Manastiri crestine in Orientul Apropiat

Manastirea Sfanta Ecaterina-Beduinii Gebalieh
Multe locuri am colindat in Egipt, pe urmele marilor profeti biblici, dar numai cand am pasit pe varful muntelui lui
Moise, la poalele caruia se afla unul din cele mai mari centre de pelerinaj din lume, sacru atat crestinilor, cat si musulmanilor si evreilor, am putut afirma ca intre cer si pamant, intre intuneric si lumina, calea spre Dumnezeu este un drum initiatic, la capatul caruia, privind in urma, te regasesti singur in fata divinitatii, incarcerat in propriile limite, incercari, neputinte si taceri. Acolo, in Sfanta Ecaterina (zona aflata, din anul 2002, sub protectia UNESCO), in vremea calatoriilor pe care le-am facut, de nenumarate ori, in sudul Peninsulei Sinai, am intalnit o comunitate de obarsie romana, si anume - pe cea a beduinilor Gebalieh (Gebalieh - oamenii muntelui, munteni, dar si paznici sau aparatori, in traducere din limba araba), urmasii direct coboratori din robii valahi, adusi cu cincisprezece secole in urma de imparatul bizantin Iustinian pentru a ridica, sluji si proteja Manastirea Sfanta Ecaterina. Importanta unei cercetari etno-lingvistice, ce poate dezlega enigma originii denumirii acestui trib, este subliniata de George Vaida, in articolul "Relicte de limba daca in Peninsula Sinai", aparuta in revista "Noi, Tracii", nr. 130, din septembrie 1985, care, facand referire la stransa inrudire dintre limba daca si irlandeza veche, precum si la originea carpatica si preceltica a irlandezilor, se opreste la substantivul irlandez "Galbhalai", ce semnifica ocupant, colon, si din care ar fi derivat actuala lor denumire, cu formele mentionate in articolul citat: "Gabalia, Gabhalai".

Domana Monica foarte interesant acest articol si abia astept sa citesc continuarea lui :give_rose: .Acum ma abtin sa fac orice fel de comentarii pe marginea celor scrise .Poate la final...daca va fii cazul.

Intamplari biblice

Istoria acestui trib de valahi, ce ocupa un loc aparte in peisajul sinait din Egipt, prin descendenta lor diferita si prin faptul ca sunt unul din cele mai vechi triburi din Peninsula Sinai, se impleteste strans cu cea a locului unde au fost adusi, in secolul al VI-lea, de imparatul bizantin Iustinian: Sfanta Ecaterina.


�Voi reda, succint, momente semnificative din istoria acestui loc, pentru a sublinia cat de important a fost rolul beduinilor Gebalieh de-a lungul istoriei, loc ce a fost mentionat din vremuri indepartate, sub numele de Tara Madian. Pustiul Paran, din tinutul Madianului, sau Wadi Feiran al zilelor noastre, este mentionat in Vechiul Testament, ca locul unde avea sa se reintoarca Agar, nevasta egipteanca a Profetului Avraam, impreuna cu fiul ei, Ismail, dupa ce a fost izgonita, din gelozie, de Sara. Astazi, in anticul Refidim, ce poarta numele de Feiran, adesea denumita si Perla Sinaiului, inca se pot vedea ruinele vechiului lacas, ridicat pe locul unde Profetul Moise a stat cu toiagul lui Dumnezeu in mana, invingand poporul lui Amalec, si unde, in prezent, in obstea monahala a Manastirii celor Sapte Surori, se afla si maicute romance.
De la momentul sosirii lui Agar, impreuna cu Ismail, in pustiul Faran, derulez istoria locului pana la un alt moment semnificativ, cand, in urma cu trei milenii si jumatate, in tara Madianului, isi va gasi salvarea Profetul Moise, de mania faraonului biblic. Aici o va intalni Moise pe Sefora, fiica preotului Madianului, Ietro, impreuna cu cele sase surori ale sale, la fantana ce astazi ii poarta numele si care se afla in incinta Manastirii Sfanta Ecaterina. Si tot aici, dupa inca 40 de ani petrecuti in exil, in pustia muntelui Sinai, in para focului unui rug aprins, profetul biblic va primi porunca de la Dumnezeu sa scoata poporul evreu din robia faraonului, pentru ca dupa alti 40 de ani de pribegie in Peninsula Sinai, sa primeasca, in varful Muntelui, cele 10 porunci, pe cele doua table de piatra ale marturiei.

Doua sute de familii de valahi in Sinai

In secolul al IV-lea, imparateasa Elena, aflata la venerabila varsta de aproape 80 de ani, a purces intr-o calatorie la Ierusalim, unde s-a stabilit pentru o perioada de doi ani. Dupa ce a adus la lumina mormantul lui Iisus, ingropat sub templul zeitei Venus, si a gasit cele trei cruci pe dealul Golgotei, imparateasa a hotarat sa-si continue calatoria si a intrat in Peninsula Sinai, pentru a urma drumul facut de Fecioara Maria si Iisus, in vremea refugiului lor in Egipt.
Dupa o ruta istovitoare, de aproape 2000 de kilometri, ajunsa in Assiut, cel din urma loc de popas in care Fecioara Maria, pruncul Iisus, batranul Iosif si moasa Salomea au stat vreme de sase luni in Egipt, si unde astazi se ridica Deir Al-Moharraq (Manastirea Arsa - in traducere din limba araba), sau cel de-al doilea Ierusalim, cum mai este denumit lacasul, imparateasa Elena decide sa strabata desertul dintre Nil si Marea Rosie si reintra in Peninsula Sinai, unde gaseste Rugul Aprins al lui Moise, in jurul caruia construieste un zid de caramida pentru protectie, iar langa acesta, porunceste sa se ridice o capela, ce va purta numele Capela Rugului Aprins. Doua secole mai tarziu, intre anii 527 si 565 d.C., imparatul Iustinian avea sa ridice in jurul Tufisului Sfant Manastirea Rugului Aprins, pentru a carei constructie aducea din Tara Romaneasca doua sute de familii de valahi (o dovada a faimei de care se bucura, deja, la vremea aceea, credinta locuitorilor nord-dunareni). Manastirea Rugului Aprins isi va pastra acest nume pana in secolul al IX-lea, cand unui calugar al manastirii, aflate la poalele Muntelui lui Moise, i se va revela, intr-o viziune, ca moastele Sfintei Ecaterina, fecioara de vita nobila martirizata la numai 18 ani prin decapitare, in anul 305, la Alexandria, se afla ingropate pe varful celui mai inalt munte din Sinai, Gebel Katherina (2642 m). Un secol mai tarziu, calugarii manastirii aveau sa coboare relicvele in Biserica Schimbarea la Fata, unde astazi se pastreaza capul si mana stanga ale sfintei, intr-o racla de argint, depusa in sarcofagul din altarul lacasului. Dupa descoperirea moastelor si aducerea lor in biserica, lacasul care purta numele de Manastirea Rugului Aprins si-a schimbat numele, pastrat pana in zilele noastre, dupa cel al Sfintei Ecaterina.

Uite domnule cum a gasit doamna asta Elena ,,rugul" ala dupa ~ 1600 de ani de la intimplare !!!! Asta a fost cel mai... nemaipomenit... arheolog al tuturor timpurilor . Doar privea spre pamint si vedea ce-i dedesupt .Cred ca avea in loc de ochi niste aparate cu rezonanta magnetica plus un reactor cu C14 pe care il tinea in gurita ei dulce si ... fara de dinti .

Pacat ca acesta minastire si-a schimbat numele . Era mai corect din toate punctele de vedere cel pe care il avea anterior. Parerea mea ! Probabil ca a fost o decizie dictata de nevoi financiare,cind in toata lumea a avut loc o adevarata invazie de ,,moaste" care mai de care mai ciudate si mai ,,facatoare de minuni" ce se vindeau ...,,doritorilor".. pe bani grei.

Oricum povestea devine din ce in ce mai incitanta si mai plina de mistere.
Multumim doamna Monica si asteptam cu mare interes sa vedem ce urmeaza.

Ca sa vin in ajutorul celor care vor citii acest articol postez aici fotografia acelei manastiri ,si un pergament care poarta amprenta palmara a Profetului Mohamed -Pacea si Binecuvintarea Lui Allah fie asupra lui -care in acest fel intareste permisiunea de functionare a acestei manastiri in aceste locuri.
http://www.mlfat4arab.com/i/00067/xj7zghykqctz.JPG
http://i52.tinypic.com/21o1qaa.jpg

Tot in interiorul acestei manastiri a fost construita o moschee fatimida dar care nu a fost folosita nici o data datorita orientarii ei gresite fata de Mecca
http://i51.tinypic.com/2w6vytc.jpg

Sper sa nu va suparati doamna Monica ca am incercat sa pigmentez articolul postat de dumneavoastra cu citeva ginduri si cu citeva poze edificatoare , si care sper ca vor surescita si mai mult interesul celor ce vor citii cele prezentate anterior .

Domnule Munir nu m-am suparat si ma bucur ca articolul va intereseaza.Referitor la moaste, cred ca Dumnezeu ajuta oamenii pentru stradania lor: rugaciune, post,pelerinaje in locuri sfinte, fapte bune.

Biblioteca Manastirii Sfanta Ecaterina este a doua mare biblioteca din lume, dupa cea a Vaticanului, dar din pacate nu este deschisa vizitatorilor. In anul 1865 s-a pierdut cel mai valoros manuscris “Codicele Sinaitic”datat din secolul al IV-lea, dus la Muzeul din Petrograd si vandut apoi la “British Museum”din Londra. In biblioteca manastirii exista o copie dupa un document din secolul al VI-lea in care se mentioneaza aducerea beduinilor Gebalieh de la Marea Neagra, din tara valahilor.
Iata cateva amintiri ale unor oameni care au vizitat manastirea. In anul 1822, exploratorul elvetian John Lewis Burckhardt scria in cartea sa “Calatorii in Nubia”, ca atunci cand imparatul Iustinian a cladit manastirea a trimis un grup de sclavi originari din zona Marii Negre, beduinii recunoscand pogorarea lor din robii crestini.Beduinii se casatoreau numai intre dansii, erau cam 120 de oameni inarmati, erau muncitori si robusti iar fetele lor de o superioara frumusete asupra tuturor beduinilor.Alte mentionari spuneau ca Iustinian a trimis pentru paza manastirii un contingent militar, fiind putin probabil ca un grup de robi sa fie lasati inarmati pentru paza manastirii. Lina Eckenstain, asistenta arheologului britanic Flinders Petrie afirma in lucrarea “Istoria Sinaiului”, aparuta in 1921, ca pentru securizarea manastirii au fost adusi 100 familii de robi valahi impreuna cu sotiile si copiii lor precum si 100 de familii din Egipt, cu sotiile si copiii lor iar asezamantul se numea Deir-Abid ”Manastirea Sclavilor”.

Recensamantul din 1968 arata numarul beduinilor Gebalieh ca fiind de aproximativ 1100. Vara acestia traiesc in oazele de verdeata aflate la altitudine iar in vremea racoroasa revin in vaile de la poalele muntelui, unde se ocupa cu gradinaritul si cresterea animalelor.In gradinile numite karm sau bustan ei cultiva legume si pomi fructiferi precum meri, migdali, maslini, mandarini, smochini, curmali, piersici, caisi.Beduinii valahi isi construies locuintele la un nivel mai ridicat de cel al vaii pentru a le proteja de inundatii, construirea caselor fiind permisa doar membrilor tribului.Apa se aduce cu camioane speciale dar este scoasa si din puturile adanci la care toti membrii tribului au acces egal.Cresterea animalelor, camile, oi, capre este o alta ocupatie importanta .
Membrii Gebalieh practica pelerinajul la mormintele seicilor considerati patroni spirituali ai comunitatii numiti ziyara , zwwara si se roaga pentru sanatate, fertilitatea femeilor, protectia animalelor sau recolta bogata. La mormant beduinii Gebalieh se aduna inconjurand locul sfant iar dupa-amiaza fiecare barbat impreuna cu familia sa inconjoara mormantul cu animalul destinat sacrificarii, arzand tamaie si rostind “Surat Al-Fatiha”.
Gebalieh ce traiesc in apropierea manastirii ajuta la treburile administrative ale lacasului dar si ca ghizi ai pelerinilor de pe Muntii Sinai iar altii se ocupa de comertul turistic local si de transport si excursiile tip safari din zona.
De-a lungul timpului s-au realizat un numar de proiecte destinate imbunatatirii vietii beduinilor Gebalieh, din pacate nu exista nici un proiect intre beduini si Romania. Poate existenta in viitor a unui protocol de colaborare intre Sinaia si Manastirea Sfanta Ecaterina va incuraja facilitatea parteneriatelor si a proiectelor dedicate comunitatii beduinilor Gebalieh.
Sursa: Articol preluat din Revista Formula As
Acest articol mi s-a parut interesant si de aceea l-am postat pentru a fi citit de cei interesati de acest subiect

Multumim mult draga noastra prietena pentru articolul postat si te asiguram ca el s-a bucurat de toata atentia nostra.Informatiile prezente in el sunt demne a a fi cunoscute mai ales de catre noi romanii.Asteptam si alte postari la fel de interesante .