Comportamentul noilor revertiti in relatiile cu familia crestina
As-salaamu alaykum wa rahmatuallahi wa barakatuhu,
Am vazut acest subiect abordat si de alte forumuri de profil si am ramas de acolo cu impresia ca in relatiile cu familia crestina, de sarbatorile lor specifice, este suficient sa la uram o sarbatoare frumoasa, deoarece este obligatia noastra sa pastram legatura unita cu famiile noastre, in special cu parintii, Allah sa ii binecuvanteze!
Zilele trecute am inceput sa citesc o carte scrisa in limba engleza, legata de sarbatorile non-islamice si acolo se spune foarte clar ca este total interzis sa facem astfel de urari (am auzit spunandu-se chiar ca poti spune "Un Paste fericit!" fara a spune insa acel salut traditional...) sau sa participam la mese festive cu familia, facute cu aceste ocazii. De asemenea, este valabil si pentru sarbatorirea Anului Nou, asa cum este vazuta ea in lume, adica 31 decembrie, participarea la Jocurile Olimpice si multe alte sarbatori care au avut la origine sarbatori politeiste sau pagane. Nu are rost sa spun..acelasi tratament si pentru aniversarile zilelor onomastice, nu putem felicita de ziua numelui si imaginati-va cat de greu este, de exemplu in cazul meu, pentru ca ma numesc Elena.
Anul acesta inainte cu o saptamana mi-am anuntat prin mail toti prietenii si colegii ca datorita revertirii mele, Al-ham-dullilah, nu imi mai serbez ziua de nume, sperand sa evit situatii si explicatii penibile. Si, ce credeti, ca raspunsurile au fost dintre cele mai variate, de la injuraturi si la remarci ca m-au cunoscut de copil si in fiecare an mi-au urat, pana la netinut cont si venit cu flori, pe care, Estaghfirullah, nu am stiut cum sa le refuz...le-am acceptat si le-am explicat ca NU MAI este ziua mea de nume...
Referitor la sarbatorile crestine, pentru mine situatia este foarte complicata...eu locuiesc cu parintii mei, tatal meu este paralizat si el era bucatarul familiei, mama este cardiaca si nu poate face mult efort, ma multumesc sa stiu ca se ocupa ea de tata cu schimbatul, dar restul, cumparaturi, curatenie, gatit, sunt toate ale mele, deocamdata, InshaAlla in curand va veni si sotul meu.
Si iata-ma, eu sunt pusa in situatia de a gati mancare pentru aceste sarbatori si mese festive...si unde sa plec din casa, cand si asa nu mai are nici un farmec reuniunea de familie de cand tata e la pat, plus ca parintii sunt poate nu chiar atat de batrani, cat bolnavi si e bine sa te bucuri de toate momentele cu ei...
Am facut o serie de compromisuri, pe cat posibil, nu mai manaca nimeni in casa carne de porc :), dar totusi, de Craciun le voi face sarmale, fie ele si de vita si va trebui sa stau cu mama la masa, si cu fratii mei, daca vin, sa aiba si ea macar o mica bucurie, pentru ca situatia cu tata a daramat-o complet.
Cum va descurcati voi, frati si surori intru credinta?
Ma'a salaama