Semnificatia Craciunului

[Abdul Rahman]

In numele lui Allah cel Milostiv, Indurator !

Ce reprezinta Craciunul pentru crestini ?

[Rafa']

In numele lui Allah Cel Milostiv, Indurator !

Din ce spui tu, Rafa' reiese (sau cel putin eu asa am inteles) ca Biserica crestina, aflata inca la inceputurile sale, nu a avut prea mult succes asupra asupra acestor culturi straine (ex. : adeptii lui Mitra, amintiti si de tine, iar pe scara si mai larga culturile spatiului mediteraneean, ajungand pana in Siria si Persia) si le-a imprumutat sarbatorile, pentru ca in final sa le accepte si le celebreze ca sarbatori proprii.

Nu cumva aceste sarbatori, hai sa le numim pagane (pentru ca in fond asta si erau din moment ce sarbatoreau nasterea unui zeu-soare, cum este cazul Feniciei) prin aceasta 'preluare' si adaptare la dogmelor crestine au continuat sa supravietuiasca in subsidiar pana in zilele noastre ?

Ce nevoie avea Crestinismul timpuriu de acestea ?

Assalamu aleykum

Astazi se ştie că Christos nu a fost nascut pe 25 decembrie. Data a fost aleasă pentru a coincide cu sărbătorile păgâne romane în onoarea lui Saturn (zeul recoltelor) şi Mithras (zeul antic al luminii), o formă a venerării Soarelui. Aceste sărbători cădeau de Solstiţiu de iarna sau imediat după acesta, cea mai scurta zi a anului în emisfera nordică, pentru a anunţa că iarna nu este veşnică, că viaţa continuă, şi o invitaţie de a rămâne într-o bună dispoziţie.

In Occident, in anul 354, Liberiu, papa Romei, fixeaza sarbatoarea nasterii lui Isus pe 25 decembrie, fara insa a stabili vreo data exacta a nasterii acestuia, si stabileste modul celebrarii inceputului crestinismului, asimiland sarbatorile populare si pagane deja existente cu ocazia solstitiului de iarna.

Totusi ramasitele cultului pagan al soarelui au trait mai departe prin unele obiceiuri populare ca:
- rotile de foc carora li se da drumul pe costisa dealului in noaptea de Craciun;
- focurile care se fac in dimineata de Craciun;
- colacii de Craciun care imita forma soarelui

Ca si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc.
Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei".
Aceasta se pare ca isi are originea in obiceiurile romanilor si elinilor: fie in jocurile si cantecele desfasurate in jurul altarelor pagane de preotii sau cantaretii travestiti in dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori in versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare.

Vascul era considerat planta sacra la vechii druizi, si simbol al vietii eterne la fel ca si pomul de Craciun.
Romanii au considerat-o simbol al pacii si prin aceasta simbolistica a devenit acceptata si de catre credinciosii crestini. Sarutul de sub vasc a fost de asemenea un obicei roman.

Deşi Crăciunul a fost oficial stabilit în Roma pe la al patrulea secol, mai târziu o altă sărbătoare păgână a avut mare influenţă asupra multora din obiceiurile Crăciunului practicate astăzi. Acest festival a fost sărbătoarea Teutonică a celor Douăsprezece Nopţi,sărbătorită dela 25 decembrie la 6 ianuarie. Festivalul era bazat pe presupusul război mitologic între forţele naturii – specific iarna (numită gigantul de gheaţă) care simboliza moartea, împotriva zeului soare, simbolizând viaţa. Solstiţiul de iarnă marca punctul de întoarcere: până atunci gigantul de gheaţă era la apogeul puterii lui, după aceea zeul soare începea să prevaleze. Cum creştinismul s-a răspândit în nordul Europei, s-a întâlnit cu celebrarea unei alte sărbători păgâne ţinută în decembrie în onoarea soarelui. De data aceasta a fost sărbătoarea Crăciunului norvegienilor, care ţinea douăsprezece zile. În timpul acestei perioade se ardeau focuri de buşteni ca să ajute la reînvierea soarelui. Altare şi alte locuri sfinte erau decorate cu verdeaţă ca frunze de stejar verde, iederă şi lauri, şi era o ocazie pentru chefuri şi beţie. La fel de vechi au fost practicile Druizilor, casta preoţilor la Celţii Franţei, Angliei şi Irlandei din antichitate, pentru a decora templele lor cu vâsc, fructul stejarului, pe care ei îl considerau sfânt. Între triburile germanice, pomul de stejar era închinat lui Odin, zeul lor de război, şi ei i-au adus lui sacrificii până când Sf. Bonifaciu, în secolul aloptulea, i-a convins să îl schimbe cu un pom de Crăciun, un pom de brad tânăr decorat înonoarea pruncului Hristos…Emigranţii germani au adus tradiţia în America.
În loc să se închine zeului soare, convertiţilor li se spunea să se închine fiului lui Dumnezeu. Focarul sărbătorii a fost schimbat în mod subtil, dar obiceiurile şi practicile păgâne tradiţionale au rămas fundamental neschimbate. Obiceiuri religioase vechi implicând frunze de stejar, iederă, vâsc şi brazi tineri erau acum îmbrăcate cu costume creştine.

William Walsh descrie cum şi de ce ritualuri şi practicir eligioase necreştine au fost asimilate în sărbătoarea Crăciunului. Aceasta nu a fost o simplă întâmplare. A fost o măsură necesară la un moment când noua religie, creştinismul, a fost impusă asupra unei populaţii profund superstiţioasă. Pentru ca să împace novicii proaspeţi cu noua credinţă, şi ca să facă ruptura cu vechile legături cât se poate mai fără durere, aceste vestigii de păgânism au fost reţinute în forme modificate…Astfel, că atunci când Papa Grigore [540-604] a trimis pe Sfântul Augustin ca misionar să convertească Anglia anglo-saxonă el a poruncit, că pe cât era posibil sfântul să acomodeze noile şi straniile ritualuri creştine la cele păgâne cu care băştinaşii fuseseră obişnuiţi de la naştere. Spre exemplu, el l-a sfătuit pe Sfântul Augustin să permită noilor convertiţi ca la anumite festivaluri să omoare şi să mănânce un mare număr de boi pentru gloria lui "Dumnezeu Tatăl", aşa cum făcuseră ei mai înainte în onoarea zeilor lor…Chiar în ziua de Crăciun după sosirea lui în Anglia, Sfântul Augustin a botezat multe mii de converţi şi aîngăduit sărbătoarea lor obişnuită de decembrie sub un nume nou şi cu o semnificaţie nouă.
Grigore a permis importarea practicilor religioase păgâne pe motivul că atunci când ai de a face cu „minţi înceţoşate este imposibil să tai totul de odată"
În mod tragic, creştinismul nu a ajuns niciodată să elimine tot ce era păgân. După părerea lui Owen Chadwick, fost profesor de istorie la Universitatea Cambridge, Romanii „serbau solstiţiul de iarnă cu o petrecere de beţie şi desfrânare. Creştinii au crezut că pot aduce o semnificaţie mai bună sărbătorii aceleia. Ei au încercat să-i convingă pe credincioşii lor să nu bea sau să mănânce prea mult, şi să ţină sărbătoarea cu mai multă cumpătare, -- dar fără succes..."

Scuze daca a fost prea lung mesajul!

Salam

[Abdul Rahman]

In numele lui Allah cel Milostiv, Indurator !

Multumim frumos pentru interesantele informatii oferite, dar as vrea sa intreb, plecand de la o afirmatie de-a ta :

Astazi se ştie că Christos nu a fost nascut pe 25 decembrie

Nu exista in Biblie sau in alte scrieri indicii care sa ne conduca la o data cat mai precisa a nasterii profetului Isa (pacea lui Allah fie asupra lui !) ?

Si mai am o intrebare : cum de au patruns imagini precum 'boul', 'magarul' etc. in sarbatoarea crestineasca a Craciunului ?

[raluca]

In sinaxarul ortodox, data de 25 martie semnifica Bunavestire:

"Iubitorul de oameni şi Milostivul Dumnezeu, Care pururea poartă de grijă neamului omenesc, întocmai ca un Părinte plin de dragoste, văzând făptura mâinilor Lui înrobită şi chinuită de diavol şi împinsă către patimile cele pline de ocară şi supusă închinării la idoli, a găsit cu cale să trimită pe Fiul Său cel Unul-Născut, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască neamul omenesc din mâinile diavolului. Şi, pentru că a voit ca acest lucru să rămână ascuns nu numai de diavol, ci chiar şi de puterile cele cereşti, a încredinţat taina aceasta unuia singur dintre arhangheli, preamăritului Gavriil. Deci arhanghelul venind în cetatea Nazaret, i-a grăit ei: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Iar aceea a răspuns: Cum va fi mie aceasta? Şi el a zis: Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui preaînalt te va umbri. Iar Fecioara a grăit: Iată, roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău. Şi îndată cu cuvântul arhanghelului şi al ei, a zămislit în preacuratul său pântece pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de fire, Care este Înţelepciunea şi Puterea cea ipostatică a Lui, cu umbrirea şi cu venirea asupra ei a Duhului Sfânt. De atunci s-au săvârşit, prin rânduiala lui Dumnezeu, tainele Cuvântului lui Dumnezeu, pentru mântuirea şi izbăvirea noastră. Căruia se cuvine slava şi stăpânirea în veci. Amin."

Dupa 9 luni, la 25 decembrie crestinii sarbatoresc Nasterea lui Iisus.

[raluca]

Din cate stiu eu pomul de Craciun este obicei pagan-precrestin, dar am sa caut informatii.

[munir]

As salam alaykum wa rahmadulah wa barakatuku
Datarea nasterii lui Isus-Pacea lui Allah fie asupra lui- dupa recensamintul amintit in Biblie

Luca 2:2 ne informeaza ca a fost un recensamint pe vremea lui Quirinius pe cind acesta era guvernator in Siria

Dupa informatiile pe care ni le da Iosif Flavius in Antichitati (XVI 9.1 si XVII5.2 , 9.3 ) aminteste ca Sentius Saturninus si Qurintilius Varus ca guvernatori de prin anul 9 i.e.n. pina pe la moartea lui Irod(cel mare).Dupa informatiile lui Iosif Flavius, recensamintul trebui sa fi avut loc pe la anul 6-7 ien. (Antichitati-XVII1.1,2.1,XX5.2)
Tot el aminteste si de o resurectie condusa de Iuda din Galilea la care se face referire si in Fapte5:37,revolta fiind o reactie la un recensamint facut cu forta.
Un alt lucru pe care il avem la indemina este acela care ne spune ca pe vremea respectiva , rege in Iudeea era Irod cel Mare.
Iosif Flavius aminteste ca Irod a murit in al 37-lea an al domniei lui ceea ce ar fi anul 4/3 i.e.n,calculat de la Nisan la Nisan.,si ca moartea acestuia s-a produs in preajma unai eclipse de luna. Informatiile astronomice ne arata ca acesta s-a produs cam prin lunile martie –aprilie 4 i.e.n. Faptul ca Irod decreteaza sa fie ucisi pruncii de la 2 ani in jos arata ca trecuse ceva vreme de la nasterea lui Isus-Pacea lui Allah fie asupra lui- si pina la darea decretului.
Rezulta de aici ca Isus-Pacea lui Allah fie asupra lui – avea cel putin 1-2 ani la darea decretului . Avind aceste date putem afirma fara sa ne fie team ca gresim ca Isus-Pacea lui Allah fie asupra lui-s-a nascut intre anii 6-4 ien .

Date biblice care ne pot indica luna in care s-a nascut Isus-Pacea lui Allah fie asupra lui.

In Evanghelia lui Ioan cap.1 vs.14 se spune,,
. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit(a locuit) între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr. “
In greceste pentru …a locui…apare verbul …skenoo..literar..a face cort.
Aceasta se suprapune perfect pe informatia pe care ne-o da Evangheliile conform careia Iosif a mai zabovit ceva vreme prin Ierusalim .Pentru evrei erau 2 mari ocazii in care veneau la Templu: sarbatorile de primavara si cele de toamna(sarbatoarea corturilor).Se pare ca Iosif a avut un motiv mult mai puternic de a o lua pe Maria cu el la Ierusalim ,in afara mult hulitului recensamint(de altfel se stie ca femeile nici nu erau numerate,,recenzate” in acea perioada) .
Daca luam in calcul aceste consemnari tragem concluzia ca Isus s-a nascut in luna Septembrie –Tishri (evreiesc)-Muharram(Islamic)

[munir]

As salam alaykum wa rahmadulah wa barakatuku

Din cate stiu eu pomul de Craciun este obicei pagan-precrestin, dar am sa caut informatii.

Exista o teorie care spune ca obiceiul,,pomului de craciun"ar fi fost imprumutat de romani de la egipteni care isi impodobeau locuinta cu frunze de palmier in perioada solsitiului de iarna.Romanii ar fi inlocuit (din motive obiective)frunzele de palmier cu bradul.Cit adevar contine acesta teorie nu poate fi precizat.Oricum acest obicei ,la acea data ,avea alta semnificatie decit cea de astazi,el facind trimitere catre renasterea naturii .
Mult mai plauzibila pare a fi legenda conform careia in sec VII en . un calugar din Devonshire a venit in Germania pentru a raspandi cuvantul Domnului. Legenda spune ca s-a folosit de forma triunghiulara a bradului pentru a simboliza sfanta treime. In Europa secolului al XII-lea, cu ocazia Craciunului, bradul era atarnat de tavan cu varful in jos!

Se pare ca bradul a fost decorat pentru prima data la Riga in 1510. La inceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer.