Aparitia si evolutia conceptului de ,,Trinitate"
Unul poate spune cu buzele :" Eu cred că Dumnezeu este unul, şi de asemenea, trei, "- dar nimeni nu ma poate face sa cred, deoarece cuvintele nu au nici un sens."
Lev Tolstoi (1828-1910)
Evoluţia Sfintei Treimi
Contrar a ceea ce cred cei mai mulţi creştini, conceptul creştin al Dumnezeirii triunice nu a venit "pre-ambalat" în învăţăturile lui Isus, Pavel sau Biblia. Noul Testament conţine câteva vagi,, formule triadice cum ar fi faptul constatat, în II Corinteni 13:13, care este adesea înţeleasă, anacronistic, ca trinitar. Formularea este mult mai bine înţeleasă daca vorbim de entităţi diferite, care sunt strâns legate una de alta. Un exemplu bun ar fi expresia în engleză "lupta pentru rege şi ţară". Termenii "rege" şi "ţară" nu sunt sinonime, dar sunt concepte strâns legate de patriotism, cu fostul în mod normal, fiind privit ca simbol vizibil din urmă.
Exegetii şi teologii sunt de acord că Noul Testament nu conţine o doctrină explicită a Sfintei Treimi. Dumnezeu Tatăl este sursa a tot ceea ce este (Pantokrator), şi, de asemenea, tatăl lui Isus Hristos. "Tatăl" nu este un titlu pentru prima persoana a Sfintei Treimi, ci un sinonim pentru Dumnezeu..Formule liturgice timpuri şi de credinţă vorbesc de Dumnezeu ca "Tatăl Domnului nostru Isus Hristos",
Formularea finală a trinitatii a fost rezultatul luptelor teologice, care s-au dus în primele patru secole ale erei creştine.
Primele bătălii s-au dus în principal în domeniul hristologiei .
Declaraţiilor cu privire la natura lui Hristos în Noul Testament au fost atât de vagi încât orice încercare de raţionament şi elaborarea ar duce inevitabil la diferenţe de opinii. Prima încercare de elaborare cu privire la natura lui Hristos a fostGnosticismul . Deşi Gnosticismul a fost în cele din urmă distrus si catalogat ca sectă "eretica" În domeniul hristologiei, gnosticismul poate fi considerat ca primii paşi, sau ca o prima tentativă spre zeificarea lui Isus.
După Gnosticismul, au existat şi alte experimente timpurii în hristologie . În cele din urmă, ca o reacţie împotriva evoluţiei spre îndumnezeire a lui Isus, mai presus de toate a fost celebra lupta teologica, a controversei ariene . Controversa ariena forţat problema de cap divinitatea lui Isus pe. Un consiliu a fost numit în 325 d. Hr. pentru a rezolva problema o dată pentru totdeauna. Astfel, Isus se poate spune ca formal a devenit Dumnezeu în consiliul de la Niceea în anul 325 CE .
Controversa ariană a fost doar o avanpremieră a ceea ce avea să vină. Athanasienii (rivalii teologici a arienilor-care în cele din urmă ce vor numi "ortodoxi") a înlocuit ideea ariana de bun simţ cu, evident, un nonsens. Cu toate acestea, evolutia teologica a fost pentru a dezvolta chiar mai departe de bun simţ la absurd absolut. Evoluţia hristologica avea să culmineze într-o doctrină care era complet lipsita de orice sens sau semnificaţie .
bătălii teologice similare au fost, de asemenea, date pentru definiţia exactă a Duhului Sfânt .
Astfel s-a format un monstru cu tri capete