Printable View
Eu m-am casatorit acum 8 luni,am un copil din prima casatorie.Actualul meu sot nu vrea sa vorbeasca cu copilul meu,nu vrea sa se apropie de el.Acest lucru ma doare cel mai rau nu stiu ce sa fac nici nu vreau sa se simta obligat vreau sa-l fac cumva sa se apropie de baiatul meu pentru ca la urma urmei el este singurul care il iubesc enorm pe acest pamant.VA ROG DIN SUFLET AJUTAT-MA CU UN SFAT VA MULTUMESC:smile18:
As salam alaykum
Surioara iti inteleg nelinistea si durerea prin care treci.Stiu ca nu iti este usor .Parerea mea este sa incerci cu rabdare si mult tact sa faci cele doua parti sa gasesca elemente comune care sa ii apropie.Tu ii cunosti pe amindoi si sti totul despre ei.Cauta sa ii faci sa se intilnesca pe carari comune de dialog.Nu se poate sa nu existe asa ceva.De asemeni eu te sfatuiesc sa il prelucrezi in mod deosebit pe sot .El fiind mai in virsta si probabil mai intelept.Copilul fiind mai tinar este mai naravas si este mai reticent (cel putin in prima faza).Eu cred ca ar fi bine sa incepi prin ai explica sotului cit de important este acel copil pentru tine si locul pe care il ocupa in viata si inima ta si de asemeni sa il faci sa intelega ca relatia dintre tine si el va fii mult mai profunda si mai trainica daca incarca sa te intelega si sa accepte relatia cu copilul tau.Sincer eu unul nu il inteleg pe sot! Cind te-a cunoscut si cind te-a luat de sotie stia ca ai un copil rezultat dintr-o casatorie anterioara si ca acel copil este o parte din viata ta.Cind te-a luat trebuia sa stie si sa acepte tot trecutul tau .Fa-l sa inteleaga asta. Daca este un om cu gindire matura va intelege, daca nu ...el va fi cel care va avea intr-un final de pierdut .Si asta pentru ca o mama nu da dragostea pentru copilul ei in schimbul dragostei pentru sot iar cel care ii cere asta este un om fara judecata.
Nu vreau sa par rautacioasa,dar inainte de casatorie el ti-a acceptat copilul sau era aceeasi situatie?Daca era aceeasi situatie,greseala este a ta.Nu se face o ca satorie pe fie ce o fi si mai vedem,sangele apa nu se face,copilul este mult mai important si ai sa realizezi asta cu trecerea timpului tot mai mult.
Un sfat asa din afara fara sa stim prea multe amanunte e greu sa dam.Depinde de varsta baiatului,daca e un copil mic sau un adolescent care a avut discutii cu sotul.Depinde daca baiatul locuieste cu voi sau cu altcineva.Tu stii cel mai bine cauza care a declansat refuzul sotului chiar de a sta de vorba cu baiatul si in functie de asta incerci ca situatia sa ia o cale buna.Repet,daca asa au stat lucrurile de la inceput...greu de iesit la liman.Trebuie sa cantaresti bine lucrurile caci daca zbuciumul tau interior acum este mare,peste zece ani va fi imens.
Iti multumesc enorm pentru sfaturi draga frate si este adevarat ceea ce spui eu nu mi-as parasi copilul; niciodata pentru un barbat cat de mult le-as iubi dar prioritatea mea in viata este sa-mi vad baoietelul mare si sanatos la casa lui si foarte fericit.I-am explicat cat de important este copilul meu pentru mine,acest copil reprezinta toata viata mea dar el mi-a zis ca nu este al lui de ce sa vorbeasca cu el.Sunt atat de trista mai ales pentru ca eu am vorbit cu baiatul meu si i-am spus ca ma voi casatori si va trebuie sa-l accepte pe viitorul meu sot copilul meu nu a avut nimic de spus mi-a zis ca daca ma face fericita atunci el nu va avea nimic cu el,ii spunea la telefon cand era plecat ca-l iubeste ca un tata.Deci copilul meu a incercat si el sa se aproprie de el dar...................nimic
Draga sora daca vedeam ca situatia se prezinta asa dinainte de casatorie nu mai faceam acest pas,totul sa intamplat dupa ce ne-am casatorit.
Atunci draga mea,acest om nu face parte din comunitatea musulmana,nu respecta islamul....... tu stii mai bine care iti sunt sentimentele si sunt sigura ca Allah Subhana Wa Ta'Ala te va ajuta sa gasesti o iesire din aceasta situatie.
important este sa iti amintesti ca in acesta lume esti mai intai mama si apoi sotie, asa eu consider ca e normal...iar ce nu pot eu intelege este modul cum de acest om s-a schimbat brusc dupa casatorie!!
Asta i-am spus si eu ca sa schimbat enorm dupa casatorie imi este totusi greu sa cred acest lucru atat de evident si imi este teama ca relatia se va raci cat de curand daca nu-mi aceepta baietelul nu cre mult decat sa schimbe cateva cuvinte cu el sa aibe un pic grija de el ma doare rau de tot cand stiu ca inainte nu era asa nu inteleg ce sa intampat de sa schimbat asa mult aceasta schimbare am observat-o atunci cand sa intors de la familia luiQuote:
Originally Posted by flor6
sora Lili Selma, intru si eu in aceasta discutie, pentru ca mi se pare ca ai intr-adevar nevoie de ajutor.
Tu vrei raspunsuri concrete si imi cer scuze daca voi fi un pic mai dura...insa adevarul, desi uneori doare, vindeca.
Iata sfaturile mele:
1. Nu mai forta lucrurile intre cei doi. Adica NU mai face eforturi VADITE sa ii apropii pe unul de celalalt. Lasa lucrurile sa vina de la sine, ca dragoste cu sila NU SE FACE! Prefa-te ca accepti aceasta situatie. Si daca te intreaba al tau sot de ce ai incetat sa il mai fortezi ;i sa sa ii reprosezi, spune simplu: Pentru ca va iubesc pe amndoi la fel de mult si nu imi pot imagina viata fara voi. Si gata! Barbatii nu iubesc filosofiile si "khutba" facuta de femeie!
2. Nu mai face o tragedie din asta, pentru ca NU este. Ai rabdare, foarte multa rabdare.
Ce s-a intamplat de fapt? Un barbat nu vorbeste cu un copil.... asa! Si unde e tragedia?! A murit cineva, e bolnav cineva, e ceva nerecuperabil? Daca el nu e bun musulman, cum a fost clasificat pe aici, atunci tu cum esti neavand incredere in indurarea lui Allah subhanahu si considerand totul pierdut si crezand ca asta va fi pentru totdeauna? Ce este vesnic pe lumea aceasta si ce stie omul dinainte?!!
3. NU II MAI REPROSA sotului NIMIC, dar absolut nimic! Potoleste-te cu reprosuri de genul "nu esti bun musulman, nu ai inimia, etc..." Nu faci cu aceste reprosuri decat sa MARESTI distanta dintre ei!
Si este FIRESC ca sotul sa aiba asemenea atitudine pentru ca tu, cu alte cuvinte,ii spui: EU IL ALEG PE ASTA (copilul) NU PE TINE! Cu aceasta atitudine starnesti gelozia sotului, chiar daca el nu o recunosate. Tine minte bine toata viata ta asta: ORICINE PE LUME ASTA VREA SA FI EL CEL ALES SI CEL MAI IMPORTANT PENTRU PERSOANA PE CARE O IUBESTE!
Nu e nevoie sa subliniezi ce inseamna copilul tau pentru tine, atat vreme cat copilul este cu tine si nu cu tatal lui este foarte clar care este locul acestui copil in viata ta! Pentru ce trebuie sa o strigi in gura mare, faci ceaa ce trebuie sa faca o mama! Nu face din asta un titlu de glorie sau un mijloc de a te ridica in slavi in fata sotului "sa vada el ce buna mama esti!" Sincer, NU E NEVOIE! Se vede cu ochiul iber atunci cand o femeie este mama buna sau ...dimpotriva...
4. Ai un aliat extraordinar de bun in aceasta situatie, si acela este copilul tau! Allah subhanahu ti a dat o sansa foarte mare. Cum ar fi fost ca nici copilul tau sa nu il accepte pe sotul tau?
Daca ai un copil care te intelege, atunci explica-i aliatului tau ca ai nevoie de ajutorul lui ca sa faci ca familia ta sa fie unita, ca de fapt asta vrei. Fa un plan impruna cu al tau copil in care sa ii aratati sotului tau CAT DE IMPORTANT ESTE EL IN VIATA VOASTRA! Roaga-l pe copilul tau sa se comporte cu el ca si cum ar fi CEL MAI BUN TATA din cati exista!
Ce daca sotul nu vorbeste cu copilul tau, atunci copilul tau sa vorbeasca cu sotul tau. Si daca se poate asta, atunci, numai daca sotul tau nu este un monstru, totul se va schimba de la sine!
Un exemplu: Sunteti la masa. Dupa ce mancati, copilu tau va poate multumi la amandoi pentru masa, sau daca sotul este cel care aduce banii, si mai mult sa isi arate multumirea copilul tau. La fel si tu. Si alte sittuatii asemnea.... cate si mai cate...
5. Si inca un sfat si cel mai important: Cine seamana vant, culege furtuna! Adica daca tu vrei ca sa unesti doi oameni prin REPROSURI, MILOGELI, MELODRAME, CICALELI nu faci decat sa maresti sentimentele de respingere, care pot deveni chiar reciproce, si in final, sa va respingeti toti, unii pe altii, destramand familia pe care ti-o doresti cu toata inima.
Allahu AlAlam!
Nu este chiar asa.Iti imaginezi macar ce este in sufletul unui copil respins de catre sotul mamei?Dar in inima si mintea unei mamei care asista la toate astea?Quote:
Originally Posted by yvette