărat sănătate şi acumulare de energie. Somnul în exces poate provoca dureri de cap, constipaţie, lipsa poftei de mîncare şi o stare permanentă de oboseală.

Vi s-a petrecut ca la sfîrşitul unei zile de weekend cînd aţi petrecut mai toată ziua lenevind în faţa televizorului să vă simţiţi mai obosiţi decît la sfîrşitul unei zile de muncă din timpul săptămînii? Aceasta pentru că atunci cînd privim la televizor creierul nu este foarte activ, ci este mai mult într-o stare pasivă de receptivitate.

Dacă ne confruntăm cu o stare de oboseală pshihică şi avem posibilitatea putem realiza 10-15 minute de exerciţii fizice uşoare. Astfel corpul nostru produce faimoasele beta-endorfine, moleculele plăcerii, care au un efect euforizant şi analgezic, extrem de puternic. Se ştie că atunci cînd este practicată în mod regulat, mişcarea fizica stimulează mecanismul natural al bucuriei. Din cauza asta, persoanele active sînt mult mai des vesele şi echilibrate, decît restul muritorilor. Bineînţeles, nu trebuie să cădem în celalată extremă, a muncii excesive, ci în mod înţelept, trebuie păstrat echilibrul dintre muncă şi odihnă.

Să nu uităm: „ne oboseşte mai degrabă ceea ce nu am realizat decît ceea ce am realizat” (Daniel W. Josselyn)

2. Relaxarea

Intîi am spus că trebuie să muncim şi acum spunem că trebuie să ne relaxăm? Da. Ne putem relaxa oricînd, inclusiv cînd muncim. Cu alte cuvinte, trebuie să învăţăm să muncim relaxaţi pentru că atunci vom avea maximul de eficienţă în munca noastră. Unii spun că le vin cele mai bune idei cînd fac duş; aceasta pentru ca atunci sînt cu adevărat relaxaţi. La locul de muncă, putem face scurte pauze pentru relaxare musculară. Cîteva minute de gimnastică, sau o plimbare de 5 minute în pas vioi pot să reîmprospăteze creierul obosit.

Trebuie să învăţăm să nu contractam nici un muşchi suplimentar celor de care avem nevoie prentru a ne menţine poziţia pe scaunul de la serviciu spre exemplu. Orice contracţie inutilă a muşchilor este pe de o parte un consum inutil de energie, pe de altă parte o sursă de tensiune în corp.

Maeştri în arte marţiale afirma că pentru a atinge măiestria în arta relaxării trebuie să studiem pisica. Ce vor să spună? Aţi luat vreodată o pisică cînd doarme în braţe? Parcă ar fi o bucată de cîrpa. Aceasta e adevărata relaxare. Nu opune nici o rezistenţă. Trebuie aşadar să ne relaxăm mai întîi muşchii şi apoi continuăm cu relaxarea mentală. Ne putem relaxa oricînd, oriunde am fi. Dar important este să nu facem efortul de a ne relaxa căci relaxarea este absenţa oricărei tensiuni sau efort.



3. Atitudine pozitivă

Odată eliminate tensiunile acumulate, vom urmări în continuare, în mod înţelept, sa stopăm inducerea unor noi tensiuni. Şi aşa cum am văzut, sursa tensiunilor sînt factorii de natură psihologică precum: grijile, supărările, plictiseala, frustrările, resentimentele, etc. Aşa cum pentru a scoate întunericul dintr-o cameră nu putem acţionînd direct asupra sa ci aprizand o lumină, la fel depăşim obişnuinţe negative cultivîndu-le pe cele opuse, pozitive. Vom putea elimina supărările învăţînd să ne bucurăm mai mult, plictiseala acţionînd cu entuziasm, grijile pentru viitor le putem depăşi trăind clipa prezentă.

Pentru a ilustra mai bine cum acţionează plictiseala în viaţa noastră putem lua următorul exemplu: Ioana se întoarce acasă extenuată după o zi de muncă ca secretară la o firmă. Are dureri de cap şi de spate. Este atît de obosită ca nici nu mai vrea să cineze ci vrea să meargă să se odihnească. Telefonul sună şi noul ei prieten o invită la o seară de dans. Ochii îi sclipesc, se entuziasmează, îşi schimbă repede ţinuta şi iat-o petrecînd o seară minunată de dans pînă la 3 dimineaţa. Revine acasă şi e atît de bucuroasă că nu poate dormi. A fost Ioana cu adevărat obosită? Da, dar oboseala era cauzată de plictseală, de lipsa de interes pentru munca sa. Dacă sîntem în situaţia să avem un serviciu care nu ne conferă nici o satisfacţie avem două opţiuni: fie să schimbăm serviciul, fie să ne schimbăm noi atitidinea faţă de serviciu. Iată exexmplul soţiei lui Dale Carnegie, pe care acesta îl citează în cartea sa: „How to stop woring and start living”: Doamna Carnegie lucra ca dactilografă şi era extrem de plictisită de munca sa monotonă. La un moment dat, pentru a găsi mai stimulativă munca sa, aceasta a început să ţină evidenţa volumului muncii sale, urmînd ca în fiecare zi să-şi îmbunătăţească performanţa zilei precedente. In curînd a devenit cea mai rapidă dactilografă din firma. De ce a făcut aceasta? Pentru aprecieri? Nu…. Pentru mărire de salariu? Nu... Pentru promovare? Nu… Dar în schimb această atitudine a ajutat-o să prevină oboseala generată de plictiseală în munca sa. Acest joc a stimulat-o mental, i-a făcut munca mai interesantă, i-a conferit mai multă satisfacţie şi fericire.

Esenţial este să realizăm munca noastră cu bucurie. Serviciul nu trebuie să fie doar o sursă de venit, ci şi una de bucurie şi satisfacţie. Pentru că dacă petrecem o treime din viaţa noastră muncind doar pentru bani, o treime dormind şi o treime făcîndu-ne griji, putem spune că ne irosim viaţa într-un mod ideal.

Trăim într-o societate în care sîntem învăţaţi de mici să numărăm, să obţinem şi să contabilizam banii, să investim eficient, să obţinem profituri cît mai mari, am devenit specialişti în finanţe şi bănci, eficienţă e cuvîntul la ordinea zilei, dar nu ştim nici măcar cît ştie o furnică să utilizăm eficient propria noastră energie. Să învăţăm de la natură: o floare înfloreşte. Simţim în aceasta un efort? Nu! Pur şi simplu, înfloreşte. O pasăre cîntă. Se naşte acel cîntec din strădanie? Nu, e pur şi simplu bucurie. Natura nu se străduieşte, nu se încrîncenează, ci celebrează…. Vibrează în ritmul vieţii… Noi am uitat să celebrăm. Astăzi oamenii cheltuiesc mai mult ca oricînd pentru a se distra şi petrec tot mai mult timp în discoteci, baruri, parcuri de distracţii, am construit chiar un oraş destinat doar distracţiei (LasVegas), dar tot nu ştim să ne bucurăm căci dacă am şti cu adevărat să ne bucurăm nu am mai fi atît de obosiţi. Nu avem nevoie de croaziere şi vacanţe în Hawai pentru a ne relaxa şi bucura.

Viaţa este aici şi acum în toată măreţia ei. E în aerul care ne înconjoară, e în bătaia inimii, ah… e în ochii fiinţei iubite, e în bobul de grîu… Şi apropo, nu e nici măcar pe credit cu buletinul… e Gratis!

„Trăieşte clipa prezentă
Aceasta este Viaţa
In această clipă se află
Adevărata creştere
Gloria acţiunii
Splendoarea frumuseţii
Ieri este doar un vis
Mîine, doar o viziune
Dar trăirea clipei face din ieri un vis al fericirii
Şi din mîine o viziune a speranţei
Deci, trăieşte clipa!
Ca pe o salutare a zorilor”
(Kalidassa- dramaturg indian)

Sursa: How to stop worrying and start living, Dale Carnegie, Pocket Books, New York

ANTIDOTUL OBOSELI al meu personal
este intinsul pe covor in salon timp de zece-cinsprazece minute si ma scol mama-mama, buna de activitate:36_1_21:
si intr-o forma de "invidiat"(ieftina si la indemana orcui:) )

HEI E VORBA DE ANTIDOT ....SA NU VA GANDITI LA MAI STIU EU CE:36_1_21:

Hai fiti mai vesele si haideti la o schimbare de idei si de vorbe!!!!

e f interesanta chestia asta si vreau sa o confirm
eu lucrez lucrez full time si merg si la facultate dimineata si cand ajung seara sunt rupta de oboseala insa ca prin minune cand ajung seara acasa trebuie sa ma relaxez cu alte obligatii:incep sa spal, sa fac curat , incerc sa fac mancare, sa stau de vb cu colegii pe mess sa-mi pregatesc seminarii plus alte chestii menajere
asa ca e adevarat daca esti obosit mai fa ceva si iti revii