Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 34

VERSET 34

Şi atunci când am spus ingerilor: “Prosternaţi-vă dinaintea lui Adam!” Şi s-au prosternat ei, în afară de Iblis, care nu a voit, ci s-a semeţit şi a rămas printre cei necredincioşi.

1.Onoarea făcută lui Adam prin prosternarea ingerilor

Acest âyat este dovada enormei preţuiri cu care Allāh swt l-a onorat pe Adam.
Allāh swt amintește acest lucru urmaşilor lui Adam. Allāh swt a poruncit ingerilor să se prosterneze în faţa lui Adam. Şi acest verset, dar şi o mulţime de Ahaadiis fac mărturie cu privire la acest eveniment; chiar şi hadiis-ul menţionat mai sus cu privire la intermediere.

Există un hadiis, cu privire la o rugăminte lui Moise, în care se relatează:

„ - O, Domnul meu, Arată-mi-l pe Adam care ne-a făcut şi pe noi şi pe el însuşi să pierdem Paradisul. Când Muusa l-a întâlnit pe Adam l-a întrebat: «Tu eşti Adam pe care Allāh swt l-a creat cu Propria Sa Mână, i-a dat suflare de viaţă şi le-a poruncit ingerilor să se prosterneze în faţa lui?»...”

Ibliys (إِبْلِيس) era şi el printre cei care au primit poruncă să se prosterneze, dar el nu era un inger.
Când Allāh swt a poruncit ingerilor să se prosterneze în faţa lui Adam, Ibliys a fost şi el inclus între subiecţii poruncii.
De altfel, Ibliys nu era inger, ci doar se pretindea imitând comportamentul şi faptele ingerilor şi, astfel, a fost inclus şi el printre cei care au primit acel ordin.
Satan a fost dojenit pentru că a fost sfidător şi nu a împlinit porunca, aşa cum vom explica ulterior, cu voia lui Allāh swt, când vom ajunge la acest subiect din sura «Al-Kahf (الكهف)», verset 50: « Şi când Noi le-am spus ingerilor: "Prosternaţi-vă dinaintea lui Adam!", s-au prosternat ei, afară de Iblis care era dintre djinni şi nu s-a supus poruncii Domnului său.....».

Similar, Muhammad bin Ishaaq a relatat de la Ibn Abas ra că: „înainte de a apuca pe drumul păcatului, Ibliys era împreună cu ingerii şi numele lui era Azazil (عَزَازِيل). El locuitor al pământului, şi unul dintre cei mai fervenţi adoratori, şi dintre cei mai ageri la minte. Aceste calităţi l-au făcut să devină arogant. Ibliys era una dintre acele creaturi cărora li se spune djinni.”

2. Prosternarea era pentru Adam, dar supunerea era pentru Allāh swt

«Şi atunci când am spus ingerilor: „Prosternaţi-vă dinaintea lui Adam!” » - în legătură cu această expresia Qataada a comentat: „Supunerea era pentru Allāh swt şi prosternarea pentru Adam. Allāh swt l-a onorat pe Adam prin această poruncă dată ingerilor.”

Unii spun că această prosternare a fost cerută ca un fel de salut de politeţe, pace şi preţuire deoarece Allāh swt a mai făcut referire la o astfel de prosternare în sura «Yuūsuf (يوسف)», versetul 100: «Şi el i-a ridicat pe părinţii săi pe tron şi au căzut [cu toţii] dinaintea lui, prosternându-se, iar el a zis: „O, tată! Acesta este tâlcul vedeniei mele de odinioară!»

Practica prosternării oamenilor unii în faţa altora, în funcţie de anumite uzanţe a fost permisă unor anumite neamuri, însă este interzisă în comunitatea musulmană de după Profet *salat*.

Mu’aadz i-a spus Profetului *salat*: „Când am vizitat Aş-Şaam (numele clasic al Siriei) am observat că ei obişnuiau să se prosterneze în faţa preoţilor şi a învăţaţilor lor. Tu, o, Trimis a lui Allāh, meriţi cel mai mult aceste prosternări!
Profetul *salat*a răspuns:

- Nu! Dacă ar fi trebuit să poruncesc ca oamenii să se prosterneze unii în faţa altora, atunci ar fi trebui să poruncesc nevestei să se prosterneze în faţa soţului ei pentru că el are mari drepturi asupra ei.”

Ar-Raazii este de aceeaşi opinie.

Şi Qataada a spus despre afirmaţia lui Allāh swt: « Şi s-au prosternat ei, în afară de Ibliys*, care nu a voit, ci s-a semeţit şi a rămas printre cei necredincioşi.» că: „Ibliys, răzvrătitul împotriva lui Allāh, l-a invidiat pe Adam pentru că Allāh swt l-a onorat. El a spus: «Eu am fost creat din foc, iar el a fost creat din lut.» Aşadar, prima greşeală care a fost comisă a fost aroganţa, pentru că răzvrătitul a fost prea mândru ca să se plece în faţa lui Adam.”

Eu (Ibn Kaȶir) atrag atenţia, după cum este pomenit în şi «Sahiih», că:

„Niciunul dintre aceia care au în inima lor aroganţă fie şi numai cât o boabă de muştar, nu va intra în Paradis.”

Ibliys a fost arogant, necredincios şi nesupus şi toate acestea i-au atras mânia lui Allāh swt, pierzând şi favoarea de a mai fi dintre cei asupra cărora se revarsă Indurarea Celui Milostiv.

Nota bene:
* In conformitate cu The Oxford Dictionary of Islam, Ibliys este numele propriu al unui jinn care era supus devotat lui Allāh swt.
Allāh swt a permis să fie inter-cunoscute existenţa a trei specii înzestrate cu inteligenţă: ingerii, jinnii şi oamenii. Jinnii şi oamenii au abilitatea liberului – arbitru, adică posibilitatea de a alege între bine şi rău din proprie voinţă. Ingerii nu au această caracteristică şi de aceea ei nu pot păcătui, pentru că nu li s-a dat libertatea de a alege între a fi supus sau nesupus.
Când Allāh swt l-a creat pe Adam a poruncit tuturor ingerilor şi lui Ibliys care era printre ei (căci pentru supunerea sa şi ferventa sa adorare, fusese acceptat printre ingeri) să se prosterneze în faţa «celei mai bune creaţii» după cum Allāh swt l-a numit pe Adam. Ingerii s-au supus, iar Ibliys a refuzat şi astfel el a ajuns în starea de răzvrătit. Pentru această răzvrătire, Allāh swt l-a alungat din Paradis şi a intenţionat să îl pedepsească, însă Ibliys l-a implorat pe Allāh swt să-i amâne pedepsirea până în Ziua Judecăţii, iar Allāh swt, în Indurarea Sa, i-a acordat această favoare.