Relatiile cu parintii

A salam aleikum si ramadan karim

nu stiu daca e momentul potrivit ptr acest subiect dar am nevoie de cateva sfaturi si din partea voastra , :d
la doi ani de la nastrea mea parintii mei sau despartit , tatal meu s-a recasatorit imediat iar mama mea dupa vro 5 ani , eu am ramas in grija bunicilor din partea mamei pe care ai iubesc foarte mult , dupa ce am devenit majora m-am casatorit si am primit islamul alhamdulilah , dar am aflat si parerea islamului despre relatia cu parintii , sincer cu mama mea i-au mai tot timpul legatura dar am incercat in acest an sa vorbesc si cu tatal meu si incercarea a fost o adevarata tragedie mi-a facut un mare scandal ca sa nu-l mai deranjez , eu ma rog la bunul allah sa-l ierte si sa ma ierte si pe mine ca nu pot tine relatiile cu parintii mei asa cum allah a poruncit

allah yarhamna by rahamto .

salaam

Inteleg in mare parte acest lucru...si parintii mei au stat departe unul de celalalt , iar pe cand aveam vreo 14 ani, tatal meu a venit sa ma cunoasca, fapt la care mama a fost cam rece, impunandu-mi sa nu incerc a tine legatura cu el, mai tarziu el a insistat sa vorbeasca cu noi, dar la telefon, educata bine in spiritul negarii,l-am refuzat in a ne fi aproape,chiar mai tarziu...acum cu lacrimi in ochi spun ca l-am pierdut, adica a murit, si nu am avut ocazia sa il cunosc, sa stiu daca i-a pasat vreodata de mine, si daca in al 15-lea ceas, atunci cand ne-a cautat, chiar ar fi vrut sa indrepte lucrurile....Am sa traiesc cu sentimentul de vina, ca nu am incercat sa iau legatura cu el, in ciuda celor impuse de mama mea...Mai tarziu am vrut sa-mi cunosc bunica,(matura fiind, si in masura sa imi asum faptele), si de la ea, din spusele ei, macar sa ma consolez cu cateva amanunte despre viata tatalui meu, si sa aflu ca nu a fost chiar asa un tiran...as fi avut nevoie sa aud asta...dar cand in sfarsit m-am decis sa fac asta ...am luat numarul de telefon si cu greu am aflata adresa ei, intamplator, nestiind de ce la acel numar nu raspunde nimeni, am vazut la mormantul unchiului meu, inca o coroana proaspata de flori...bunica mea murise si ea...si nici pe ea nu am avut ocazia sa o cunosc...Si inca un lucru,uimitor cred,intr-o noapte de vara, chiar inainte de a descoperi ca ea a murit, am avut un vis ciudat...unde tatal meu ma tinea in brate (ceea ce niciodata nu i-am permis...pornita fiind de mica impotriva lui), imi mangaia parul si imi spunea sa fiu "un copil cuminte ,si ca ma iubeste mult,impreuna cu bunica mea"...in acea perioada se prapadise si bunica mea...
In concluzie, poate te-am plictisit cu acestea....trebuie sa starui in incercarea ta, inainte de a fi prea tarziu...caci vina e mult prea mare dupa aceea...

Quote:

---

Originally Posted by QURRAT-UL-AIN

salaam

Inteleg in mare parte acest lucru...si parintii mei au stat departe unul de celalalt , iar pe cand aveam vreo 14 ani, tatal meu a venit sa ma cunoasca, fapt la care mama a fost cam rece, impunandu-mi sa nu incerc a tine legatura cu el, mai tarziu el a insistat sa vorbeasca cu noi, dar la telefon, educata bine in spiritul negarii,l-am refuzat in a ne fi aproape,chiar mai tarziu...acum cu lacrimi in ochi spun ca l-am pierdut, adica a murit, si nu am avut ocazia sa il cunosc, sa stiu daca i-a pasat vreodata de mine, si daca in al 15-lea ceas, atunci cand ne-a cautat, chiar ar fi vrut sa indrepte lucrurile....Am sa traiesc cu sentimentul de vina, ca nu am incercat sa iau legatura cu el, in ciuda celor impuse de mama mea...Mai tarziu am vrut sa-mi cunosc bunica,(matura fiind, si in masura sa imi asum faptele), si de la ea, din spusele ei, macar sa ma consolez cu cateva amanunte despre viata tatalui meu, si sa aflu ca nu a fost chiar asa un tiran...as fi avut nevoie sa aud asta...dar cand in sfarsit m-am decis sa fac asta ...am luat numarul de telefon si cu greu am aflata adresa ei, intamplator, nestiind de ce la acel numar nu raspunde nimeni, am vazut la mormantul unchiului meu, inca o coroana proaspata de flori...bunica mea murise si ea...si nici pe ea nu am avut ocazia sa o cunosc...Si inca un lucru,uimitor cred,intr-o noapte de vara, chiar inainte de a descoperi ca ea a murit, am avut un vis ciudat...unde tatal meu ma tinea in brate (ceea ce niciodata nu i-am permis...pornita fiind de mica impotriva lui), imi mangaia parul si imi spunea sa fiu "un copil cuminte ,si ca ma iubeste mult,impreuna cu bunica mea"...in acea perioada se prapadise si bunica mea...
In concluzie, poate te-am plictisit cu acestea....trebuie sa starui in incercarea ta, inainte de a fi prea tarziu...caci vina e mult prea mare dupa aceea...

---

:006:
:salam:
Draga mea, cred ca nu-ti faci niciun bine, ba mai mult, cred ca te chinui singura atribuindu-ti o vina pe care nu o ai.
Fiecare copil, incearca in felul lui sa isi multumeasca parintele, sau parintii...cel mai trist este ca, un copil, devine asa cum spunea cineva drag, un paratraznet, atunci cand sunt...probleme.
Constienti sau nu, parintii isi transforma copiii in antidotul propriilor frustrari, neimplinirii, nervi, esecuri...
Stii, in islam este un indemn de la profet :009: care spune sa nu spui niciodata daca as fi facut asa si asa ar fi fost nu stiu cum...spune qaddar ALLAHU wa ma shafal...adica acest destin, este ceea ce ALLAH a facut sa fie, asa a fost sa fie...trecutul este ceva ce s-a sfarsit, ce rost mai are sa despici firul in 100 cand oricum nu mai poti schimba ceva ce nici nu tinea de tine sa schimbi?
ALLAH stie mai bine care este raspunderea fiecaruia si stiu sigur ca omul silit sa faca ceva nu are nicio vina...ce ar putea face un copil?
ALLAH sa-ti usureze toate lucrurile si cred ca, faptul ca ai o amintire, chiar de e un vis, o amintire asa de sensibila, poate constitui mai mult decat o imagine distorsionata, pastreaz-o asa cum este si gandeste-te ca poate chiar asta a vrut tatal tau, sa fii un copil, un om bun...si uite, ALLAH poate chiar i-a implinit aceasta posibila dorinta...poti sa stii?
Cred ca fiind pe placul lui ALLAH, este imposibil ca un copil sa nu fie pe placul parintelui.
Si pana la urma...multumirea celorlalti nu poate veni fara multumirea lui ALLAH.

Quote:

---

Originally Posted by DANIELA HALAK

A salam aleikum si ramadan karim

nu stiu daca e momentul potrivit ptr acest subiect dar am nevoie de cateva sfaturi si din partea voastra , :d
la doi ani de la nastrea mea parintii mei sau despartit , tatal meu s-a recasatorit imediat iar mama mea dupa vro 5 ani , eu am ramas in grija bunicilor din partea mamei pe care ai iubesc foarte mult , dupa ce am devenit majora m-am casatorit si am primit islamul alhamdulilah , dar am aflat si parerea islamului despre relatia cu parintii , sincer cu mama mea i-au mai tot timpul legatura dar am incercat in acest an sa vorbesc si cu tatal meu si incercarea a fost o adevarata tragedie mi-a facut un mare scandal ca sa nu-l mai deranjez , eu ma rog la bunul allah sa-l ierte si sa ma ierte si pe mine ca nu pot tine relatiile cu parintii mei asa cum allah a poruncit

allah yarhamna by rahamto .

---

ALLAH nu impovareaza pe nimeni mai mult decat acest om poate duce.
Ai incercat, asa ca nu ti se poate reprosa, ce alternativa ai avea?
Sa te bagi cu forta in viata omului?
Toate lucrurile au un timp al lor, probabil ca inca nu este timpul pentru o astfel de relatie...ALLAHU alam.

Salam alekum sora

da intradevar asa este , eu ai multumesc lui Allah pentru ceea ce sunt acum .

Prin ceva asemanator trec eu acum si sincer e greu . Cum bine se stie am fost in Egipt , acesta fiind un vis din copilarie . Am profitat de ocazie si am stat cateva zile si cu prietenul meu care e din Egipt ba chiar am incercat sa o fac pe mama sa il cunoasca . Si cel putin mama a vazut ca musulmanii si arabii nu sunt persoane atat de rele . Lui tata nu i-am spus de frica ca nu ne lasa sa plecam . Si in plus fiind foarte ocupat cu facultatea ( a terminat stomatologia si trebuie sa faca o practica ) si fusese bolnav nu stiam sigur ca vine . Si de ce sa ii spunem cand nu stiam sigur . Cand ne-am intors toata lumea ne intreba de prieten , de Egipt , le-am aratat poze . Lucrurile pareau ca merg spre bine si am spus ca hai sa ii aratam si tatei mai ales ca lucrurile intre mine si el sunt serioase . Gresala mare . De cand a auzit de el a inceput sa faca scandaluri , legandu-se mai ales de faptul ca e musulman si arab . Ma doare si m-a durut cand a inceput scandalul pentru ca niciodata nu s-a implicat in lucruri ce aveau legaturi cu mine . Ba chiar isi vedea de betii si de meciuri de fotbal . Mama este de partea mea dar tensiunea asta din casa poate termina orice om . Este de mentionat ca prietenul meu nu are de-a face cu interesul meu pentru islam . Ba din contra el spune ca toate trebuie sa vina din suflet . Dar adevarul e ca e foarte greu sa te comporti drept cu parintii tai cand acestia nu vor sa te asculte sau sa stea de vorba cu tine . Cel putin eu pot sa las putin timp sa treaca pana se calmeaza tata si sa ii mai vorbesc de prieten sau sa incerc sa ii arat ca ma face fericita dar in acelasi timp realizez ca ma lovesc de o gramada de greutati . Situatiile cu parintii au 2 taisuri mai ales ca islamul spune ca trebuie sa ii respecti

Quote:

---

Originally Posted by Alexyna

Prin ceva asemanator trec eu acum si sincer e greu . Cum bine se stie am fost in Egipt , acesta fiind un vis din copilarie . Am profitat de ocazie si am stat cateva zile si cu prietenul meu care e din Egipt ba chiar am incercat sa o fac pe mama sa il cunoasca . Si cel putin mama a vazut ca musulmanii si arabii nu sunt persoane atat de rele . Lui tata nu i-am spus de frica ca nu ne lasa sa plecam . Si in plus fiind foarte ocupat cu facultatea ( a terminat stomatologia si trebuie sa faca o practica ) si fusese bolnav nu stiam sigur ca vine . Si de ce sa ii spunem cand nu stiam sigur . Cand ne-am intors toata lumea ne intreba de prieten , de Egipt , le-am aratat poze . Lucrurile pareau ca merg spre bine si am spus ca hai sa ii aratam si tatei mai ales ca lucrurile intre mine si el sunt serioase . Gresala mare . De cand a auzit de el a inceput sa faca scandaluri , legandu-se mai ales de faptul ca e musulman si arab . Ma doare si m-a durut cand a inceput scandalul pentru ca niciodata nu s-a implicat in lucruri ce aveau legaturi cu mine . Ba chiar isi vedea de betii si de meciuri de fotbal . Mama este de partea mea dar tensiunea asta din casa poate termina orice om . Este de mentionat ca prietenul meu nu are de-a face cu interesul meu pentru islam . Ba din contra el spune ca toate trebuie sa vina din suflet . Dar adevarul e ca e foarte greu sa te comporti drept cu parintii tai cand acestia nu vor sa te asculte sau sa stea de vorba cu tine . Cel putin eu pot sa las putin timp sa treaca pana se calmeaza tata si sa ii mai vorbesc de prieten sau sa incerc sa ii arat ca ma face fericita dar in acelasi timp realizez ca ma lovesc de o gramada de greutati . Situatiile cu parintii au 2 taisuri mai ales ca islamul spune ca trebuie sa ii respecti

---

draga mea Alexyna,

fie ca Allah subhanahu wa ta'ala sa iti usureze greutatile si inima...eu cred ca ar trebui sa diferentiezi aceste doua lucruri: interesul tau pentru Islam si interesul pentru prietenul tau....facand asta, vei putea stabili prioritatile in viata ta si in relatia ta cu parintii tai, pe care, cum frumos spui, trebuie sa-i respecti...
...trebuie sa stii ca respectul si ascultarea fata de parinti se subordoneaza unei singure ascultari si anume cea fata de Allah subhanahu wa ta'ala...astfel, noi trebuie sa-L ascultam si sa-L iubim pe Allah subhanahu wa ta'ala, mai inainte de oricine!...iata un hadith care inshaAllah sa te ajute sa intelegi ordinea prioritatilor fiecaruia dintre noi, inshaAllah...

Profetul Muhammad *salat* spunea:
Exista trei lucruri, oricine le castiga pe acestea, va gasi dulceata credintei: cand el iubeste pe Allah si pe Trimisul Sau, mai mult decat pe oricine altcineva; cand el iubeste pe cineva, il iubeste doar de dragul lui Allah; si cand el uraste reintoarcerea la necredinta, asa cum ar ura sa fie aruncat in Foc."(al-Bukhaari).

inshaAllah, sa faci Du'a, sa te rogi pentru parintii tai sa fie calauziti si Allah ta'ala sa imblanzeasca inimile lor...si tie, inshaAllah ta'ala, muuuuuulta rabdare si fie ca Allah subhanahu wa ta'ala sa iti poarte pasii si inima cat mai curand, spre Shahada...

:give_rose:

Assalamu alaikom,
Sora Daniela, unde e intrebarea ?!

Quote:

---

Originally Posted by suleiman

Assalamu alaikom,
Sora Daniela, unde e intrebarea ?!

---

"am nevoie de cateva sfaturi si din partea voastra"

Nu e de ajuns???????????????????????