Notices
 
Page 2 of 2 FirstFirst 12
Results 11 to 13 of 13
  1. Amintirile voastre din calatoriile cu familia 
    #1
    moderator Nadia's Avatar
    Join Date
    Mar 2006
    Location
    Toronto, Ontario, Canada
    Age
    43
    Posts
    1,520
    Thanked
    107
    Rep Power
    1562
    As-Salaam Aleykum wa Rahmatullah wa Barakatu

    Calatoriile cu familia sunt toate numai despre amintiri, si am dori ca toata lumea sa impartasesca o memorie din preferata lor vacanta cu familia.
    من قبله من يحمل حياتي في يديه
     
     

  2.  
    #11
    Deosebit hannen's Avatar
    Join Date
    Mar 2006
    Location
    Romania
    Posts
    929
    Thanked
    1
    Rep Power
    973
    Nemaipomenit!!!Sa stii ca eu sunt in dubii ,cam cit e adevarat si cit e poveste (?) asa de frumos le zici .Si talent de povestitor dar si de "vrajitor",astept cu nerabdare continuarea!
     
     

  3.  
    #12
    moderator munir's Avatar
    Join Date
    Mar 2006
    Location
    -BURKINA FASO-Ville Bobo Dioulasso
    Posts
    919
    Thanked
    62
    Rep Power
    974
    As salam alaykum.
    Mare dreptate ai in cele ce-mi spui surioara yvette dar sti si tu cum se zice,,tot patitu-i priceput" A trebuit sa simt pe propria-mi piel asta ca sa invat cum se procedeaza.

    Ma bucur ca ti-a placut povestirea mea surioara hannen Este posibil ca din cauza timpului unele amintirii sa mai capete si unele deformatii dar eu incerc sa le prezint cit mai fidel posibil .Si oricum surioara cind iti place o mincare nu chemi bucatarul sa-ti prezinte analiza organoleptica a componentelor ei . O manici si te bucuri de gustul ei .
    [SIZE''4'']http://www.rasarit.com/vb/image.php?type=sigpic&userid=7&dateline=1327515551[/SIZE]
     
     

  4.  
    #13
    Member monica_sorin's Avatar
    Join Date
    Jul 2011
    Location
    Romania
    Posts
    13
    Thanked
    1
    Rep Power
    0
    O plimbare in parc

    Sotul meu si cu mine ne doream de mult sa ne plimbam cu bicicletele in parcul nostru preferat fiind foarte aproape de blocul in care locuim.Ziua mult asteptata venise.Era o zi calda de inceput de septembrie si vara parca nu dorea sa cedeze locul in favoarea toamnei.Copacii verzi imprumutasera putin galben si ruginiu din paleta coloristica a toamnei.Cerul azuriu era strabatut de cativa norisori albi si pufosi.Oamenii mergeau ca in fiecare zi, unii mai bucurosi, altii mai tristi, hotarati sa-si rezolve problemele personale.
    Plimbarea noastra nu a inceput sub auspiciile cele mai bune. Verificam casuta noastra postala din holul blocului. O doamna in varsta astepta in fata interfonului de la intrare, dorind sa intre in bloc. Eu m-am grabit sa-i deschid usa blocului iar sotul deja o luase la intrebari referitoare la ce apartament dorea sa mearga si de ce nu folosea interfonul. Doamna i-a raspuns ca merge la un var. Sotul si cu mine parca eram soarecele cu pisica, si din aceasta pricina au iesit mici scantei si anume daca sa intre sau nu doamna in bloc. Eu am deschis usa si doamna a reusit sa intre in holul blocului. Disputa intre mine si sotul meu nu se incheiase, fiecare avea dreptate in felul sau. Sotul pretinzand ca nu trebuie sa dam drumul oricui in incinta blocului. Eu dorind sa o ajut.In fata scarii era o vecina care i-a dat dreptate sotului adaugand ca mai intra in bloc si lume dubioasa. In final se pare ca sotul a avut dreptate in disputa cu mine pentru ca doamna cu pricina nu-si cauta nici un var iesind din scara dupa nici 5 minute. In acest timp sotul meu suparat dorea sa facem cale intoarsa, probabil din pricina orgoliului masculin. Ne-am calmat amandoi si am luat-o cu entuziasmul de rigoare putin sifonat catre parc.Vremea era insorita si batea un vant cald. Zgomotul diminetii isi facea prezenta prin claxoanele masinilor. Oamenii nu erau nici mai calmi, nici mai suparati ca in alte zile, poate ducand dorul viitorului concediu constienti ca vacanta luase sfarsit. Pe drumul catre parc ne-am intalnit cu Nasturica, un bichon alb si pufos plimbat de vecina noastra de la etajul 5. Deasemenea am remarcat impreuna cu sotul o adolescenta imbracata modern in culori aprinse de turcoaz si siclam.Desi nuantele erau tari din punct de vedere vizual, tanara transmitea veselie si bucurie adolescentina.
    Eu eram putin panicata de vanataile pe care le-as fi putut dobandi mergand cu bicicleta in parc. Nu de alta dar nu mai mersesem cu bicicleta de aproximativ 20 de ani. Pe vremea copilariei mele,”generatia cu cheia de gat”era inebunita dupa bicicletele Pegas. Avem o bicicleta Pegas de culoarea papadiei, un galben strident dar o placeam asa cum era.In timpul scolii mai ieseam cu bicicleta sa ma plimb cu prietenele. In vacanta uneori mergeam la bunicul si bunica si ma plimbam cu bicicleta pe strada neasfaltata, cu pietre.Bunicul grijuliu venea cu mine sa ma plimb cu bicicleta pe strada cu asfalt. Vigilent statea cu ochii pe mine sa nu cad sau sa nu patesc ceva.Noi ii spuneam acelui loc “la colt”.A trecut atat de mult de atunci...Si ei nu mai sunt...
    Dar sa revenim la plimbare, am traversat soseaua principala si nici nu stiu cand am ajuns la centrul de inchiriere, atat eram de euforica. De la intrarea in parc sunt doua alei unite printr-un gazon de iarba care duc spre o priveliste frumoasa a lacului. De acolo aleeea din dreapta duce direct la pod. Acest pod este plin de flori si privind spre lac poti vedea ratuste, pestisori si daca ai noroc chiar si broscute testoase. Podul duce spre aleea trandafirilor.In perioada de inflorire ei au o minunatie de culori de la roz,siclam,rosu carmin,alb-unt,alb-pur,galben, portocaliu si rosu corai.Aleea trandafirilor este strajuita de copaci diversi,artari,mesteceni care dau umbra celor ce stau pe banci.In capatul aleii, dupa fantani este centrul de inchiriere biciclete. N-am remarcat nici privelistea lacului, nici carciumaresele portocalii de la intrarea pe pod, nici regina noptii si florile multicolore de la pod ,nici ratustele, pestisorii, nici trandafirii divers colorati de pe aleea principala.Altadata eram vrajita de culoarea portocalie si galbena a trandafirilor dar si de cei rosii ca focul.Am ignorat si mesteacanul argintiu sub care adesea ne asezam pe banca.Trecem de fantani ,inchiriem bicicletele si pornim...Cred ca bucuria plimbarii cu bicicleta se vedea pe fata mea.A fost o zi minunata petrecuta in natura..Eram atat de incantata!Am avut un incident minor, un copil pe bicicleta s-a panicat si a venit direct spre mine.Eu eram sa intru intr-un tufis dar am remediat la timp situatia cu o frana.In rest totul a decurs foarte bine, parcul arata mai bine de pe bicicleta in viteza.Am dat ocol parcului de mai multe ori.In parc se plimbau si biciclisti profesionisti care ne depaseau lejer.Cu prima ocazie voi repeta experienta.In panta era mai greu de urcat cu bicicleta dar in rampa era frumos .Am mai fi pedalat noi dar ne-am gandit la febra musculara.Dupa ce am trecut de aleea trandafirilor am returnat bicicletele.
    La intoarcere ne-am intalnit cu o cunostinta care avea un baietel cu varsta de 7 luni adorabil.Era blond cu ochii albastrii ca cerul senin si foarte vesel. O minunatie de copil. Mama bebelusului avea o ie superba, alba ca neaua lucrata cu fir rosu.Ador iile.Ne-am jucat putin cu bebelusul si cand a inceput sa planga ne-am dat seama ca ii este foame. Ne-am luat la revedere.Am pornit spre casa bucurosi de plimbarea in parc. Astfel nu tot ceea ce incepe putin rau trebuie sa se termine la fel.Totul e sa te bucuri de lucrurile marunte ale vietii, de prieteni, de frumusetea naturii. Oamenii ar trebui sa aprecieze viata si natura care au in ele scanteia de dumnezeire
     
     

Page 2 of 2 FirstFirst 12
Thread Information
Users Browsing this Thread

There are currently 1 users browsing this thread. (0 members and 1 guests)

 
Bookmarks
Bookmarks
 
Posting Permissions
  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •