
Originally Posted by
Yumna
Am intrat pe un alt forum si mi-a placut foarte mult ce a scris o sora de-a noastra:
Mai sunt cateva ore si prima zi de post se va termina. Pentru mine, niciodata postul nu a fost o greutate. Organismul meu se supune automat acestei actiuni, isi anuleaza senzatiile de foame sau sete pana la ora cand Allah ne permite sa mancam. Cred ca si stomacul e fericit ptr ca si/a luat o binemeritata vacanta care ne confirma ca nu traim ca sa mancam ci mancam ca sa supravietuim. Sufletul meu e de asemenea linistit. Am observat ca si atentia si concentrarea sunt mai bune, nu ma gandesc nici macar o secunda la faptul ca mi/e foame sau ar trebui sa beau apa, ma gandesc doar ca e post si ca acest lucru e un eveniment irepetabil.Inshaallah sper sa ramana la fel timp de 30 de zile. Ramadanul nu vine decat o singura data pe an, doar in acel an. Si desi aduce cu sine o incercare grea ptr unii- Postul- fiecare musulman se straduieste sa duca la bun sfarsit aceasta incercare. Nici macar mirosurile imbietoare nu ma fac sa gust alimentele care le emana. E asa de multa liniste in sufletul meu, imi simt sufletul ca o livada de portocali in care e racoare,asa e si postul asemeni unei livezi de portocali, vei sti gustul portocalelor doar daca acestea s/au copt si daca ai rabdare sa nu strici ceva prin ea, sa nu scuturi petalele florilor..... si roadele care s/au copt in timpul postului le vom culege mult mai tarziu, dar le vom culege, de noi depinde daca vor fi dulci sau amare.