Ingrediente interzise in islam

Quote:

---

Originally Posted by Qurrat-ul-ain

Va rog sa imi dati o idee, sfat , cu ce se poate inlocui OTETUL in mancare, salata , etc. ?Dar mustarul?Tot mustarul din comert are OTET !

---

draga qurrat-ul-ain, mustarul il poti "prepara" tu acasa.

gasesti destul de usor seminte de mustar in comert, la raionul de condimente. daca gasesti si galbene si maro, e foarte bine, sa le combini pe amandoua:)
daca ai blender, pune semintele impreuna cu ulei de masline, sare, piper, condimente, putina lamaie, ceapa tocata, +/- hrean dat pe razatoare. eventual adaugi putina smantana pentru textura mai fina.
daca e prea acrisor, poti sa adaugi putina miere.
poate fi pastrat in frigider pana la 2 saptamani.

dar otetul de mere este sigur permis, si poti sa-l adaugi.
si eu stiu ca doar daca otetul este facut din vin este haram.

la salate eu nu folosesc otet, prefer sa-l inlocuiesc cu suc de lamaie.

drojdia, din cate stiu eu, e halal. nu are legatura cu alcoolul.

romul nu stiu cu ce se poate inlocui. am inteles ca si esenta de rom contine putin alcool. am renuntat la tiramisu:)
eventual il prepar cu sirop de cafea si atat.

borsul, la fel, nu are legatura cu alcoolul, din cate stiu. si e sanatos.

As salam alaikom!
La lista cu dulciuri di comert interzise as dori sa adaug croisantele 7Days si altele, contin alcool. ATENTIE!!! in caz ca nu stiati.
Ma'a salama!

Quote:

---

Originally Posted by Simona

As salam alaikom!
La lista cu dulciuri di comert interzise as dori sa adaug croisantele 7Days si altele, contin alcool. ATENTIE!!! in caz ca nu stiati.
Ma'a salama!

---

ALLAH sa te rasplateasca, asa e.
In afara de cele pe care scrie "Finetti", alea nu au.;)

Eu am ramas blocata la chestia cu vanilia.... desi am postat la acest subiect, nu am vazut partea cu vanilia :D:D Daca vanilia se extrage asa cum ziceti, atunci de ce ar fi zaharul vanilat permis? Pana la urma orice aroma de vanilie naturala ar trebui sa fie extrasa la fel.. Subhanallah.. Dar vroiams a va spun ca betele acelea de vanilie se gasesc si in Romania de mult timp, sunt de la Dr Oetker am impresia, 2 bete intr-un plic... Sunt destul de bune si aromate, pentru amatorii de facut dulciuri in casa...

:confused: dar ce e cu vanilia?eu am vazut in toate magazinele arabesti halal de aici din spania,zahar vanilat....Drojdie suta la suta e halal nici nu se pune problema sa nu fie.Multe femei musulmane prepara painea in casa,bine inteles cu drojdie,pe care eu nu o gasesc (naturala),decat la magazinele halal din zona.Dar cu o chestie sunt confuza ,si anume otetul.Eu acum folosesc de mere,ca mi e frica,altul.Dar,deasemenea dand o privire pe rafturile magazinelor halal de aici,in toate am vazut o anume marca de otet,peste tot era acelasi in acelasi ambalaj,si scria pe el doar otet din alcool.si nimik mai mult.Un otet foarte intepator si tare,la miros.M am intrebat sa fie oare halal?care i defapt faza cu otetul....?de ce exista in magazine halal?

Assalamu alaikum wa rahamtullahi!!!


Am postat de 2 ori acelais lucru si nu pot sterge... poate ma ajuta cineva

Assalamu alaikum wa rahamtullahi wa barakatu...

Discutia cu otetul s-a dus de atatea ori... o prietena a intrebat un om care a lucrat in industria chimica toata viata lui si acesta a ras de preocuparile noastre, spunand ca otetul este la fel la sfarsit din orice l-am lua... diferentele sunt minore... Nu am inteles prea mult atunci, dar m-am interesat intre timp...:D:D

Otetul este de fapt acid acetic diluat in apa, in diferite concentratii... Acel grad pe care il vedem noi pe ambalaj este de fapt concentratia acidului acetic. In general otetul de masa are in jur de 5 grade, ajungand pana la 18 cel pentru muraturi.

Otetul este obtinut din oxidarea etanolului din vin, cider (bautura alcooloca din mere), bere, suc de fructe fermentat si aproape orice alt lichid care contine alcool. Otetul din comert se obtine fie prin fermentatie rapida, fie prin fermentatie lenta.

O societate americana pentru nutritie a declarat ca otetul din mere este f periculos pentru sanatate daca nu este suficient de diluat si consumat cu precautie...

Asadar, cei care consuma otet de mere, pentru ca este "mai halal", ganditi-va ca intai se obtine o bautura alcoolica din acele mere si apoi otetul... Practic fructele difera, nu procesul... De ce la noi se spune otet din vin si otet din mere si nu dintr-o bautura alcoolica? Doar pentru ca in cultura romaneasca noi nu facem bautura aceea alcoolica numita cider... de exemplu in engleza cel mai adesea pe etichete va scrie cider vinegar, nu apple vinegar. In spaniola la fel, nu folosesc termenul de vinagre de manzana, ci acela de vinagre de sidra.

Acidul acetic e un compus chimic organic ce apare ca un lichid incolor, cu miros caracteristic, înţepător; se amestecă în orice proporţii cu apa. Temperaturile de topire şi fierbere sunt 16,7 °C respectiv 118,2 °C. Se fabrică prin fermentarea acetică a soluţiilor diluate de alcool, prin distilarea uscată a lemnului (v. şi acid pirolignos) sau prin oxidarea aldehidei acetice. Oţetul conţine acid acetic în concentraţie de 3–9%.

Denumirea comună este cea de acid acetic şi este preferată celei sistematice, acid etanoic. Numele derivă din latină, unde acetum înseamnă oţet
În secolul al VIII-lea, alchimistul arab Jabir ibn Hayyan (Geber) a fost primul care a concentrat, prin distilare, acid acetic din oţet

În 1847, chimistul german Hermann Kolbe sintetizează pentru prima dată acid acetic din material anorganic.

Acidul acetic acid este produs şi excretat de către anumite bacterii, mai ales de genul Acetobacter şi Clostridium acetobutylicum. Aceste bacterii sunt ominiprezente în produsele alimentare, apă şi sol, iar acidul acetic este produs în mod natural prin alterarea fructelor sau a altor alimente. Acidul acetic este, de asemenea, un component al secreţiei vaginale la femeie şi la alte primate, unde se pare că serveşte drept agent antiseptic moderat

Pentru o lungă perioadă a istoriei omului, acidul acetic, sub formă de oţet, a fost produs cu ajutorul bacteriilor din genul Acetobacter. În condiţiile prezenţei abundente de oxigen, aceste bacterii pot produce oţet pornind de la o largă varietate de alimente fermentabile. Produsele utilizate în mod obişnuit sunt cidrul de mere, vinul şi cerealele fermentate, malţul, orezul sau cartofii. Se obţine prin fermentaţie acetică, din etanol, conform ecuaţiei chimice generale:

C2H5OH + O2 → CH3COOH + H2O
O soluţie diluată de alcool inoculată cu Acetobacter şi păstrată într-un loc cald şi aerat se va transforma în oţet de-a lungul a câtorva luni. Metodele de producere industrială a oţetului accelerează acest proces prin îmbunătăţirea aportului de oxigen pentru bacterii.

Primele eşantioane de oţet produs prin fermentaţie au apărut probabil ca greşeli în cursul procesului de fabricare a vinului (vinificaţie). Dacă mustul este fermentat la o temperatură prea mare, Acetobacter se va multiplica în exces şi va inhiba drojdia ce apare spontan pe struguri. Ca urmare a faptului că cererea de oţet pentru uz culinar, medical şi sanitar creştea, producătorii de vin au deprins rapid să folosească şi alte materii organice pentru a fabrica oţet în timpul lunilor calde de vară, chiar înainte de coacerea viilor. Metoda era lentă şi nu întotdeauna încununată de succes, întrucât producătorii încă nu înţeleseseră fenomenul.

Unul dintre primele procedee industriale a fost metoda rapidă sau metoda germană, practicată pentru prima dată în Germania în 1823. În acest proces, fermentaţia are loc într-un turn în care sunt introduse şi aşchii de lemn sau cărbune vegetal. Alimentul conţinând alcool este vărsat puţin câte puţin prin gura turnului; pe la baza turnului este introdus aer proaspăt prin convecţie naturală sau forţată. Ameliorarea aportului de aer prin acest proces reduce timpul de producere a oţetului de la câteva luni la câteva săptămâni.

Astăzi, oţetul este produs în cea mai mare parte în rezervoare în care sunt scufundate culturile bacteriene, metodă care a fost pentru prima dată descrisă în 1949 de către Otto Hromatka şi Heinrich Ebner. Prin această metodă, alcoolul este fermentat până la oţet într-un rezervor în care se amestecă încontinuu, iar oxigenul este furnizat prin barbotarea aerului în această soluţie. Astfel, se poate produce oţet de concentraţie de 15 % în doar 24 ore/şarjă sau chiar oţet de 20 % în 60 ore.

Sub formă de oţet, soluţiile de acid acetic (de regulă, având 5 % până la 18 % acid acetic, cu procentajul calculat de obicei în masă) sunt folosite ca atare fie pentru condimentare, fie pentru conservarea ca murături a legumelor şi a altor produse alimentare. Oţetul de masă tinde să fie mai diluat (5 %-8 % acid acetic), în timp ce murăturile comercializate folosesc în general soluţii mai concentrate. Cantitatea de acid acetic consumată ca oţet la scară mondială nu este mare, dar cronologic este de departe cea mai veche şi cea mai cunoscută întrebuinţare

:salam:

:Dpai otetul e un acid si alcoolul un alcool, nu?:D