Poezii,proza...

[maryam]

If*
a poem for graduating seniors
by Mahasin Shamsid-Deen

If you can keep your Islam
When everyone around you is losing theirs
If you can trust and call on Allah
In all your concerns and daily affairs,

If you truly believe Allah is The Best Knower
When you think ‘you’ know this or that
And remember Allah is the Only Judge
And personal opinions don’t figure in that fact

If you are constant in your Dawah
While you face the trials of this dunya
And make sure all your deeds and actions
Are in accordance with Quran and Sunnah

If you can keep up your daily salat
And your fast during Ramadhan too
Even if at school away from home
You never forget they are required of you

If you remember that even a smile is sadaqah
As you see your muslim sister every day
And make sure you offer the salaams
The moment you see a muslim coming your way

If you keep taqwa in your heart
And grow strong in your Iman
Then your sisters in Islam welcome you
For you are now a - Muslim Woman


“And who is better in speech than one who calls upon Allah, does good deeds and says,
Lo – I am of those who are Muslim (Holy Quran Surah 41: ayah 33)

If. Copyright 1999 Mahasin D. Shamsid-Deen


Mi-a placut mult...........seamana cu If-ul lui Ruyard Kippling

[QURRAT-UL-AIN]

To A Non-Muslim Woman

Catre o femeie nemusulmana.

Cand te uiti la mine
Tot ce poti vedea
Este esarfa ce.mi acopera parul
Cuvintele nu mi le auzi
Fiind plina de frica,
Cu gura cascata , tot ce faci este sa te uiti mirata .

Crezi ca decizia nu.mi apartine
Dupa ideea ta de libertate.
Ma crezi needucata
Supusa , constransa si subjugata
Iar tu,atat de mandra de libertatea ta.

Dar,tu femeie nemusulmana,ai inteles gresit
Tu esti cea slaba, iar eu cea puternica !
Pentru ca m.am ferit de capcanele barbatilor.
Haine sofisticate – decolteuri adanci, bluze scurte
Sunt instrumente pentru durere si suferinta .
Eu nu cad atat de usor in fata acestora ,
Sunt o persoana cu idei si ratiune .
Nu sunt de vanzare , deci nu pot fi cumparata !
Eu sunt Eu , nu o jucarie sofisticata ,
N.am sa decorez bratul nimanui ,
Nici n.am sa fiu promovata pentru farmecul meu..
Sunt multe de facut , si mai bune decat sa fii sfios .

Traind viata ca un joc in balans,cand mama,
Fiica,sotie,asistenta,ingrijitoare,iubita...,
Si inca aducand acasa o leafa
Cine a inventat acest joc de.a libertatea?
Unde un barbat te poate iubi dar si parasi oricand ,
Asta nu e libertate, ci doar viata intr.o colivie,
Sarind din loc in loc, completand liste in agenda barbatilor
Fara contributie in munca, fara facilitati la cresa,
Fara bucuria de a hrani, de a schimba scutece,
Fara zile libere,in zilele grele ale lunii ,
"hormonii" vor rade : "ce pacat".
Nicicand acelasi salar pentru aceasi indemanare
Slujba ta are nevoie de completari...
Nici o promovare decat daca esti sterila.
Nici o promovare daca sexualitatea.ti este terorizata.
Si asta e libertatea ?

Poti sa.ti traiesti viata cum vrei , tu , femeie nemusulmana
A mea ? nu este in competitie !
Ma acopar si sunt respectata ,
Desigur , era de asteptat
Nu.mi neg feminatatea
Dar nici nu o las la criteriile barbatilor
Dansez pe propriile acorduri.
Si sper sa ma intelegi cat mai curand
Fa.o de dragul tau – trezeste.te si foloseste.te de privire!
Esti sigura ca ai dreptate ?

De la o femeie musulmana.

[Anna]

mashAllah
Allah sa te rasplateasca
imi place atata de mult aceasta poezie si e atata de plina de adevar

[QURRAT-UL-AIN]

Awakening

I sail to you in the ocean of my dreams
To a far away distant place
Of great beauty and tranquility
Where pain and suffering do not exist,
Where we give praise for our joy and happiness,
Where our love intertwines with a love for all things

O beloved keeper of my heart
The companion of my soul
You have reached out and touched the essence of my being
And shown me the way to a higher plane

Your love has awakened me from my years of slumber
A beckoning call to the spiritual world
Where my body is mist in the mountains
This is where my heart belongs
This is where my soul lives...
************************************************** ******************************
Desteptare

Vaslesc in ocean , catre tine...
Catre un loc indepartat
Un loc patrunzator, frumos si linistitor
Unde durere si suferinta nu exista
Unde suntem recunoscatori pentru bucuria ce ne cuprinde,
Unde dragostea se impleteste in jurul tuturor lucrurilor

O preaiubite , o tu care pastrezi cu grija inima mea
Companionul sufletului meu
Ai atins si ai rapit esenta firii mele
Mi.ai aratat calea dreapta spre o treapta mareata...

Dragostea ta pentru mine, m.a desteptat din anii de odihna
M.a chemat spre o lume spirituala
Acolo unde corpul este invaluit in ceata norilor
Aici inima-si are locul
Aici traieste sufletul meu...

[QURRAT-UL-AIN]

Advice on Friends!

A real friend wishes his companions well,
He's not one who allows them to get close to hell,
Always be careful of the friends you Choose,
So, in the end, Jannah you will not lose,
If you find your companion is not stopping your wrong,
then, be weary, his friendship is not strong.
If you see the pattern made,
that when you are under your friend's shade,
Your Imaan begins to fade,
Leave the worthless creation,
make friends with Allah, Surely that is a high station!.
A dervish who had knowledge of our present situation,
Once told his students the following dictation,
"The meeting of people will never enrich you,
save with the gibberish of useless gossip.
So diminish your meeting with people,
except for knowledge or to improve your condition"
************************************************** *************************************
Sfat despre prieteni

Un prieten adevarat iti doreste binele
Te indeparteaza de cararile ce duc spre Iad ,
Dar fii atent ce prieteni iti alegi
Ca in cele din urma sa nu pierzi Paradisul
Daca prietenul nu te opreste de la fapte rele ,
Fii temetor , caci nu e bine
Daca vezi sub sablonul facut
Credinta ca.ti slabeste in umbra prietenului tau ,
Lasa in urma aceasta trecatoare creatie
Imprieteneste.te cu Allah, cu siguranta vei fi pe cea mai inalta pozitie!
Candva un intelept le.a spus studentilor sai :
"Cunoscand mai multa lume ,nu o sa te innobileze
Mai bine pastreaza.ti cuvintele, si nu le arunca in vant !
Restrange intalnirile cu lumea
Exceptand invatatura sau scopul de.ati imbunatati spiritul ."

[nour al huda]

.....aici, printre aceste randuri,printre aceste versuri....am gasit o oaza de liniste, o dara de parfum al binecuvantarii, adevaruri impetuoase....minute de reflectie ..................si o incomensurabila liniste sufleteasca..........


Bunul Allah ............sa fie multumit de voi, si sa va binecuvanteze pentru ceea ce faceti....si mai astept.

Este emotionant.......si am nevoie de aceste emotii......

[ASIA]

valuri...valuri....
Mina –mi tremura nestiind sa scrie…
Dar poate ea…o biata bucata de os imbracat in haina vietii sa exprime arderile mele…focul intern ???
De ce sunt departe …si totusi aproape…atit de aproape !
Ohh ..sunt un pieritor de rind cazut in genunchi in fata Celui de Necuprins
Privesc la valuri in noapte, spume albe asemeni unor aripi d eporumbei lovesc malul rind pe rind
Si printre ele parca…lumini argintii jucause asemeni diamantelor se intrezaresc printre ondulatii
Odata cu ele….gindurile mele de evadare…libertate…amintiri ..
Gindurile se opresc pentru o clipa…speriate parca de minunatia marii
Ele..diamantele valurilor parca –mi se descopera mie asemeni unui boboc iesit la viata
In secret…..doar mie…….feerie de lumina, stralucire…mister
Imi ridic privirea insetata de etern spre coverta stelara
Te chem Doamne…mereu o fac dar parca ACUM…cu mai multa durere…suspine si speranta
Ma simt atit de mica in fata Ta …dar dorul meu te cheama…dorinta de iubire…
La tine Doamne.,.,.,e numai mangaiere
Si chipul meu ca malul…napadit de valuri…lacrimi
Ma pling…te chem…te simt…si te implor
Cite un genunchi imi cade in marshul vietii aspru…
Din nou te chem…si-mi spun :Rabdare…Cedare…Speranta
Acum un stilp in zare se ridica …de ma sustine crincen…vinjos si nu ma lasa…islamul - axa vietii mele
Amarul nu-i parca tot amar…durerea mea e simpla copila pe linga a lor poveste- martirii Aqsei sfinte , El Qods indepartat
….In fiecare zi in lume e o Karballa…si-n fiecare seaman un posibil Yazid ce rapune …
Si atitea sacrificii………tradare…….umilinta…..
De ce minte musulmanul…si de ce e musulman>> ?
De ce sa plinga omul……cu al lui suflet sarman
De ce -mi tresalta pieptul de atita nonshalanta…
Cum n-oi mai plinge cu lacrima fierbinte…
Ca inca –s vie…si rid …iar viata ma inconjoara
Iar ei sun tla Tine Doamne…
Si Ferdaws.. incinta…………
Mi-e dooooooooor de tine Doamne
De viata nu am parte …si totusi sunt in ea..
Dar asta nu e viata…e un demo..un joc de carte
De ce mint oamenii…de ce inseala inimi nevinovate
De ce sa moara pruncul in fasa lui de spuma
De ce e lumea neagra…avida de putere
De ce sunt misogina…daca durerea e in mine ?
De ce nepasatorii sunt in Lumea lor ?De ce iubirea moare si viata mai ramine…
Cind totul e pustiu… ?



(poezie scrisa pa malul marii Mediterane in Gaza)

[Anna]

Muslim Girls.


You got a scarf on your head
But jeans that stick to your skin
Your stomach is revealed
You’re into the SIN

When asked what you are
Your culture you name
Muslim don’t cross your tongue
What a pity what a shame!

You take pride in the tops
That reveals your back
Cleavage not an issue
It’s with the pack

Now it’s fashion to wear the scarf
In the way you do
Julia Stiles did it in save the last dance
Now you will too!

Your hair it is styled
With the gel and the mouse
You got the hip hugging jeans
With the matching shoes

You wake up at dawn
To apply your face
So guys can pick you up
What a disgrace!

You infuriated girl
Hit the road of the west
Your born in the truth
But you observe the rest

You do the dating scene
And the kissing guys
You think they’re the world
Open your eyes

Encouraging Muslim boys
To do the same?
But it’s all-good,
With the Muslim name

At least he is Muslim
That’s what your friends say
Encouraging a ummati
In the same way

Your life revolves around him
Your heart it does the dance
Pitiful are you
Within haram romance

[Anna]

DON’T YOU SEE…

Life doesn’t travel
Farther than the grave
It’ll pass you faster
If the world you crave

You think your getting educated
When you hit the school
But they’re playing you like puppets
You’re the fool

And those who do fear god
Those whom you tease
When you toss in the flames
They’ll cool in the breeze

Don’t you love the prophet?
Who was stoned for you?
Whose last words were for us?
Who came with the truth

The mothers of believer
Who cast their gaze down?
The best of the women
Upon you they would frown

Disgusting girl have some shame within you
While they cast their gaze down, you stare right through

While they feared Allah, the alone the True
You think the only problem is if people see you

What would my parents say, will I be allowed out again
Society will gossip, it’ll be the end

But little do you assume about the end that is near
And if only your death and Allah you fear

[Sarah_Nour]

Ruina unei utopii

de Mircea Cărtărescu (din vol. Pururi tanar, infasurat in pixeli)

Intotdeauna, în perioada ireală a sărbătorilor, cînd mă scol foarte devreme şi geamurile sînt îngheţate pînă sus, şi prin sticla lor deformată ninge înverşunat şi strîmb, şi cînd stau încă năuc în bucătărie, cu lumina aprinsă - undeva în adîncul blocului sună un deşteptător - am aceeaşi viziune de cititor înrăit.
Sorbind din cafeaua fierbinte, visez Cartea. Mai nebunească decît „Veacul de singurătate", mai profundă decît „Castelul", mai nesfîrşită decît „Căutarea timpului pierdut". Imaginez o mare echipă de scriitori care să muncească timp de cîteva generaţii la o singură carte, pe care s-o citeşti din copilărie, de cînd desluşeşti literele, pînă pe patul de moarte, cînd nu le mai desluşeşti.
O carte care să se substituie vieţii tale, dar fără clipele, zilele, lunile, anii monotoni ai vieţii. în adolescenţă, ghemuit în pat, mi se-ntîmpla să citesc uneori de dimineaţă pînă seara, uitînd să mănînc şi aproape şi să respir, pentru că paginile — pe care de fapt nici nu le mai vedeam — descriau oameni adevăraţi, nori adevăraţi, oraşe adevărate, pe cînd, dacă-mi ridicam privirile, nu vedeam decît jalnice umbre. îmi dădeam seama că se înserează doar cînd paginile se făceau roşii ca focul, apoi cenuşii.
Drama vieţii mele a început mai tîrziu, cînd în locul Cărţii am fost silit să trăiesc realitatea.
Mă tem că
de-acum încolo nimeni nu va mai locui în cărţi, aşa cum au făcut-o generaţia mea şi cele precedente. Şi că utopia lecturii va rămîne undeva, pe o colină îndepărtată, ca un mare labirint ruinat.