sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - verset 275, 276, 277, 278 şi 279 - b

VERSETELE 275, 276, 277, 278 şi 279

275. Cei care mănâncă din camătă nu se vor ridica [în Ziua de Apoi] decât aşa cum se poticneşte cel atins de Şeitan şi această [pedeapsă] pentru că ei zic: "Şi negustoria e ca şi camăta", în vreme ce Allāh a îngăduit negoţul, dar El a oprit camăta. Cei cărora le vine povaţă de la Domnul lor şi se opresc, aceia au [iertare] pentru ceea ce au făcut mai înainte şi lucrul lor este la Allāh [pentru judecată], dar cei care o fac mai departe, aceia vor fi oaspeţii Focului şi ei în el vor rămâne veşnic.

276. Allāh nimiceşte camăta şi sporeşte milosteniile. Allāh nu-l iubeşte pe necredinciosul păcătos!

277. Cei care cred şi plinesc fapte bune, fac Rugăciunea [As-Salaat] şi dau Dania [Az-Zakaat], au răsplata lor de la Domnul lor şi pentru ei nu este teamă şi nici nu vor fi ei mâhniţi.

278. O, voi, cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allāh şi lipsiţi-vă de restul de camătă ce v-a mai rămas [la oameni], dacă sunteţi credincioşi!

279. Dacă nu o veţi face, vi se vesteşte război din partea lui Allāh şi a Trimisului Său. Insă dacă vă veţi căi, veţi avea banii voştri [mai puţin camăta]. Nu nedreptăţiţi şi nu veţi fi nedreptăţiţi!

«276. Allāh nimiceşte camăta şi sporeşte milosteniile. Allāh nu-l iubeşte pe necredinciosul păcătos!

277. Cei care cred şi plinesc fapte bune, fac Rugăciunea [As-Salaat] şi dau Dania [Az-Zakaat], au răsplata lor de la Domnul lor şi pentru ei nu este teamă şi nici nu vor fi ei mâhniţi.»

.......

2. Allāh (subhaanah-ua-ta’la) nimiceşte camăta

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a declarat că El va distruge «ribaa» fie prin a-i face pe cei care trăiesc din ea să piardă banii astfel câştigaţi, fie prin a-i priva de foloasele pe care le pot câştiga cu aceşti bani.

Pentru «ribaa», Allāh (subhaanah-ua-ta’la) îi va chinui şi în această viaţă şi în Viaţa de Apoi.
Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a spus:
«.. Răul şi binele nu sunt totuna, chiar dacă mulţimea răului ţi-ar plăcea!...» - sura «Al-Maa’ida(المائدة)», verset 100;
şi
« .... şi să-i pună pe cei răi unul peste altul şi să-i îngrămădească pe toţi şi să-i arunce în Gheena. Aceştia sunt cei pierduţi.» sura «Al-Anfaal(الأنفال)», verset 37;
şi
« Ceea ce voi daţi cu camătă pentru ca să se mărească pe seama averii oamenilor nu va spori la Allāh, însă aceia care oferă Dania [Az-Zakaa], dorind Faţa lui Allāh, aceia vor avea îndoit.» - sura «Ar-Ruum (الروم)», verset 39.

Ibn Jariyr a spus că afirmaţia lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) « Allāh nimiceşte camăta ...» este foarte sugestiv explicată de Abdulah bin Mas’uud care a zis: „ «Ribaa» va sfârşi într-o mare pierdere, chiar dacă a fost un mare profit.”
Imam Ahmad a consemnat în Musnad o afirmaţie similară.

3. Allāh (subhaanah-ua-ta’la) sporeşte milostenia precum un gospodar creşte animalul său

Afirmaţia lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) « Allāh ....... sporeşte milosteniile ...» înseamnă că Allāh (subhaanah-ua-ta’la) va înmulţi milosteniile sau le va amplifica.

Al-Bukhaarii a consemnat un hadith provenind de la Abuu Hurayra în care se relatează că Profetul (sala-Allāhu alayhi-ua salam) a zis:

„ Cine dă ca milostenie fie şi numai o curmală, dar din muncă cinstită, căci Allāh (subhaanah-ua-ta’la) primeşte numai ceea ce este pur, atunci El (subhaanah-ua-ta’la) o va primi cu Dreapta Sa şi o va spori pentru donatorul ei, precum un gospodar care creşte animalul său, până ce va ajunge mare cât un munte.”

Acest hadith a fost înregistrat la Capitolul «Dania – Az-Zakaat»

4. Allāh (subhaanah-ua-ta’la) nu-l iubeşte pe necredinciosul păcătos

Afirmaţia lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) « ...Allāh nu-l iubeşte pe necredinciosul păcătos!» - înseamnă că Allāh (subhaanah-ua-ta’la) nu îl place pe acela care are o inimă necredincioasă şi care este un păcătos şi cu vorba şi cu fapta.

Aceasta este o legătură între începutul versetului referitor la «ribaa» şi finalul lui.

Aceia care trăiesc din «ribaa» nu se mulţumesc cu veniturile din muncă cinstită pe care Allāh (subhaanah-ua-ta’la) li le-a permis, ci vor să câştige şi mai mult, dar pe căi necinstite, păcătoase.

Acest comportament nu face decât să -----streze ingratitudinea lor faţă de Allāh (subhaanah-ua-ta’la) pentru binecuvântările pe care El (subhaanah-ua-ta’la) le-a pogorât asupra oamenilor.

5. Elogiu adus celor care sunt recunoscători lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la)

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) i-a lăudat pe cei care cred în Stăpânirea Lui, şi se supun poruncilor Lui şi Ii sunt recunoscători şi Il cinstesc.

Aceştia sunt dintre cei care sunt milostivi cu semenii lor, împlinesc rugăciunea şi fac milostenii din averea ce au strâns.

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) le-a menţionat onorurile cu care vor fi primiţi la El şi i-a asigurat de ocrotirea Lui în Ziua Judecăţii zicând: « Cei care cred şi plinesc fapte bune, fac Rugăciunea [As-Salaat] şi dau Dania [Az-Zakaat], au răsplata lor de la Domnul lor şi pentru ei nu este teamă şi nici nu vor fi ei mâhniţi ».

«278. O, voi, cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allāh şi lipsiţi-vă de restul de camătă ce v-a mai rămas [la oameni], dacă sunteţi credincioşi!

279. Dacă nu o veţi face, vi se vesteşte război din partea lui Allāh şi a Trimisului Său. Insă dacă vă veţi căi, veţi avea banii voştri [mai puţin camăta]. Nu nedreptăţiţi şi nu veţi fi nedreptăţiţi! »

6.De ce este important a avea «taqua - تَقْوَى » şi a nu practica «ribaa»

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a poruncit robilor Săi credincioşi să se teamă de El şi i-a avertizat despre faptele prin care ei îşi atrag mânia Lui şi pierd aprecierea Sa.

Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: « O, voi, cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allāh ...» - adică a avea frică de Allāh (subhaanah-ua-ta’la) şi a nu uita că El (subhaanah-ua-ta’la) este Cel care ştie tot ceea ce oamenii făptuiesc şi «... şi lipsiţi-vă de restul de camătă ...» - adică a renunţa la derularea până la final a contractelor de «ribaa» deja încheiate, ţinând seama de avertismentul «.. dacă sunteţi credincioşi!» - adică respectând hotărârea lui de Allāh (subhaanah-ua-ta’la) prin care El a interzis «ribaa» şi a derula numai acele tranzacţii comerciale pe care El (subhaanah-ua-ta’la) le-a permis.

Zayd bin Aslam, Ibn Jurayj, Muqaatil bin Hayaan şi As-Suddii au spus că:
„Acest âyat a fost revelat în legătură cu Baniy Aamruu bin Oumayr, din tribul Thaqiif şi cu Baniy Mughiyra din tribul Baniy Makhzuum care încheiaseră anterior convertirii lor la Islam, în vremea Jaahiliia, nişte contracte de camătă.

Cei din tribul Thaqiif cerea celor din Baniy Mughiira să respecte contractele încheiate dinainte de Islam, iar cei din tribul Baniy Mughiyra răspundeau: «Nu vom plăti ribaa, căci e interzisă de Islam!».

Aattaab bin Usayd, locţiitor al Profetului (sala-Allāhu-alyhi-ua-salaam) care administra Mecca, i-a scris acestuia în legătură cu cazul mai sus relatat.

Acest verset a fost revelat şi Rasuul_Allāh (sala-Allāhu alayhi-ua salam) i l-a comunicat lui Aattaab: « O, voi, cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allāh şi lipsiţi-vă de restul de camătă ce v-a mai rămas [la oameni], dacă sunteţi credincioşi! / Dacă nu o veţi face, vi se vesteşte război din partea lui Allāh şi a Trimisului Său...».
Ei au spus: «Ne căim şi cerem iertare lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) şi ne vom lipsi de restul de camătă ce a mai rămas.» şi au renunţat să mai ceară «ribaa».”

Aceste versete sunt o ameninţare directă împotriva celor care continuă să practice «ribaa» şi după ce Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a revelat că este o tranzacţie comercială ilicită.

7. «Ribaa» înseamnă declaraţie de război împotriva lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) şi a Trimisului Lui

Ibn Jurayj a relatat că:
„Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a zis: «... vi se vesteşte război ...» înseamnă «Fiţi siguri că veţi avea război din partea lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la) şi a Trimisului Său!»”, dar şi „ «In Ziua Invierii, celor care au consumat «ribaa» li se va zice: - Ridicaţi armele pentru luptă!».” şi apoi el a recitat: « Dacă nu o veţi face, vi se vesteşte război din partea lui Allāh şi a Trimisului Său ... ».”

Aaliy bin Abuu Talha a relatat că Ibn Abas (radi-Allāhu-anh) a comentat cu privire la âyatul « Dacă nu o veţi face, vi se vesteşte război din partea lui Allāh şi a Trimisului Său ... » că: „Liderul comunităţii musulmane trebuie să îi ceara aceluia care mai practică ribaa şi nu o evită să îşi revizuiască intenţia şi faptele, iar dacă acela nu vrea să se corecteze, atunci şeful comunităţii respective ar trebui să îi taie capul.”

Apoi, Allāh (subhaanah-ua-ta’la) a zis: « ... Insă dacă vă veţi căi, veţi avea banii voştri [mai puţin camăta]. Nu nedreptăţiţi ...» prin a lua «ribaa», iar «.. şi nu veţi fi nedreptăţiţi!» - înseamnă: capitalul iniţial investit nu se va pierde, ci se va restitui fără a se diminua sau a se spori.

Ibn Abi Haatim a consemnat că Aamruu bin Al-Ahuaas (عَمْرو بْن الْأَحْوَص) a zis:

„ In Discursul său de Adio, Profetul (sala-Allāhu alayhi-ua salam) a spus:
- Adevărat este că orice contract de ribaa din vremea Jaahiliia este nul de drept. Să luaţi înapoi numai capitalul ce l-aţi investit, fără să cereţi mărirea lui şi fără să vi se micşoreze în vreun fel. Primul contract de ribaa pe care îl declar nul şi neavenit, în totalitatea lui, este cel al lui Al-Abas bin Abd_Al-Muttalib.”
أَلَا إِنَّ كُلَّ رِبًا كَانَ فِي الْجَاهِلِيَّةِ، مَوْضُوعٌ عَنْكُمْ كُلُّهُ، لَكُمْ رُؤُوسُ أَمْوَالِكُم لَا تَظْلِمُونَ وَلَاتُظْلَمُونَ، وَأَوَّلُ رِبًا مَوْضُوعٍ، رِبَا الْعَبَّاسِ بْنِ عَبْدِالْمُطَّلِبِ مَوْضُوعٌ كُلُّه.