O,Allah iarta-ma

Toti oamenii,toti musulmanii pacatuiesc,gresesc fata de Allah Subhana wa Ta’alaa. Gresesc in fiecare zi in fiecare noapte,cu gandul cu vorba sau cu unul dintre partile corpului nostru,parti oferite noua tocmai de Allah,fie ca este vorba de pacate minore fie ele majore. De aceea,Profetul pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra a comparat aceste pacate cu mici crengute deoarece o crenguta mica nu poate provoca un foc,dar daca aceste crengute sunt adunate atunci pot forma un foc fioros.
Aceste mici pacate pe care le realizam in fiecare zi unde ne vor conduce in Ziua de Apoi?In Ziua Judecatii?Daca un musulman dreptcredincios realizeaza un pacat major,acest pacat ii va mustra constiinta continuu.Se va gandi tot timpul:”Cum am putut sa fac acest lucru?”Dar acum vreau sa vorbim despre pacatele minore pe care nici nu le luam in consideram,le trecem cu vederea.Nici macar nu ne gandim la ele.Trebuie sa meditam la hadisul Profetului in care a comparat aceste pacate minore cu crengute mici.Iar daca Allah ne va judeca pentru ele atunci aceste mici pacate vor fii distrugerea noastra.Dreptcredinciosul isi vede pacatele ca un munte imens,si ii este frica de faptul ca acest munte se va prabusi peste el,in timp ce pacatosul le vede ca niste musculite pe care daca le goneste cu mana vor disparea.Aceasta este diferenta intre cel cu frica de Allah,cel care are taqwa,iman, si cel ignorant.Cel care credinta adancita in suflet considera aceste pacate minore ca fiind foarte mari ,deoarece nu privesc pacatul propriu zis ci pe Cel in fata Caruia s-a pacatuit.
Daca aceasta este una dintre problemele cu care ne confruntam,atunci care este Solutia?Profetul,pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa a spus:”Fiecare fiu a lui Adam este un pacatos,absolute fiecare fiu.”(Hadis relatat de Tirmidhi).Nu suntem ingeri suntem fiinte umane.Aceasta este diferenta dintre noi si ingeri.Ingerii sunt fara de pacat.Ei pur si simplu nu pot sa nu se supuna lui Allah Subhana wa Ta’alaa,dar pe umanitate Allah Subhana wa Ta’alaa a creat-o cu vointa,cu dorinte,cu constiinta.Cel putin in aceasta viata nu ne putem compara cu ingerii.In Akhira nu vom fii capabili sa pacatuim ,fie ca noi toti sa facem parte dintre cei care intra in Paradis,acolo nu vom putea sa nu ne supunem lui.Dar in aceasta lume Profetului Muhammad a scos in evident o lege fundamental:”Fiecare fiu a lui Adam este un pacatos.Si cei mai buni dintre pacatosi sunt cei care se caiesc.” Deci aceasta este scaparea noastra,aceasta este solutia.Aceasta cainta este cea care ne va salva.Nu numai ca este o solutie pentru noi este de asemenea si o obligatie pentru noi.
Allah ne spune in Coran:
“Şi căiţi-vă cu toţii, o, voi dreptcredincioşilor, faţă de Allah, pentru ca voi să izbândiţi!”(Coran 24:31)
„Rugati-va de iertare la Domnul vostru,apoi intoarceti-va,caindu-va,la El”(Hud:3)
De asemenea trebuie notat ca tawba (cainta) poate fii sincera si nesincera.Ce amagire...Oare nu stim noi in fata Cui stam? Allah ne inconjoara cu mila Lui,ne ofera sansa de a ne cai pentru pacatele noastre,de a ni le ierta.El vrea sa ne caim sincer,drept.Nu e de ajuns sa facem tawba,conteaza si felul cum o facem.Savantii au cazut unamim de acord ca este obligatia fiecarui musulman sa se caiasca,o cainta repetata,sincera.
O,Allah! Am pacatuit! Aceste pacate nu vor face nimanui rau in afara de noi,daca Tu nu ne ierti,nu iti asezi mila Ta asupra noastra ,atunci vom fii dintre cei rataciti!

Adam,tatal intregii umanitati,Noe,cel pe care Allah a ales sa il salveze prin arca construita,Ibrahim,Ismail,Moise,cel cu care Allah a vorbit,s-au cait,iar aceasta cainta sincera a lor a fost acceptata de Allah.Chiar si Profetul Muhammad pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra se caia, de mai mult de 100 de ori pe zi cerea iertarea lui Allah cu toate ca Allah i-a promis ca orice pacat Muhammad pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa il va face,El il va ierta.SubhanAllah!Ne caiam noi de mai mult de 100 de ori in fiecare saptamana,in fiecare luna sau an?Chiar si profetii au realizat ca erau oameni si ca depinde de Allah Subhana wa Ta’alaa.
Este datoria noastra sa ne intoarcem catre Allah Subhana wa Ta’ala si sa ii cerem iertare.Oare cine altcineva ne poate ierta in afara de Allah?El este Cel Care accepta cainta supusilor Lui si le iarta pacatele.Profetul pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa a relatat ca Allah a spus:”Mila Mea va depasi mania Mea.”
In fiecare zi,Allah ne asteapta sa ne caim.Noi suntem cei care au nevoie de Mila lui Allah si nu Allah are nevoie de noi in nici un fel.
Profetul pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa a spus despre cel care asocieaza altceva/altcineva in venerarea lui Allah:”daca el ar fii stiut cat de mare este mila lui Allah,atunci si el ar fii sperat la Paradis.”
Cand Allah l-a izgonit pe Iblis din rai el a jurat pe Allah ca va continua sa ii calauzeasca gresit pe oameni atata timp cat sufletele se afla in corpurile lor.Chiar si Iblis crede in Allah.Exista un verset in Coran in care Iblis isi exprima teama fata de Allah.Dar Iblis este kaafir,datorita arogantei sale deoarece s-a crezut mai bun decat Adam.Iar Allah a raspuns lui Iblis ca El va continua sa ierte pe supusi lui atata timp cat ei ii vor cere iertarea.SubhanAllah!Allah Akbar!
Oricat de rataciti am fii,oricat de departe am fii de drumul lui Allah,daca ne intoarcem la drumul cel drept,Allah va continua sa ne ierte.SubhanAllah cat de milos este Allah fata de noi!
„O,voi robii mei care ati intrecut masura in defavoarea voastra,nu deznadajuiti in privinta indurarii lui Allah! Allah iarta toate pacatele.El este Iertator,Indurator!
Intoarceti-va cu credinta spre Domnul vostru si supuneti-va Lui inainte de a veni pedeapsa la voi caci apoi nu veti mai putea fii mantuiti”(coran Az Zumer:53:54)

asalamu aleikom wa rahmatulah

Ruga dupa comiterea unui pacat:

Orice supus care comite un pacat si apoi face ablutiunea,face 2 rak'a si cauta iertarea lui Allah va fi iertat.


"Imi cer iertare la Allah,Cel Maret,care nu are pe nimeni egal,Cel Viu,Vesnicul si ma caiesc Lui"

Asa este cu totii pacatuim subhan Allah ,de unele pacate ne dam seama cand le comitem iar de unele nu..de aceea este bine ca fiecare musluman sa ceara iertare Domnului sau de 100 de ori pe zi...astakfir Allah,astakfir Allah,astakfir Allah...incercati in sha Allah inainte de culcare de exemplu sa va cereti iertare la Allah ptr pacatele comise..chiar daca nu va amintiti niciunul din acea zi

TAWBA

Ce inseamna „tawba”?
Tawba vine de la taba-aba-anaba- care inseamna a se intoarce.
De aceea cel care se caieste este cel care se intoarce la ALLAH, cel care se intoarce de la pacat la supunere, de la haram la halal, de la rau la bine.
Cainta inseamna a reveni, a se intoarce la ALLAH .
In principiu, orice om este apropiat de ALLAH , dar el (n.p pe parcursul vietii) se indeparteaza si cu cat se indeparteaza mai mult, isi doreste sa se intoarca.
Un om nu se poate indeparta de ALLAH pentru ca are nevoie de El la fiecare ora, in fiecare clipa, la fiecare respiratie si la fiecare bataie a inimii.
Orice ar pierde omul poate recupera in afara de ALLAH; daca L-ai pierdut pe ALLAH nimic nu-L mai poate inlocui.
Linistea, bucuria, „distractia” este aceea de a fi aproape de ALLAH .
Omul este alcatuit din corp si suflet.
Corpul este din pamant ca si mancarea (cu care supravietuieste) si medicamentele (cu care se insanatoseste).
Sufletul este din ceea ce Jibriil a suflat in el, este ceva ceresc si leacul, ca si hrana lui sunt Quranul si Traditia profetului .

Conditiile caintei

Cel care se caieste trebuie sa indeplineasca trei conditii complete si corecte, daca a pierdut una, aceea nu mai este cainta.

1.Sa renunti sa faci pacatul ce l-ai infaptuit, sa te indepartezi si de pacatul acela si de locul respectiv, precum si de cei in compania celor care ai pacatuit.
Un rob care face pacate si vesteste ca s-a cait dar se intoarce la pacat este la fel ca cel care isi bate joc de el care l-a creat.
2.Sa iti para rau pentru ceea ce ai facut.
A spus profetul : „Cel care regreta este cel care se caieste”.
Cainta nu trebuie sa constea in vorbe, este o cainta care trebuie sa vina din inima, sa te doara inima , sa te chinuie (n.p. sa ai remuscari) aceasta durere si sa ajungi in starea in care sa ai liniste doar daca stii ca ALLAH te-a iertat .
[Un om a avut odata o afacere si urma sa castige in urma acestei intelegeri un milion de dolari, era in tara lui si castigul era garantat, insa dintr-o data i-a venit o veste ca acea afacere nu se mai putea incheia si oare nu i-a parut rau acelei persoane? De ciuda si suparare nici nu ar mai putea sa manace, sa doarma ...].
Cainta nu inseamna doar vorbe, ci este afectiune.
Daca spui „istaghfiru ALLAH” nu este suficient; cainta nu poate fi gasita decat de acele persoane care-l cauta pe ALLAH si regreta ceea ce au facut.

3. Sa nu mai repeti

„O, voi cei care credeti! Intoarceti-va la ALLAH intru credinta curata! Poate ca Domnul vostru va va sterge faptele voastre cele rele si va va face sa intrati in Gradini pe sub care curg paraie, in Ziua in care ALLAH nu va lasa sa fie umiliti profetul si aceia care au crezut impreuna cu el. Lumina lor va grabi inaintea lor si in mainile lor drepte. Si vor zice ei: „Doamne, intregeste lumina noastra si iarta-ne pe noi, caci Tu esti cu putere peste toate!”
(Surat At-Tahrim: 8)
A spus Omar, raa: „Cainta este atunci cand omul fagaduieste ca nu se va mai intoarce niciodata la pacat, asa cum este imposibil ca laptele sa se intoarca la locul din care iese”.

Toate aceste trei conditii se refera la situatia cand pacatul este legat de ALLAH.
Daca un pacat pe care il face omul este legat de o persoana(a-ti bati joc de cineva, sa ii iei banii, etc) atunci exista o a patra conditie:
4. Sa ii ceri acelei persoane iertare si daca i-ai luat ceva, sa-i inapoiezi lucrul respectiv.

Profetul se caia de 100 de ori pe zi.Lui i s-au iertat toate greselile, dar el se caia pentru ca ALLAH ii iubeste pe cei care se caiesc.

„...caci ALLAH ii iubeste pe cei care se caiesc si
ii iubeste pe cei care se curatesc”
(Surat Al-Baqara: 222)

Este necesar ca o persoana sa se caiasca la fiecare ora.
Cainta se face pentru un lucru pe care cineva l-a facut sau pentru un lucru nefacut bine, pentru ca ai scapat de un necaz si ea este obligatorie pentru robii lui ALLAH chiar daca nu exista un motiv anume.

Pe vremea lui Musa, aws a fost o seceta apriga; oamenii au iesit sa se roage pentru ploaie, erau 70.000 de oameni care venisera in acel loc cu totii, erau femei, copii, chiar si animale. Ei se rugau, dar nu a cazut nicio picatura de ploaie.
Musa, s-a rugat :
-„O, Stapan al meu, ti-am cerut apa si nu ne-ai dat”.
A spus ALLAH:
-„O, Musa, intre voi este un barbat care face numai pacate de 40 de ani, cere-i sa iasa dintre voi ca sa pogor asupra voastra ploaia”.
A spus atunci Musa:
-„Doamne, sunt foarte multi oameni, cum sa fiu auzit de toti acestia?”
Si i-a spus ALLAH:
-„Tu nu trebuie decat sa spui cu voce tare si Noi vom face sa auda toata lumea”.
A iesit atunci Musa in fata oamenilor si a spus cu voce tare:
„O, tu, pacatosule, cel care de 40 de ani pacatuiesti, iesi dintre noi, doar din cauza pacatelor tale ni s-a interzis noua ploaia”.
Acel pacatos a inceput sa se uite in jurul lui sa vada daca pleaca cineva si n-a vazut pe nimeni si si-a dat seama ca despre el era vorba si atunci a inceput sa se caiasca , sa planga si atunci a inceput sa ploua.
Musa aws i-a spus lui ALLAH:
-„Ai pogorat asupra noastra ploaia desi pacatosul n-a iesit”.
Si a spus ALLAH:
-„V-am trimis ploaia pentru ca cel din cauza caruia v-am interzis-o s-a cait”.
Si a spus Musa:
-„Cine este cel care s-a cait cu adevarat, arata-mi-l pe cel datorita caruia ne-ai dat noua ploaia”.
Si i-a raspuns ALLAH:
-„L-am acoperit de voi cand el era pacatos si vreti voi sa vi-l arat acum cand el s-a cait?”.

ALLAH este Tawab (unul dintre numele Lui), care inseamna Primitorul caintei.

Profetul Muhammad este profetul caintei.
El a venit si i-a luat pe cei pacatosi, sa le vesteasca ca exista un Stapan, Cel mai Milostiv, Cel mai Indurator, Primitorul caintei si Iertatorul supusilor Sai.
Daca un supus al Lui se caieste din toata inima si se intoarce la ALLAH, ALLAH ii schimba acestuia raul in bine.

In Sahih Bukhari se spune ca cea mai buna du`a pentru cel care se caieste este:


اللَّهُمَّ أَنْتَ رَبِّي لا إِلَهَ إِلا أَنْتَ خَلَقْتَنِي وَأَنَا عَبْدُكَ وَأَنَا عَلَى عَهْدِكَ وَوَعْدِكَمَا اسْتَطَعْتُ أَعُوذُ بِكَ مِنْ شَرِّ مَا صَنَعْتُ أَبُوءُ لَكَ بِنِعْمَتِكَ عَلَيَّ وَأَبُوءُ لَكَ بِذَنْبِي فَاغْفِرْ لِي فَإِنَّهُ لا يَغْفِرُ الذُّنُوبَ إِلا أَنْتَ

Allahumma anta Rabbi la ilaha illa anta, Anta Khalaqtani wa ana abduka, wa ana 'ala ahdika wa wa'dika mastata'tu, A'udhu bika min Sharri ma sana'tu, abu'u Laka bini'matika 'alaiya, wa Abu Laka bidhanbi faghfirli innahu la yaghfiru adhdhunuba illa anta

“O, ALLAH! Tu esti Stapanul meu! Nimeni nu are dreptul sa fie adorat in afara de Tine! Tu m-ai creat si eu sunt robul Tau si eu sunt credincios juramantului meu si fagaduintei mele atat cat pot. Caut adapost la Tine de raul pe care l-am facut. Recunosc in fata Ta toate binecuvantarile pe care Tu le-ai revarsat asupra mea si Iti marturisesc Tie toate pacatele mele. Te implor, iarta-mi pacatele mele, pentru ca nimeni nu poate ierta in afara de Tine”.
Shaddad ibn Aws (radiAllahu anhu) a relatat ca profetul a spus ca aceasta du`a Sayyid al-Istighfar este “cel mai bun mod de a cere iertare de la ALLAH Ta`ala”.
Daca cineva o recita in timpul zilei cu credinta ferma in ea si moare in aceeasi zi inainte de seara, el va fi printre locuitorii Paradisului si daca cineva o recita noaptea cu credinta ferma in ea si moare in inainte sa vina dimineata el va fi dintre locuitorii Paradisului.
[sahih al-Bukhari; 8,75,318, at-Tirmidhi; 3393, an-Nasa'i; 5522, Ahmad; 16662]

اللَّهُمَّ أَنْتَ رَبِّي لا إِلَهَ إِلا أَنْتَ خَلَقْتَنِي وَأَنَا عَبْدُكَ وَأَنَا عَلَى عَهْدِكَ وَوَعْدِكَمَا اسْتَطَعْتُ أَعُوذُ بِكَ مِنْ شَرِّ مَا صَنَعْتُ أَبُوءُ لَكَ بِنِعْمَتِكَ عَلَيَّ وَأَبُوءُ لَكَ بِذَنْبِي فَاغْفِرْ لِي فَإِنَّهُ لا يَغْفِرُ الذُّنُوبَ إِلا أَنْتَ
Allahumma anta Rabbi la ilaha illa anta, Anta Khalaqtani wa ana abduka, wa ana 'ala ahdika wa wa'dika mastata'tu, A'udhu bika min Sharri ma sana'tu, abu'u Laka bini'matika 'alaiya, wa Abu Laka bidhanbi faghfirli innahu la yaghfiru adhdhunuba illa anta