Odata la doua saptamani un idiom dispare de pe pamant. Cercetatorii trag un semnal de alarma in acest sens, afirmand ca, din cele aproape 7000 de limbi si dialecte existente la ora actuala, aproape jumatate vor disparea pana la sfarsitul secolului daca nu se iau masuri imediate de protejare a acestora.
O tragedie culturala
Disparitia unei limbi echivaleaza cu pierderea unei intregi culturi, declara David Harrison, lingvist de la colegiul Swarthmore, S.U.A. Iar afirmatia sa este intarita de numarul mare si viteza ametitoare cu care dispar idiomurile actuale. Daca 80% din populatia globului vorbeste una dintre cele circa 80 de limbi de circulatie internationala, doar 0,2 dintre oameni comunica in peste 3500 de dialecte sau limbi rare.
Extinctia limbilor a devenit, in ultimii ani, o problema globala. In Cartea Rosie a limbilor pe cale de disparitie, realizata de UNESCO, cercetatorii au identificat nu mai putin de cinci zone cu grad de risc ridicat pentru limbajele rare: Australia, America Centrala si de Sud, Platoul Pacificului de Nord, Siberia si sud-vestul Statelor Unite. In unele dintre aceste zone, situatia a ajuns pana acolo incat vorbitorii unui dialect nu numara mai mult de cinci persoane. Este dureros cazul limbajului Siletz Dee-ni, limba folosita in trecut de indienii din rezervatia Siletz, USA, care a ajuns sa fie vorbita de o singura persoana.
De fapt, o limba moare sau este considerata pe cale de disparitie, atunci cand vorbitorii sai dispar iar tinerii refuza sa o mai foloseasca. Situatia este cu atat mai alarmanta cu cat peste jumatate din limbile actuale nu au fost scrise niciodata, pierderea lor constituind o adevarata drama, cu atat mai mult cu cat, odata cu ele dispar pentru totdeauna si cunostiintele acumulate in timp de populatiile respective.
Declinul idiomurilor rare este cauzat, in primul rand, de extinderea limbilor de circulatie internationala: chineza, engleza, spaniola, franceza, germana, rusa etc. In multe zone ale globului, tranzitia de la formele traditionale de comunicare la cele moderne a fost una dureroasa, cele mai elocvente fiind exemplele indienilor din America de Nord, a aborigenilor din Australia sau a nativilor siberieni, acolo unde autoritatile au contribuit din plin la inlocuirea acestora apeland, de cele mai multe ori, la metode coercitive.
Idiomuri romanesti pe cale de disparitie
Nici limba romana nu a fost ferita de tendintele actuale de degradare a dialectelor vechi. Din cele trei idiomuri existente: aromana (macedo-romana), istro-romana si meglenita (megleno-romana), doua sunt pe cale de disparitie. O a patra limba inrudita cu acestea, dalmata, a disparut inca din secolul al XIX-lea.
Daca aromana este inca o limba vorbita pe o arie larga in Balcani, fiind intalnita in Grecia, Albania, Serbia, Bulgaria, Macedonia si Romania, acolo unde exista comunitati importante de aromani, nu acelasi lucru se poate spune despre istro-romana sau megleno-romana, limbi aproape disparute.
Istro-romana
Se pare ca istro-romana a aparut ca limba separata de limba romana traditonala (daco-romana) inca din secolul al XII-lea, desi teoriile asupra originilor sale sunt inca destul de controversate. La ora actuala, dialectul nu mai este vorbit decat in doua sate din Croatia, Jeiani si Susnevita, de o comunitate care nu numara mai mult de 1000 de persoane.
Specialistii sunt sceptici in ceea ce priveste viitorul acestei limbi, cu atat mai mult cu cat, nici autoritatile croate, nici cele de la Bucuresti nu au intreprins programe pentru salvarea istro-romanei, singurul mod de transmitere a acesteia fiind cel traditional, pe cale orala. Se estimeaza ca, peste maxim doua sau trei generatii, nimeni nu va mai folosi acest dialect, comunitatea istro-romana urmand sa vorbeasca in mult mai uzitata limba croata.
Megleno-romana
Originile meglenitei, sau megleno-romanei sunt, poate, cele mai controversate dintre toate idiomurile romanesti. Nimeni nu stie exact cand si unde a aparut megleno-romana, desi exista mai multe teorii privitoare la acest aspect.
Unii lingvisti o considera o limba de sine statatoare, in timp ce altii o privesc ca pe un dialect al limbii romane, alaturi de aromana si istro-romana. Cea mai interesanta teorie propune meglenita ca limba de tranzitie intre romana si macedo-romana.
In prezent, megleno-romana este vorbita de o comunitate ce numara in jur de 5000 de persoane, raspandite in Macedonia - regiunea Meglen -, Romania si tarile fostei Iugoslavii.
Limbi rare pe teritoriul Romaniei
Conform unui studiu organizat de UNESCO, in Romania inca se mai vorbesc dialecte aflate pe cale de disparitie, unele dintre ele fiind deja pierdute in alte parti ale lumii. Poate cele mai afectate dintre acestea sunt: idis – limba iudeo-germanica, gagauza – idiom de origine turca -, romani sau limba tiganeasca, tatara si dialectul lipovenesc.
Sursa: Pravda.ru, BBC.co.uk, UNESCO.org
