Domnule Abu, imi este foarte clar ca nu ai citit cu atentie ce am scris.
O ţineţi una şi bună cu "îi strigă de trei ori" !!! Sunt TREI LUNI în care se urmează procedura pe care am scris-o.
Iar divorţul nu se pronuntă aşa cum încerci dumneata să ridiculizezi. Soţia repudiată NU MAI STĂ în casa soţului, ci în casa părinţilor, ori a fratelui, ori a surorii ei, or a vreuneia dintre rudele sale, ori în altă casă dacă e singură pe lume.
Simpla strigare "eşti divorţată" nu are nici un efect dacă nu e urmată de o acţiune de separare. Cred că nu cazul să scriu şi ce înseamnă "separare"!!
În România este o problemă din acest punct de vedere, pentru că soţia şi soţul au drepturi egale asupra locuinţei dacă aceasta a fost dobândită în timpul căsătoriei.
În Islam, bărbatul este cel care trebuie să asigure locuinţa, iar femeia locuieşte în casa soţului ei, pe când în România, de cele mai multe ori locuinţa se dobândeşte prin efeortul financiar comun al celor doi soţi. În acest caz soţia nu pleacă din casă pentru că nu e NUMAI casa soţului.
DUPĂ cele trei luni de separare, în ţările islamice, cazul se expune unei instanţe de judecată. România NU este tară islamică, domnule Abu!!!
În România cazul se expune direct instanţei, INDIFERENT dacă sau urmat sau nu o procedura religioasă!!!
Mie îmi este foarte clar domnule Abu, că dumneata eşti doar cârcotaş....
Te "miri" atât de procedura asta, dar se pare că uiţi că în România căsătoria religioasă, care se consideră căsătorie în faţa lui Iisus Hristos, nu are nici un efect juridic dacă nu există şi o căsătorie civilă cu martori!!!
Păi asemeni pot să spun şi eu... dacă îl iau pe unul şi îl duc în biserică şi îi cântă popa "Isaia dănţuieşte" înseamnă că sunt căsătorită??? şi pe urmă mă duc la Primărie şi cer hârtie de căsătorie, fără martori, fără nimic, ce zici?, îmi dau ăia certificatul!?!
Aşadar, Hăsănica dumitale trebuie să se ducă cu martori în tribunal şi să îl reclame pe soţ şi să spună că numai vrea să fie cu el. La fel şi Hasan! Se duce dumnealui la tribunal şi spune că nu o mai vrea pe Hasanica.
În tările islamice, se urmează procedura celor trei luni, apoi se merge în instantă cu martori şi probe. Şi mai exact, pentru cei mai neinstruiţi: femeia pleacă din casa soţului în casa tatălui, a fratelui, unchiului ei, mătuşii, etc. şi locuieşte acolo timp de trei luni, în care femeile din casa respectivă sunt martore ale faptului că femeia a trecut sau nu peste ciclul menstrual. Soţul vine şi se interesează de starea soţiei, dacă a trecut sau nu peste ciclul mestrual. Dacă ea a trecut peste ciclu şi el nu s-a răzgândit în privinţa ei, atunci, de faţă cu martori, care regulă, sunt rude ale soţiei, îi spunde in nou "te repudiez!", şi aşa mai departe.
Confuzia se face pentru că se foloseşte incorect expresia "eşti divorţată", în loc de "eşti repudiată" sau "nu te mai vreau ca nevastă". CLAR?
Pentru un musulman care trăieşte în România şi vrea să respecte procedura islamică, aşteaptă dumnealui trei luni, face ce i s-a prescris de Islam să facă, apoi ia dumnealui calea tribunalului cu martori şi probe împotriva soţiei.
În România este permis divorţul din motivul "nepotrivire de caracter", cu alte cuvinte când un bărbat nu mai vrea să fie căsătorit cu o femeie, fără să existe o greşeală din partea ei care să ducă la desfacerea căsătoriei (adulter, părăsire de domicilui, nerespectarea obligaţiei de îngrijire, etc.) Adică pur şi simplu nu mai vrea să stea cu ea, pentru că una dintre condiţiile căsătoriei este că soţii consimt, liber, să convieţuiască.
PS. POATE TU EŞTI DIN FERENTARI!!! Ce vrei să insinuezi, că musulmanii sunt ţigani?!!! Dacă da, atunci să îţi fie rusine! Şi, în plus, dumneata NU eşti MUSULMAN, că nu meriţi un astfel de nume!

