A cere de la Allah, prin statutul dinaintea Sa, al dreptcredinciosilor

Verdict cu privire la a cere de la Allah, prin statutul dinaintea Sa, al dreptcredinciosilor



Intrebare:

Oare Allah il va onora pe robul Sau viu, prin dreptcredinciosii morti, daca noi cerem de la Allah " prin virtutea Sheikhului cutare si cutare si prin pozitia lui dinaintea Ta si a adorarii sale pentru Tine, elibereaza-ma de necazul meu, oh, Allah" - atunci cand stim ca toate binefacerile vin de la Allah?



Raspuns:

Lauda lui Allah.

Neindoielnic, Du'a este unul dintre actele de adorare prescrise in Shariah. Aceasta o apropie pe o persoana de Allah Preainaltul. Si neindoielnic nu este permis pentru nimeni sa-L adore pe Allah decat in felurile prescrise de El, de pe buzele Trimisului Sau, pacea si binecuvantarea fie asupra lui.

Al-Bukhaari (2499) si Muslim (3242) relateaza ca ‘Aa’ishah (fie Allah multumit de ea) spunea: "Trimisul lui Allah, pacea si binecuvantarea fie asupra lui, spunea: "Oricine inventeaza ceva in aceasta privinta a noastra, care nu face parte din ea, aceasta va fi respinsa." Astfel ar trebui cunoscut faptul ca a se intoarce la Allah si a-L implora pe El in maniere care nu au fost relatate de la Profet, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui, in cuvant sau fapta, si in feluri in care nu au fost facute de catre nobilii Sahaba, care erau cei mai grabiti dintre oameni in a face bine si a adera la bine, constituie o inovatie condamnabila, pe care o persoana care Il iubeste pe Allah si il urmeaza pe Trimisul Sau, pacea si binecuvantarea fie asupra lui, nu ar trebuie sa o faca si nu ar trebui sa Il adore pe Allah intr-un asemenea fel.

Daca ne uitam la ceea ce ati mentionat in intrebare, cu privire la implorarea lui Allah prin statutul dreptcredinciosilor, al adorarii acestora si a pozitiei lor dinaintea lui Allah, vom observa ca aceasta este ceva inventat si nu a fost relatat de la Profet, pacea si binecuvantarea fie asupra lui. Nici nu a fost relatat de la companionii sai cei nobili, ca ar fi cautat vreodata sa se apropie de Allah prin pozitia si statutul dinaintea lui Allah, al Profetului *salat*, fie in cursul vietii sale, fie dupa moartea lui. Mai degraba, in timpul vietii sale, ei obisnuiau sa-L implore pe Allah prin rugile (du'a) sale pentru ei, si cand el, pacea si binecuvantarea fie asupra sa, a murit, ei au cautat sa se apropie der Allah prin Dua ale dreptcredinciosilor in viata, si nu au cautat apropierea de Allah, prin statutul dinaintea lui Allah, al Profetului *salat*. Aceasta indica in mod cat se poate de clar, ca daca a-L implora pe Allah, sau a cauta apropierea de Allah, prin pozitia Profetului dinaintea Sa, ar fi fost un lucru bun si prescris in Islam, ei ar fi facut acest lucru, inaintea noastra. Cine indrazneste sa considere ca este mai bun decat ‘Umar ibn al-Khattaab (fie Allah multumit de el) in facerea de bine, atunci cand el s-a ferit de a se apropia de Allah prin statutul Profetului Sau, pacea si binecuvantarea fie asupra lui, si a cautat a se apropia de Allah, prin ruga unchiului patern al acestuia, cand Sahaba au marturisit acest lucru si nu l-au denuntat, nici nu s-au opus la acesta? Se relateaza in Saheeh al-Bukhaari (954) de la Anas ibn Maalik ca atunci cand veni o seceta, ‘Umar ibn al-Khattaab (fie Allah multumit de el) il ruga pe al-‘Abbaas ibn ‘Abd al-Muttalib sa se roage pentru ploaie. El spuse: "O Allah, obisnuiam sa Te imploram prin (ruga) Profetului Tau, pentru ploaie si Tu ne daruiai ploaia; acum Te imploram prin (ruga) unchiului patern al Profetului Tau, deci daruieste-ne noua ploaia." Si apoi ploua.
Ceea ce se intelege prin implorarea lor catre Allah, prin ruga Profetului, pacea si binecuvantarea fie asupra lui, sau prin ruga lui al-‘Abbaas, este implorarea lui Allah prin Du'a-ul lor, potrivit celor relatate in unele versiuni ale acestui hadith, si anume, Anas spunea: "Daca venea seceta pe vremea Profetului, pacea si binecuvantarea fie asupra lui, ei il rugau sa se roage pentru ploaie, si el se ruga pentru ploaie, pentru ei, apoi ploua. In vremea Califatului lui ‘Umar…” si a relatat acelasi hadith. Aceasta a fost relatat de catre al-Ismaa’eeli in al-Mustakhraj ‘ala’l-Sahih. ‘Abd al-Razzaaq relateaza de la Ibn ‘Abbaas ca “‘Umar se ruga pentru ploaie in locul de rugaciune, si el ii spuse lui al-‘Abbaas: ‘Ridica-te si roaga-te pentru ploaie.’ Astfel ca al-‘Abbaas se ridica...” si cita hadithul. Aceasta relatare este facuta de al-Haafiz in al-Fath, fara comentariu.

Deci, este clar ca implorarea intentionata de ‘Umar (fie Allah multumit de el) este Du'a a unui om dreptcredincios. Acesta este modul corect de implorare prescris in Shariah, si este indicat de catre o multime de evidente. Era cunoscut la vremea companionilor, fie Allah multumit de ei. Daca erau amenintati de seceta si nu era ploaie, ei il rugau pe Trimisul lui Allah, pacea si binecuvantarea fie asupra lui, sa se roage pentru ei, si el se ruga, apoi ploua. Exista multe ahadith cu privire la aceasta.

In Fataawa al-Lajnah al-Daa’imah (1/153) se spune:
Nu este permis a-L implora pe Allah (Du'a) prin Trimisul lui Allah sau prin oricare dintre Sahabah, sau a oricarui altcuiva, ori prin viata cuiva, caci actele de adorare sunt tawqeefi (adica trebuie sa aderam la ceea ce este prescris in Qur'an si in Sunnah, si sa nu adoram pe Allah, in oricare alt fel, decat in cele prescrise). Adorarea lui Allah in maniera descrisa (in intrebare) nu a fost prescrisa de Allah, mai degraba El le-a poruncit robilor Sai sa-L adore prin Numele Sale si insusirile Sale, prin credinta in Unicitatea Sa, prin credinta in El si prin faptele cele bune ale fiecaruia - nu prin statutul lui cutare sau cutare sau prin viata acestuia. Astfel, trebuie sa ne limitam la ceea ce Allah a prescris. Prin urmare, a-L implora pe Allah prin statutul sau viata lui cutare si cutare, este o inovatie introdusa in Islam.

Shaykh al-Islam Ibn Taymiyah (fie Allah multumit de el) spunea: Nimeni nu are dreptul a se mandri inaintea lui Allah prin virtutea inaintasilor sai, pentru ca virtutea acestora nu face parte din propriile sale fapte, pentru care el ar merita rasplata, ca in cazul celor trei oameni din pestera. Ei nu L-au implorat pe Allah prin virtutea inaintasilor lor, ci prin propriile lor fapte bune.

Ne rugam lui Allah sa ne faca statornici in aderarea la religia Sa si la Shariah Sa, pana cand Il vom intalni pe El.

Si Allah stie cel mai bine.



vezi: al-Tawassul Anwaa’uhu wa Ahkaamuhu by Shaykh al-Albaani, p. 55ff
Fataawa al-Lajnah al-Daa’imah, 1/153
Al-Tawassul ila Haqeeqah al-Tawassul by Shaykh Muhammad Naseeb al-Rifaa’i, p. 180.

Islam Q&A