Noile etnii ale Bucurestiului cosmopolit
Ni hao", "Salaam Alecum" sau "Iasas" sunt saluturi cu care multi dintre bucuresteni s-au obisnuit. In scara blocului, in autobuz sau la hipermarket, chinezii, arabii, grecii si turcii care s-au stabilit in Capitala sunt prezente care aduc metropolei un aer cosmopolit.
In Bucuresti, locuiesc in prezent aproximativ 20.000 de straini, care s-au grupat pe etnii in diferite cartiere. Chinezii n-au ales intamplator Colentina, asa cum nici arabii nu si-au ales fara noima Drumul Taberei sau zona Pietei 1 Mai. Impactul pe care acesti imigranti il au asupra vecinilor romani se vede atat la nivel cultural, economic, dar mai ales culinar.
Obor, Babilonul Capitalei
Sectorul 2 este ocupat de cei mai multi cetateni straini. Chinezii sunt aproape la orice pas, arabii la fel, iar tabloul este completat si de prezenta turcilor. Acestia din urma s-au stabilit in cartierul Pantelimon, dupa cum spune si presedintele Uniunii Democrate a Tatarilor Turco–Musulmani din Romania, Uteu Caeasedin.
Cartierul Colentina, cu al sau vestit complex comercial "Europa", bate insa recordul la chinezi. Prin troleibuze, prin tramvaie, bucurestenii aproape ca sunt in minoritate. "Am vecini asiatici si sunt foarte O.K.. Cel mai mult ii plac insa pensionarele, care si-au gasit de lucru ca bone in casele chinezilor", spune Alina Anton, o studenta care locuieste in zona Colentina. Majoritatea asiaticilor de aici isi petrec timpul in perimetrul Obor-Voluntari, declarandu-se extrem de devotati afacerilor din "Europa". Mai mult, ei prefera sa mearga la restaurantele din zona si sa-si faca targuielile tot de acolo. "Eu, in Europa, fac afacere, dar placut aici, la Bucuresti, mai ales fetele", spune Giam, care locuieste in zona Teiul Doamnei de aproape doi ani.
Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, are o singura problema cu strainii care locuiesc aici: "Ma deranjeaza ca spun mereu ca nu cunosc limba romana si ca de aceea nu inteleg legile noastre". Edilul vede insa in prezenta chinezilor un lucru benefic, pentru ca vin cu investitii, "si vor sa construiasca aici birouri".
Arabii le-au schimbat românilor obiceiul culinar
Veniţi în Bucureşti ca să studieze, arabii s-au stabilit în special în cartierele din apropierea complexului studenţesc Regie. Singurii care se ţin mai la distanţă sunt grecii, care, mai înstăriţi, şi-au luat case în nordul Capitalei. Drumul Taberei, Crângaşi, 1 Mai sau Moşilor sunt zonele unde locuiesc majoritatea arabilor din Bucureşti. Cea mai trainică afacere "la şosea" realizată de un palestinian este hipermarketul de pe bulevardul Ion Mihalache (fostul 1 Mai), unde românii atraşi de bucătăria arăbească merg să cumpere ingrediente. "Din ziua în care am încercat mugurii de pin de la «Family», am început să pun condimente orientale la orice mâncare", spune Mirela (27 de ani), economist.
Jabel Ahmud, ziarist de origine palestiniană care locuieşte în Bucureşti, spune că arabii au ales să locuiască în aceste cartiere din două motive: preţul rezonabil al chiriei şi sociabilitatea zonelor.
"Nu avem bani să stăm nici în Centru, dar nici la periferie, aşa că Drumul Taberei, de exemplu, este perfect. Mai ales că ne place să locuim în blocuri cu mulţi oameni, nu în cartiere de case", explică Jabel. El adaugă că obiceiul conaţionalilor lui de a se reuni în restaurante cu specific arăbesc este mai pregnant în perioada Ramadamului. "În postul nostru, ne întâlnim numai în localurile tradiţionale, în "Sahara", "Beirut" sau "Piccolo Mondo", mai spune ziaristul.
Şcolile pentru copiii imigranţilor, o problemă
Amer T. Musler (40 de ani) este director de producţie la cel mai cunoscut fast-food din Piaţa Victoriei. "Pe colegii de muncă români i-am învăţat să facă fursecul aşa încât să nu se fărâmiţeze", se laudă Amer, care a venit în Bucureşti în urmă cu opt ani. El a preferat să-şi dea copiii la o şcoală arabă, pentru că, dacă urmau o şcoală în limba română, ar fi pierdut patru ani de studiu. "Copiii au venit când erau la clasa a patra şi aici îi treceau la a-ntâia şi am căutat o şcoală unde să nu piardă nimic", explică Amer. În Bucureşti, există trei şcoli libaneze, una siriană, una palestiniană, una iordaniană şi una irakiană.