Originally Posted by
khalid622
urmaresc topicul de cand a fost adaugat pe forum. cred ca sunt dator cu niste amanunte pt ca sfaturile de pana acum nu ma ajuta prea mult.
Pentru cei care ma cunosc si care nu ma cunosc. Este vorba despre mine. Khalid alias kahlid622, alias Khalid din Braila, alias Khalid al Rumi.
Am luat decizia de a ma converti la islam la varsta de 17 ani. Abia 6 luni mai tarziu am gasit un musulman pe internet care a avut rabdarea sa-mi explice islamul. Eu locuiesc in Braila. Comunitatea musulmana este mica aici asa ca am aflat de existenta locului in care se intalnesc musulmanii din oras ca sa se roage dupa aproape un an de cand dorem sa ma fac musulman.
Decizia de am ma face musulman am luat-o foarte repede. Pentru mine a fost suficient sa citesc in introducerea traducerii coranului facuta de Isopescu ca musulmanii cred ca "nu exista alta divinitate in afara de Allah". a doua parte a shahadei mi-a fost usor sa o accept dupa urmatorul rationament: "Preotii il acuza de minciuna pe profetul Muhammad(saw), iar profetul Muhammad(saw) ii acuza de minciuna pe ei. Cine spune adevarul si cine minte? Preotii spun ca exista trinitate si ca Dumnezeu a avut un fiu, profetul Muhammad(saw) pretinde ca Dumnezeu este Unul si ca Isus(saw) a fost doar un profet. Asa ca este clar cine minte si cine nu”
Decizia de a ma face musulman am luat-o foarte repede, desi drumul de la crestininism la Islam a fost foarte lung pt mine caci imi cautam linistea sufleteasca cu mult timp inainte de a auzi despre Islam.
Cand implinisem 18 ani deja imi facem rugaciunile, citeam ce imi cadea in mana despre Islam si ma aflam in conflict cu familia care nu era multumita deloc de alegerea mea de a ma trece la Islam. Tot la varsta de 18 ani am cunoscut-o pe sotia mea. Eram colegi de liceu si ea a fost prietena mea. Un frate musulman mi-a zis ca nu este bine sa stau asa cu o femeie si ca fie ma casatoresc cu ea, fie ma despart de ea. Asa ca pe data de 21.03.1426, cand doar ce implinisem 19 ani (sotia mea inca avea 18 ani; noi eram amandoi in clasa a12a) ne-am casatorit (fara sa stie parintii ei sau ai mei) la moschee la Constanta.
De atunci au trecut mai bine de 3 ani, iar eu si sotia mea am trecut prin momente si bune si rele (eu am fost plecat o perioada in Belgia cu o bursa si in plus am facut facultatea in orase diferite. Eu in GL, iar ea in B dar cu toate astea ne-am starduit sa ne intalnim cat de des am putut. A fost un efort colosal atat material cat si dpdv am timpului. Dar alhamdulillah, am reusit sa ne vedem in fiecare saptamana-cu exceptia perioadei cat eu am foat plecat din tara).
Probelma este ca viitorul, din pacate, nu se anunta prea roz pentru noi. Pe viitor vor trebui sa apara si copii si aici problema se complica foarte tare.
Eu sunr roman, convertit la Islam, sotia este crestin-ortodoaxa. Familia ei cat si familia mea sunt crestin ortodocse. Romania este un stat crestin si, evident, educatie in scoli este profound legata de mantalitatea crestina. EU, ca tata, AM DATORIA DE A-MI CRESTE COPII MUSULMANI. Insa mi-ar fi imposibil sa fac asta de unul singur in mediul in care traiesc. Sa presupunem ca eu si sotia mea ne-am muta intr-o tara araba, dar ma indoiesc ca ea va rezista prea mult acolo, iar in eventualitate unui divort, desi as locui intr-o tara araba eu tot cetatenie romana am si va trebui sa raspund in fata legilor romanesti mai devreme sau mai tarziu.
Daca pt mine, pe langa sentimentele mele pentru sotia mea ma leaga de ea si faptul ca am facut casatoria religioasa, pe ea nu o leaga de mine decat sentimentele ei pentru mine, caci din punctual ei de vedere nu stiu ce valoare are o casatorie intr-o moschee. Ce se intampla daca dragostea ei pentru mine va pierde din intensitate cu timpul? Cu totii stim ca sentimentele evolueaza, se schimba, cu timplul (sa-mi spuneti va rog daca voi mai simtiti exact ce simteati pt sotul/sotia voastra cand v-ati casatorit)
Exista si viata, exista si moarte, iar ingerul mortii nu vine cand vrem noi. In eventualitatea in care eu mor nimeni din familie nu va avea interesul ca ai mei copii sa creasca musulmani. Chiar si daca eu as locui intr-o tara araba, in cazul decesului meu sotia mea s-ar intoaree cu siguranta in Romania.
Am vazut ca nu sunteti de acord cu divortul. Foarte bine, divortul nu este un lucru placut in fatza lui Allah, dar va cer sa-mi dati un sfat.
Ce ati face voi in locul meu ca sa va sigurati ca cei mici vor avea parte de o educatie islamica?