Nu ceea ce intră pe gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om
Nici eu pana de curand nu stiam cum sta treaba.Cristian are dreptate.In Legea Veche existau animale curate si necurate. Cele curate se puteau manca, iar cele necurate nu. Asta e cam logic, nu?
Vorbeşte fiilor lui Israel şi spune-le: Iată animalele pe care le puteţi mānca din toate patrupedele ce sunt pe pămānt: oricare are copita despărţită şi piciorul răşchirat şi rumegă, le veţi mānca. Dar nu veţi mānca pe cele care nu rumegă şi pe cele care nu au copita despărţită" (Lev. 11:2-4)
sau "Să nu māncaţi nici un lucru necurat" (Deut. 14:3-21). Oricum citate din astea se gasesc din plin la aceasta rubrica.
In Noul Testament: īncetānd motivul pentru care a fost dată interdicţia, īncetează şi Legea. Acum crestinii nu trebuie ss fie separaţi de pagani, ci trebuie să meargă la ei şi să-i aducă la credinţa. Deci Legea Veche nu mai obligă:
"Ştiu şi sunt īncredinţat īn Isus Cristos că nimic nu este spurcat īn sine, ci numai celui ce i se pare că este spurcat, este spurcat" (Rom. 14,14; 14,20).
Iar Corintenilor le scrie Sf. Pavel: "Māncarea nu ne va recomanda īnaintea lui Dumnezeu, căci nici de māncăm nu ne prisoseşte, nici de nu māncăm nu ne lipseşte" (I Cor. 8,8; 10,23); "Tot ce se vinde īn măcelărie māncaţi, fără să mai īntrebaţi de conştiinţă" (I Cor. 10, 27; Col. 2, 21; I Tim. 4, 3); "Acestea erau numai legiuiri pămānteşti, despre māncăruri, despre băuturi, despre felurite spălări; erau porunci pānă la vremea īndreptării..." (Evrei 9, 10).
La această libertate Sf. Pavel admite două excepţii: pentru cei slabi şi pentru cei necunoscători (Rom. 14,2; 14,20-23). Creştinii făcuţi din Evrei, cum scrie el: "Făcutu-m-am iudeilor ca un iudeu, ca să dobāndesc pe iudei; celor de sub Lege, ca un supus al Legii, nemaifiind eu sub Lege, ca să dobāndesc pe cei de sub Lege" (I Cor. 9,20). Şi pe Sf. Petru īl īnfruntă pentru că, īnainte, manca cu păgānii, iar cānd au venit evreii trimişi de Iacob, a simulat că ţine obiceiurile Legii Vechi, ca să nu-i scandalizeze (Gal. 2,11).
Porunca Mantuitorului este clara:
" In orice oraş veţi intra şi vă vor primi, māncaţi cele ce vă vor pune īnainte" (Luca 10,8). Māncarea şi băutura nu au importanţă, pentru că nu īn ele stă impărăţia lui Dumnezeu: impărăţia lui Dumnezeu nu este māncare şi băutură, ci dreptate, pace şi bucurie īntru Duhul Sfānt" (Rom. 14,17); "Tot ce se vinde īn măcelărie, māncaţi" (I Cor. 10,25). Iar īn măcelărie, era şi carne de porc, cum citim la I Macabei (1,47). Trebuie să urmăm īnvăţătura lui Cristos care zice: [I]"Nu ceea ce intră pe gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om" (Matei 15,11). [/I]
