Iubesc un arab

[Mariyah]

L-am vazut pentru prima oara intr-un club. Un barbat inalt, de o eleganta impecabila si de o distinctie rara. Am aflat ulterior de la prietena mea Camelia care ii observase interesul pentru mine inca de la sosirea in club ca este arab si ca isi manifestase deschis dorinta de a ma cunoaste apeland la unul dintre baietii care ne insoteau. Intorsesem capul dar privirea lui continua sa ma strapunga. Ma simtem vulnerabila. Pana la plecare s-a ridicat de la masa si m-a insotit afara insistand sa-mi ia numarul de telefon pentru a ma cunoaste mai bine. Initial am fost sceptica. De abia il cunoscusem, nu stiam absolut nimic despre el, iar teama de a avea de-a face cu cu un musulman exista in stadiu latent in sufletul meu, desi pe moment imi era imposibil sa reactionez.

Am aflat apoi ca Aswad este intr-adevar din Cairo, stabilit de cinci ani in Romania unde se ocupa cu afaceri imobiliare si, culmea, ca este ortodox. Certitudinea ca este de aceeasi religie cu mine m-a impulsionat sa-i accept in urmatoarele zile invitatiile in oras, eliberandu-ma de orice temere ca ma voi izbi de conservatorismul si mentalitatea rigida a musulmanilor. Ma simteam usurata si implinita. Il simteam de fiecare data cald, afectuos. In plus, ma lasam rasfatata de cadourile luxoase pe care mi le facea in mod frecvent, de invitatiile sale in localuri selecte in care initial nu m-am regasit, dar treptat am deprins gustul acestor mici placeri ale vietii.

Uneori ma privea ca pe un copil, alteori ca pe femeia de care s-a indragostit nebuneste. Reusise sa-mi rastoarne intregul sistem de valori. Nu ma mai interesa ascensiunea profesionala dupa care tanjisem atat inainte (imi doream sa devin un critic literar de succes). Reusisem in doar cateva luni sa abandonez pasiunea mea primara, cititul, imi petreceam tot timpul alaturi de el. In singuratate nu numai ca ii simteam lipsa, dar ma simteam incapabila sa mai iau decizii fara a-l consulta. Il veneram si asta ma facea sa ma subapreciez. Prietenele mele nu-i agreau prezenta si ma avertizau permanent ca imi impune prea multe restrictii in existenta actuala spunandu-mi ca sunt orbita de iubire. Mi se pareau absurde aceste comentarii, iar Aswad, sesizand atitudinea lor oarecum ostila fata de el, incerca subtil sa ma indeparteze de ele, convingandu-ma ca sunt doar geloase pe ceea ce am eu, adica un partener ca el.

Dupa doar sase luni ne-am mutat impreuna in apartamentul lui desi eu eram convinsa ca nu este momentul oportun pentru a intemeia o familie. Parintilor mei le-a displacut ideea la inceput, insa ulterior au inceput sa se obisnuiasca cu aceasta noua faza din viata mea. Totusi ceva se schimba in viata mea si puteam simti ca nebunia de la inceput se incheia gradat, pe masura ce Aswad pretindea ca ma iubeste si ma apreciaza mai mult ca niciodata. Cu toate acestea eu nu mai eram prezenta la toate escapadele lui in cluburi, restaurante si aflam abia apoi ca a avut niste obligatii de onorat, cand am realizat ce se petrecea in mintea lui. Eram un trofeu deja castigat, un bun al lui care nu mai necesita efortul dobandirii. Nu trecuse decat un an si eu aveam impresia ca ma aflu intr-un mariaj de ani de zile in care rutina se instaurase vizbil. Incerca intr-adevar sa-mi controleze existenta si facea in permanenta planuri de stabilire in Cairo. Imi povestea cu entuziasm despre pasiunea parintilor lui pentru copii si ma asigura ca ma vor placea ca pe un al doilea copil al lor.

Ma simteam ingradita, fara personalitate si cu toate acestea ma lasam directionata de fluxul iubirii pentru el. Ma simteam dependenta de el din toate punctele de vedere si ma gandeam cu mai putin entuziasm la finalizarea studiilor mele universitare. Imi propusesem sa le imbin armonios pe amandoua, dar relatia aceasta devenise prioritatea mea in viata. Iar Aswad era clar o oglinda a mediului in care crescuse, mentalitatea lui liberala de la inceput reusea sa releve acum o persoana cu foarte multe prejudecati. Observam cu tristete in suflet ca pe langa faptul ca incerca sa ma tina departe de orice tentatie in viata mea, isi dorea cu multa convingere sa ma transforme intr-o sotie obedienta alaturi de care sa-si intemeieze un viitor. Eram totusi o piesa de puzzle care nu se putea integra in proiectul lui. Am inceput sa observ ca alaturi de prietenii lui dispunea de libertate absoluta, in timp ce eu deveneam un tip de femeie in care nu ma regaseam: deveneam supusa, nu-i puteam riposta, il iubeam dar in acelasi timp il uram pentru ca incerca sa ma modeleze dupa tiparul feminin traditional din familia sa si asta ma infuria cumplit.

Probabil va doriti sa aflati finalul sau macar il puteti intui. A fost o despartire dureroasa pentru mine si cred ca sentimentele mele pentru el nu se vor putea anula cu usurinta. Exista insa discrepante de caracter, de mentalitate, de mod de viata care stau mai presus de trairea interioara deoarece un singur sentiment nu are forta de a anihila astfel de incompatibilitati. Momentan este casatorit cu o femeie de cetatenie araba si urmeaza sa aiba un copil. Oare am gresit eu ca nu m-am putut adapta la modul de viata pe care el il proiectase pentru mine?

Anonim

[faten]

Inshaa ALLAH sa ne ajute Bunul ALLAH pe toti sa fim dintre cei bine calauziti! si inshaa ALLAH sa ridice valul ce le acopera ochii si urechile si sa devina dintre cei ce vad si aud.