Profetul Muhammad (salla-llahu alayhi ua selem), ultimul profet şi mesager al lui Allāh, a fost acreditat să transmită omenirii ultimul Indreptar pogorât prin revelaţie divină, pentru ca aceia care-l urmează să fie siguri că se află pe Calea cea Dreaptă. Desigur că nicio călăuzire nu este completă dacă nu are nişte puncte de referinţă clar specificate, dacă nu sunt trasate liniile directoare care conduc pe călător spre destinaţia finală – Lumea de Apoi, dacă nu se cunoaşte etapele călătoriei, ori lungimea ei, ori popasurile din cale, ori ce drumuri pot fi traversate, ori dacă există cale de întoarcere.
Când se spune că Islamul este un Ghid complet, această expresie se referă atât la sistemul de reguli care conduc spre o viaţă încununată de succes, dar şi la faptul că în acest Ghid se găsesc explicaţiile aferente acestor reguli, ceea ce înseamnă un mare beneficiu deoarece destinatarul pricepe de deplin şi sensul şi spiritul acestor norme. Aşadar, această viaţă este doar o parte a unei lungi călătorii, iar ceea ce se află după ea este cu mult mai mult şi mai dificil şi, prin urmare, omul are mare trebuinţă în a afla ajutor şi sprijin.
De aceea, Profetul (salla-llahu alayhi ua selem) a vorbit de multe ori despre evenimentele majore care vor marca istoria omenirii şi mai cu seamă despre etapa finală a acestei vieţi pământeşti.
Intr-una din acele zile, Profetul (salla-llahu alayhi ua selem), urcat la amvon, vorbea mulţimii despre acest fel de călătorie şi despre etapa ei finală, începând cu vremurile în care el era printre musulmani şi până la sfârşitul timpului pentru această lume. Şi predica lui despre acest subiect a ţinut din zorii zilei până la prânz, iar oamenii n-au putut ţine minte tot ceea ce Profetul (salla-llahu alayhi ua selem) le-a spus, însă ei îşi aminteau cuvintele lui pe măsură ce evenimentele se succedau după cum le pomenise Rasuūl_Allāh (salla-llahu alayhi ua selem) în cuvântarea lui. Unii dintre ei au avut timp să ascute toată predica, alţii numai o parte, iar alţii au ascultat-o trunchiat din cauza muncilor zilnice, de aceea relatările se completează unele pe altele, după cum fiecare narator de hadith a auzit sau a aflat de la un altul.
Vorbind despre evenimentele care vor prevesti finalul acestei lumi, numite semne, ele pot fi împărţite în semne majore şi semne minore.
Semnele majore sunt zece şi ele vor fi precedate de semnele minore care vor fi cu zecile. Unele dintre ele s-au petrecut deja, ceea ce a determinat pe unii oameni să considere că a venit vreme să se împlinească unul dintre semnele majore, însă Allāh (subhanahu ua ta’ala) ştie cel mai bine.
Ceea ce diferenţiază profeţiile autentice de cele false este faptul că profeţiile autentice sunt precise în descrierea evenimentelor, unele chiar precizând şi locul unde se vor produce, spre deosebire de profeţiile false care sunt vagi, folosind limbajul simbolic în descrierea evenimentelor sau chiar conţinând cuvinte nedesluşite, oculte, cum ar fi, spre exemplu, aşa numitele „profeţii” ale lui Nostradamus.
Rasuūl_Allāh (salla-llahu alayhi ua selem) a spus:
« ÅöäøóåóÇ áóäú ÊóÞõæãó ÍóÊøóì ÊóÑóæúäó ÞóÈúáóåóÇ ÚóÔúÑó ÂíóÇÊò: "ÝóÐóßóÑó ÇáÏøõÎóÇäó¡ æóÇáÏøóÌøóÇáó¡ æóÇáÏøóÇÈøóÉó¡ æóØõáõæÚó ÇáÔøóãúÓö ãöäú ãóÛúÑöÈöåóÇ¡ æóäõÒõæáó ÚöíÓóì ÇÈúäö ãóÑúíóãó¡ æóíóÃóÌõæÌó æóãóÃúÌõæÌó¡ æóËóáÇËóÉó ÎõÓõæÝò: ÎóÓúÝñ ÈöÇáúãóÔúÑöÞö¡ æóÎóÓúÝñ ÈöÇáúãóÛúÑöÈö¡ æóÎóÓúÝñ ÈöÌóÒöíÑóÉö ÇáúÚóÑóÈö¡ æóÂÎöÑõ Ðóáößó äóÇÑñ ÊóÎúÑõÌõ ãöäú ÞóÚúÑöÚóÏóäò ÊóÓõæúÞõ ÇáäøóÇÓó Åáì ãóÍúÔóÑöåöãú ÝóÊóÈöíúÊõ ãóÚóåõÉú ÍóíúËõ ÈóÇÊõæÇ¡ æó ÊóÞöíúáõ ãóÚóåõãú ÍóíúËõ ÞóÇáõæúÇ »
„Ora nu va veni până ce nu se vor petrece aceste zece semne: Fumul, Dajjal, Fiara, care va vorbi mulţimilor, soarele care va răsări de la Vest, venirea a doua a lui Isus, fiul Mariei, Gog şi Magog, trei scufundări de teren: una în Est, una în Vest şi o alta în Peninsula Arabică, iar ultimul dintre ele va fi Focul, care se va aprinde din mijlocul oraşului Aden, şi care va mâna oamenii spre câmpia Adunării, încetând când oamenii dorm somnul de noapte şi dându-le pace când se odihnesc după prânz.”
Intr-un alt hadith autentic,Rasuūl_Allāh (salla-llahu alayhi ua selem) a spus:
»ÞóÇáó ÑóÓõæáõ Çááøóåö Õóáøóì Çááøóåõ Úóáóíúåö æóÓóáøóãó: "ßóíúÝó ÃóäúÊó íóÇ ÚóæúÝñ ÅöÐóÇ ÇÝúÊóÑóÞóÊú åóÐöåö ÇáÃõãøóÉõ Úóáóì ËóáÇËò æóÓóÈúÚöíäó ÝöÑúÞóÉð¡ æóÇÍöÏóÉñ Ýöí ÇáúÌóäøóÉö æóÓóÇÆöÑõåõäøó Ýöí ÇáäøóÇÑö¿"ÞõáúÊõ: æóãóÊóì ÐóÇßó íóÇ ÑóÓõæáó Çááøóåö¿ ÞóÇáó: "ÅöÐóÇ ßóËõÑóÊö ÇáÔøõÑóØõ¡ æóãóáóßóÊö ÇáÅöãóÇÁõ¡ æóÞóÚóÏóÊö ÇáúÍõãúáÇäõ Úóáóì ÇáúãóäóÇÈöÑö¡ æóÇÊøóÎóÐõæÇ ÇáúÞõÑúÂäó ãóÒóÇãöíÑó¡ æóÒõÎúÑöÝóÊö ÇáúãóÓóÇÌöÏõ¡ æóÑõÝöÚóÊö ÇáúãóäóÇÈöÑõ¡ æóÇÊøõÎöÐó ÇáúÝóíúÁõ ÏõæóáÇ æóÇáÒøóßóÇÉõ ãóÛúÑóãðÇ¡ æóÇáÃóãóÇäóÉõ ãóÛúäóãðÇ¡ æóÊõÝõÞøöåó Ýöí ÇáÏøöíäö áöÛóíúÑöÇááøóåö¡ æóÃóØóÇÚó ÇáÑøóÌõáõ ÇãúÑóÃóÊóåõ¡ æóÚóÞøó Ãõãøóåõ¡ æóÃóÞúÕóì ÃóÈóÇåõ¡ æóáóÚóäó ÂÎöÑõ åóÐöåö ÇáÃõãøóÉö ÃóæøóáóåóÇ¡ æóÓóÇÏó ÇáúÞóÈöíáóÉó ÝóÇÓöÞõåõãú¡ æóßóÇäó ÒóÚöíãõ ÇáúÞóæúãö ÃóÑúÐóáóåõãú¡ æóÃõßúÑöãó ÇáÑøóÌõáõ ÇÊøöÞóÇÁó ÔóÑøöåö¡ ÝóíóæúãóÆöÐò íóßõæäõ Ðóáößó¡ æóíóÝúÒóÚõ ÇáäøóÇÓõ íóæúãóÆöÐò Åöáóì ÇáÔøóÇãö ÊóÚúÕöãõåõãú ãöäú ÚóÏõæøöåöãú¡ ÞõáúÊõ: æóåóáú íõÝúÊóÍõ ÇáÔøóÇãõ¿ ÞóÇáó: äóÚóãú æóÔöíßðÇ¡ Ëõãøó ÊóÞóÚõ ÇáúÝöÊóäõ ÈóÚúÏó ÝóÊúÍöåóÇ¡ Ëõãøó ÊóÌöíÁõ ÝöÊúäóÉñ ÛóÈúÑóÇÁõ ãõÙúáöãóÉñ¡ Ëõãøó íóÊúÈóÚõ ÇáúÝöÊóäõ ÈóÚúÖõåóÇ ÈóÚúÖðÇ ÍóÊøóì íóÎúÑõÌó ÑóÌõáñ ãöäú Ãóåúáö ÈóíúÊöí íõÞóÇáõ áóåõ ÇáúãóåúÏöíøõ¡ ÝóÅöäú ÃóÏúÑóßúÊóåõ ÝóÇÊúÈóÚúåõ æóßõäú ãöäó ÇáúãõåúÊóÏöíäó" - ÇáúãõÚÌã ÇáúßóÈöíÑ ááØøóÈÑÇäöí«„- O, Aūf, ce se va alege de tine atunci când acest neam se va împărţi în şaptezeci şi trei de secte, din care numai una va intra în Rai, iar celelalte vor sălăşlui în Iad?
- Când se va petrece aceasta, o Rasuūl_Allāh? a întrebat Aūf.
- Când vor fi mulţime de slujbaşi ai legii, când fecioarele vor fi patroane, când femeile vor predica în amvoane, când recitarea Quranului va fi făcută ca o şansonetă, când moscheile vor fi decorate, când vor fi mulţime de scene, când delapidările vor fi considerate un mod normal de îmbogăţire, când loialitatea va fi considerată aservire, când Dania va fi considerată ca o pedeapsă, când învăţătura se va însuşi pentru alte scopuri decât cele datorate credinţei(religiei), când bărbatul se va supune nevestei şi va fi nesupus faţă de mama lui şi se va destăinui prietenului îndepărtându-se de tatăl lui, când tinerii vor fi impertinenţi cu cei bătrâni şi vor vorbi de rău generaţiile trecute, când neamurile vor fi conduse de cei mai corupţi dintre ei, când conducătorii naţiilor vor fi dintre cei mai josnici oameni, când omul este respectat din teamă pentru răul pe care-l poate cauza – şi toate aceste se vor petrece atunci când oamenii se vor refugia în Siria din cauza duşmanilor.
- Siria va fi cucerită? am întrebat eu (Aūf).
- Desigur! Vor fi multe necazuri după cucerire, şi vor urma altele şi mai mari, şi ele se vor succede unele după altele până ce va apare un om din familia mea, care va fi numit Al-Mahdi. Dacă te întâlneşti cu el, urmează-l şi vei fi dintre cei bine călăuziţi.”
Intr-o altă variantă autentică este inclusă şi fraza:
„…când fetele tinere vor cânta şi muzica instrumentală va fi în vogă, când se vor îmbăta până la comă cu vinuri, atunci aşteaptă-te la furtuni îngrozitoare, cutremure, alunecări de teren, mutaţii în natura oamenilor, ploi cu pietre, şi vor fi semne după semne, precum mărgelele dintr-o mătanie ruptă…. ”