RAMADAN este la usa II ...se pregateste de plecare
Intr-adevar parca ieri am citit ca Ramadan este la usa mea, a noastra, intr-adevar parca ieri ne faceam planuri pentru o mai temeinica atitudine....cand au trecut toate zilele?
Si oare ce am dobandit in zilele si noptile acestei luni?
As vrea sa baricadez poarta casei mele si sa-mi sigilez sufletul pentru ca Ramadan sa nu mai plece niciodata. Deja simt disperarea durerii, a neputintei, a instabilitatii atat de cunoscuta care ma face sa uit de luna asta...mi-e teama de raul dinauntrul meu si mai ales de cel din afara mea pentru ca stiu de acum ca ele se vor lupta ca sa-l uit.
YA RABB!
Te rog, fa sa streaca timpul mai greu ca niciodata, prelungeste-me noua aceasta luna si ajuta-ne sa tinem cu dintii de ea, ajuta-ne sa pastram aceleasi emotii, acelasi respect, aceeasi teama.
YA RABB!
Ajuta-ne ssa continuam ce am inceput, ajuta-ne sa traim in Sawal si-n toate lunile ce vor veni cu acelasi spirit de acum.
Ceva in mine se desprinde si simt ca si anul trecut ca mi se mai duce cu aceasta durere a despartirii de ramadan o alta bucatica din suflet.
YA RABB!
Ma gandesc ca peste putin raul ne va impresura din toate partile, oare vom utea sa-i rezistam mai bine, oare ne-a intarit acest ramadan?
Oare iesim din el la fel, mai rau, sau mai bine decat atunci cand am intrat?
Ce urmeaza dupa Ramadan??????
Tu esti iertator, iubesti iertarea, iarta-ne pe noi pentru ca vom uita in zilele noastre de aceste zile, in bucuriile noastre de aceste tristeti si in indestularea noastra de aceasta lipsa pe care o simtim acum....
