Uneori e mai bine sa taci cand se vorbeste de lucruri sfinte.
I]"Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni."[/I]
(Matei IV,19)
Exista printre noi foarte mulţi care, din ignoranţă sau din rea-credinţă, contesta instituţia preoţiei, sunt unii care spun ca ei nu au nevoie de nici un mijlocitor intre ei şi Dumnezeu, deci nici de Biserica, nici de Spovedanie, - cu un cuvânt n-au nevoie de preoţi - deoarece, spun ei, Dumnezeu le poate da harurile direct, fara mijlocirea preotului -,care este om ca si ei. Anyway ,acei oameni se inseala rau si daca chiar nu pot sa taca cand e vorba de preot macar sa se opreasca de la critica.
Evanghelia dupa Ioan, cap. XV,15-16, Isus le adresează apostolilor, adica acelora pe care i-a ales în mod deosebit, următoarele cuvinte memorabile:
"De acum nu vă mai numesc slugi, pentru că sluga nu ştie ce face Domnul său; ci v-am numit prieteni, pentru că tot ce am auzit de la Tatăl Meu v-am spus vouă. Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am pus ca să mergeţi şi să aduceţi rod şi rodul vostru să rămână".
Aici este vorba deci de o alegere şi o trimitere, de o misiune rodnica. Dar ce fel de misiune? O spune raspicat tot Isus, după Inviere, în Galileea, când le porunceşte celor doisprezece apostoli, zicându-le:
"Datu-Mi-s-a toată puterea în cer şi pe pământ. Aşadar, mergând învăţaţi toate popoarele, botezandu-le în numele Tatalui şi al Fiului şi al Spiritului Sfânt; învăţându-le să păzească toate câte vi le-am poruncit: şi iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul lumii" (Matei XXVIII,18,20).
E limpede că Isus ii trimite pe cei doisprezece aleşi de El ca să înveţe, să-i boteze pe oameni şi să le impuna pazirea poruncilor date de El.
Dar, deoarece dupa Botez omul ramane expus caderilor în pacat, el are nevoie de iertare; însa el nu o primeşte direct, ci tot prin mijlocirea apostolilor, căci lor - şi numai lor - le-a zis Isus, după inviere:
"Luaţi Spirit Sfânt; cărora le veţi ierta păcatele li se vor ierta şi cărora le veţi ţinea vor fi ţinute" (Ioan XX,21).
Aşadar Mantuitorul nu ne sfinţeşte direct, ci El însuşi a oranduit în scopul sfinţirii şi al mântuirii Sfanta Preoţie sacramentul care conferă celor ce-l primesc puterea de a vesti oamenilor cuvântul lui Isus, de a le ierta păcatele prin Sfantul Botez şi prin Sfanta Pocainţa, şi de a-i conduce la mântuire impunându-le respectarea poruncilor date de El şi de Biserica Sa; căci ceea ce Isus le-a spus apostolilor se referă la toţi urmaşii lor legitimi:
"Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine, cel ce se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine" (Luca 10:16).
Quote:
cum el a facut o facultate de teologie si in el se afla Duhul Sfant?
Nu facultatea de teologie il face preot ci hirotonisirea.Oricat de pacatoasă s-ar întampla să fie conduita unui preot aceasta nu atinge întru nimic puterea preoteasca cu care a fost învestit prin hirotonisire; el rămâne preot în veci. De aceea, fie că vrea, fie că nu vrea el va comparea in ziua judecatii de apoi in calitatea lui de preot al Celui Preaînalt. Atitudinea ce trebuie s-o adopte un om în faţa unui preot decazut nu este dispreţul, ci compatimirea pentru grava ofensa şi durere adusa Mântuitorului de slujitorul Sau, rugăciuni şi fapte de penitenţă pentru întoarcerea lui şi pentru repararea durerii pricinuite lui Cristos Marele Preot. [/FONT]
