Printable View
Eu nu cred ca as impiedica copiii mei sa se joace in fata blocului cu alti copii.
Daca au religii diferite pot aparea si unele probleme din cauza lipsei de educatie sau cultura a altora, dar trebuie sa invete ca exista persoane diferite si chiar daca sunt diferite sa invete sa respecte pe ceilalti si sa traiasca in buna intelegere cu ei.
i-as impiedica sa se joace cu anumiti copii numai daca ar fi jigniti fara motiv, loviti, etc. dar nu din start.
amal,am si eu o intrebare?Ai copii?Si daca da,ce varste au?Si as avea mai multe intrebari,dar deocamdata cam atat.
Nici eu nu as lasa copii sa se joace afara. Nu in Romania.
Copiii lasati sa se joace in fata blocului?
Nu din mai multe motive:invata lucruri pe care nu vrei de la alti copii scapati de sub control,pierd prea mult timp cu joaca in loc sa le faci o preocupare din care sa invete ceva si apoi am auzit cu totii de copii disparuti din fata blocului in timp ce se jucau cu copiii vecinilor,iar acesti copii disparuti sunt de toate varstele.Ii gasesc apoi violati si ucisi,asta daca-i mai gasesc vreodata,sau daca nu sunt ucisi,raman traumatizati toata viata.De aceea eu nu risc lasandu-mi copiii la joaca singuri,si-mi fac timp pt ei sa-i scot la plimbare.Si apoi fiecare isi creste copiii cum vrea si fiecare e liber sa-si spuna parerea,asta este doar parerea mea.
o sa-mi zic si eu parerea chiar daca am copii mici deocamdata, deci nu stiu cum e mai bine, dar exact cum a zis si Yumna fiecare si-i creste cum crede ca e mai bine. eu copiii sunt de acord ca trebuie lasati sa se joace cu alti copii, nu neaparat lasati singuri (si intr-adevar sunt de acord ca acum in Romania nu mai poti lasa copilul nesupravegheat).cum oamenii mari se duc la seriviciu, serviciul copilului e sa se joace.am verisoare care au crescut cu cartea in mana, si nu stiu nici sa alerge ca lumea.
si copiii trebuie lasati sa interactioneze cu alti copii. eu de felul meu sunt o fire mai nebunatica asa, si am incercat sa-i fiu partener de joaca fiului meu, pentru ca aici nu prea avem copii si uneori ma apuca pe mine depresia, d-apoi pe el. eiiii oricat am sarit eu cu el pe pat si ne-am mazgalit din cap pana-n picioare cu acuarele, a avut alta lumina in ochi cand ii aduceam copiii acasa sa se joace. chiar daca jucau aceleasi jocuri, nu stiu era altfel pentru el, era mult mai fericit.acum iesim zilnic afara la nisip si daca nu sunt copii la blocul nostru mergem in alta parte unde stiu ca ar putea fi. uneori traversez orasul sa merg intr-un parc care e mai maricel si mai dotat pentru copii si stam acolo cateva ore bune. ne luam si pachet la noi.
ps: mi-am mai amintit acum de o ruda mai indepartata, a carei fiica era crescuta cu cartea in mana si educata asa ca oamenii mari, si cand a venit la noi si am incercat sa ne jucam m-a strans de gat. a venit maica-mea sa ma scoata din mainile ei.:D
Eu cred ca nu m-ati inteles,si copiii mei se joaca cu alti copii in parc,ba chiar avem musafiri colege ale fetelor mele sau prieteni ai baietelului meu,dar nu oricine.:;)Si iesim foarte des in week-end la munte cu alte familii cu copii,deci nu sunt retrasi copiii mei si au o copilarie frumoasa,poate acum m-am facut inteleasa.
Salamu alaikum!
Si viata reala? Cum ramane cu viata reala? Noi ii putem pune intr-un anumit mediu, sunt de acord, si eu incerc sa protejez de "ce se vede" si " de ce se aude" cat pot ... insa de multe ori ma gandesc ca noi nu stim niciodata ce ne este scris si ce se intampla cu acesti copii pe care noi din diverse motive ii educam sau incercam sa ii educam islamic prin a-i feri de una si de alta in societatile 'expuse' cum e aici..., deci ce se intampla cu ei cand noi nu vom fi dintr-un motiv sau altul langa ei sa le "luminam drumul"?
Desigur ca exista multe opinii ca ei au deja o baza si vor stii ce e bine si ce e rau si ca .... insa... ei, acesti copii au si ei trairi, sentimente proprii, revolte, angoase si cred ca si copiii musulmani oricat de bine educati ar fi, ajung si ei la adolescenta si tot ce aduce cu ea acesta etapa "cand copilul incepe sa vorbeasca printre dinti' ... caci asha este scris sa fie si tine de dezvoltarea normala a individului.
Eu fac exact ce faceti si voi, Allah stie cat reusesc si cat nu... insa incerc, pe mine insa recunosc ca ma preocupa f mult trairile reale ale copilului si cum se pot repercuta in timp, in evolutia lui ulterioara. Eu vreau un islam solid, simtit si constientizat nu unul impus pentru copiii mei. Scopul meu este desigur sa dau acestei lumi un bun musulman insa dincolo de asta inshaAllah sa fie pregatit pentru viata si viata nu stim niciodata unde ne poarta.
In Siria, cand mi-am inscris copii la scoala, mi s-a spus: "de ce incercati voi sa educati copiii intr-o anumita cultura desi voi ati ales sa traiti in alta?"
In Romania mi se spune: " esti un hibrid si faci din copiii tai tot niste hibrizi; ai grija ca niste copii neintelesi vor fi marginalizati si copii marginalizati sunt stressati , si de la stress la depresie mai e un singur pas..." Hmmm, si ma uit la voi cum uneori vorbiti de parca ati gasit raspuns tuturor problemelor si atunci ma gandesc ca ori voi scapati ceva din vedere, ori eu exagerez.
Allah sa fie multumit de fiecare dintre noi si sa ne usureze in toate cele!
Iman3 subscriu la ceea ce ai postat si eu pledez ptr o educatie in doua directii. Nu se poate sa oferi copilului doar o educatie religioasa, precum nu e util sa/i oferi nici o educatie pur laica. Chiar daca copii traiesc intr/o tara araba asta nu inseamna ca nu se vor intalni cu comportamente si atitudini indepartate de islam. Cel mai important lucru e sa/i ajuti pe copii sa interiorizeze normele islamice si sa constientizeze diferenta dintre bine si rau. Copilul va deveni intr/o buna zi adult si va trebui sa intretina o familie deci trebuie sa il ghidam sa/si aleaga o meserie care sa/l ajute sa supravietuiasca. Fie ca Allah sa/i faca pe copii nostri locuitori ai paradisului.
Eu cred ca fiecare lucru la timpul lui in educatia copilului.Cand este mic si apoi adolescent este una,apoi cand devine adult este alta.Singur in timp va sti sa se descurce,ca si noi dealtfel.Si noi Iman3 am discutat f mult pe tema asta si am spus atunci si spun si acum,nu se stie ce ne rezerva viitorul,dar cat avem copii mici si adolescenti e bine sa avem grija de ei si islamul sa fie baza in educatie.Si daca la inceput este ceva impus,apoi acel copil va simti ca este normal asa si nu altfel si nu-si va dori altceva rau.Si nu poti lasa copilul sa aleaga ce vrea,orice ar fi.Si nici marginalizati nu vor fi,pt ca vom avea prieteni la fel ca noi,vom alege scoli in care ne vom simti printre ai nostri si asa mai departe...
Quote:
Originally Posted by Iman3
Tu exagerezi (uneori!):36_1_21::36_1_21::36_1_21:
Dar e bine, ti se potriveste, ai exagerat, continua:D:smile28:.
ALLAH sa te rasplateasca si Inshaa ALLAH AMIIN la ceea ce ne-ai urat si stiu ca-ti doresti tie insati aceleasi lucruri.
Ufffffffff, tu stii ca iti impartasesc mare parte din cele scrise, dar ce sa facem? Poti oare avea siguranta ptr ceva in lumea asta??????
Nu ti-am zis?
Cred ca pana la urma, sensul si singurul drum viabil, corect bismillah, tauakana ALLAH... semeni asa cum trebuie, la timpul potrivit, sa si sa...si APOI RABDARE, DU`A, IAR DU`A SI IAR RABDARE...si om vedea dincolo ce a iesit din "insamantarile si semintele" noastre.
ALLAH Kariim!!!