Originally Posted by
munir
As salam alaykum wa rahmadulah wa barakatuku
Dragi frati si surori si stimati nostrii prieteni
Cu permisiunea dumneavostra as dorii sa imi expun si eu parerea cu privire la acest subiect.
Gresiti domnule Simion Ionas -In timpul Bisericii Primare (vorbim de primii 300 de ani ai Bisericii Crestine) ziua de intilnire sau ziua dedicata Domnului era Simbata-Sabat
In anul 321 Imperatorul Constatin (cel mare) da un decret(lege) prin care prima zi a saptaminii,Duminca este stabilita ,,zi de odihna" si o numeste ,,ziua sfinta a soarelui"(Dies Solis).Iata cum suna acesta lege
,,In venerabila zi a soarelui .magistratii si poporul ce locuiesc in orase sa se odihneasca si toate atelierele sa fie inchise .La tara ,totusi,persoanele angajate sa continue liber si legal indeletnicirile lor"(este o traducere a textului original dar adaptata la modul de exprimare actual)
Acesta este prima lege Duminicala .Vor mai trece sute de ani pina cind semnificatia zilei de Simbata va fi inlocuita de ziua de Duminica.
Draga Iris00- aceste pasaje in decretul din 323 en. la care faci referinta -nu exista- in forma prezentata de tine .In acea perioada Imperatorul Constantin(desi devenise teoretic crestin ) in fapt purta titlul de mare preot pagin,,Pontifex Maximus" si venera inca ,,Soarele Necucerit "( Sol -invincitus ) supranumele zeului Mithra -cel mai mare zeu din panteonul Roman. Desi timp de 800 de ani Europa a crezut cele relatate in ,,Actus Silvestrii " si chiar 350 de documente sustineau cele afirmate de Silvestru episcopul de Roma - cu privire la o crestinare timpurie a lui Constantin -acest act s-a dovedit pina la urma a fi un fals . Imperatorul Constantin s-a crestinat(botezat) in ultiumul an de viata (din unele surse chiar in ultima luna)
Referitor la venerarea crucii
Potrivit scrierilor lui Eusebiu din Cezareea si Lactantiu in ajunul bataliei de la Podul Vulturului din 28 octombrie 312 En. improtiva lui Maxentiu ,Imparatul Constantin ar fi vazut pe cer ,ziua in amiaza mare,o cruce luminind mai tare decit soarele.In noaptea urmatoare in somn ,primeste indemnul de a pune acel semn pe steagurile armatei sale pentru a cistiga batalia.Dupa cum se vede si astazi ....a cistigat-o.
Acum cit priveste inchinare la o cruce (fie ea de lemn sau din orice alt material) eu cred ca cea mai relevanta si calificata parere o gasim in Cartea lui Isaia Cap.44 ,, 12. Fierarul ascute o daltă şi dă chip lucrului său cu cărbuni aprinşi. Alcătuieşte idolul cu lovituri de ciocan şi-i dă chip cu puterea braţului său. Lui îi este foame şi, sleit de puteri, el rabdă de sete şi este tare obosit.
13. Lemnarul întinde sfoara, face un semn cu plumbul. El lucrează cu sculele lui şi măsoară cu compasul. El face lucrul lui după chipul unui om, după frumoasa înfăţişare a unui pământean, ca să fie aşezat într-o casă.
14. El şi-a tăiat un cedru, sau a luat chiparos sau stejar, pe care şi-i alesese dintre copacii pădurii, sau a plantat un cedru pe care ploaia l-a făcut să crească.
15. Omul se slujeşte de ei pentru aprins focul şi îi ia să se încălzească. El îi arde ca să coacă pâinea, ba mai mult, tot din el face şi un dumnezeu şi se închină la el, face un idol pe care îl cinsteşte.
16. El a ars jumătate din lemne, a fript pe jeratic carne pe care o mănâncă şi se satură. Se mai încălzeşte şi zice: "Mi-e cald! Simt văpaia lui!"
17. Şi cu ce a rămas, el face un dumnezeu, un idol pe care îl cinsteşte şi căruia i se închină şi căruia se roagă zicând: "Izbăveşte-mă, că tu eşti dumnezeul meu!"
18. Ei nu-şi dau seama şi nici nu pricep că ochii lor sunt închişi şi nu pot să vadă şi inima lor este împietrită şi nu pot să înţeleagă.
