Modul corect de interpretare a Qurânului - după Ibn Taymiyyah

[yvette]

Modul corect de interpretare a Qurânului este prin Qurân însăşi, apoi prin Sunnaɤ Profetului Muɧammad (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم) şi apoi cu ajutorul comentariilor făcute pe marginea respectivului subiect de către Companionii lui (رضي الله عنهم), şi apoi de către succesorii lor şi nimeni nu trebuie să adopte un punct de vedere contrar interpretărilor asupra cărora aceştia sunt cu toţii de acord.
Este interzisă interpretarea Qurânului prin prisma gândirii personale, fără a se cunoaşte toate aceste explicaţii.

Cea mai bună metodă de interpretarea a tâlcurilor Qurânului este prin explicarea lui cu ajutorul altor versete din Qurân, adică prin sine însuşi.

La ceea ce se face aluzie într-un verset, este explicat prin alt verset, şi ceea ce se spune pe scurt într-un verset, este explicat în detaliu prin alt verset sau alte versete, iar dacă acestea nu sunt suficiente pentru ca cineva să înţeleagă, atunci acela trebuie să caute în Sunnaɤ, pentru că Sunnaɤ explică şi lămureşte Qurânul.

Imam Ǐbn ᶝIdriys (إدريس) ĀlŞşaāfiξiyy(الشَافِعِيّ)36 spunea:

„Tot ceea ce au spus profeţii, provine din Qurân. ”

Alllah (سُبْحَانَهُ وَتَعَالًى) a spus:

« Noi ţi-am trimis Cartea cu Adevărul, ca să judeci între oameni aşa cum ţi-a arătat Allah. Şi nu fi apărător al celor haini!» - ĀlNnisaāᶝ ( النساء ), verset 105

«[I-am trimis cu] semne limpezi şi cu scripturi. Iar ţie ţi-am pogorât Noi Coranul, pentru ca tu să le tâlcuieşti oamenilor desluşit ceea ce a fost pogorât pentru ei, - poate că ei vor chibzui!» - ĀlNnaɧl (النحل), verset 44

şi

« Şi nu ţi-am pogorât ţie Cartea decât ca să le desluşeşti lor limpede cele asupra cărora aveau ei neînţelegeri şi ca un ghid şi ca îndurare pentru un neam [de oameni] care cred.» - ĀlNnaɧl (النحل), verset 64.

Din aceste motive, Profetul (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم) a spus:

«Ştiu că mi s-a dăruit Qurânul şi ceva asemănător cu el.»

- şi anume Sunnaɤ. De fapt, şi Sunnaɤ i-a fost dăruită Profetului (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم), tot prin intermediul revelaţiei – «waɧiy» - asemeni Qurânului, numai că nu i-a fost recitată asemenea versetelor qurânice.

Imam ĀlŞşaāfiξiyy(الشَافِعِيّ) şi alţi savanţi au adus o serie de argumente şi dovezi în sprijinul acestei afirmaţii, însă nu le voi reda aici.

Pentru a înţelege Qurânul trebuie, mai întâi, să se ia în considerare Qurânul însuşi, iar dacă aceasta nu este suficient pentru a fi pe deplin înţeles, se apelează la explicaţiile din Sunnaɤ.

Profetul (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم) l-a trimis pe Muξaāʥ (معاذ) în Yemen şi la întrebat: „Cum vei judeca acest caz, care este adus în atenţia ta?” Muξaāʥ a replicat: „- Voi judeca în conformitate cu Cartea lui Alllah (سُبْحَانَهُ وَتَعَالًى)!” „- Dar dacă nu vei găsi nimic acolo, ce vei face?”- l-a întrebat Profetul. El a răspuns: „- Voi căuta referiri în Sunnaɤ Profetului.” „- Şi dacă nici acolo nu vei găsi răspuns, ce vei face?”, l-a întrebat din nou Profetul, iar Muξaāʥ a răspuns: „- Voi judeca după mintea mea.” Auzind acestea, Profetul (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم), l-a bătut pe umăr pe Muξaāʥ şi a spus: „Lăudat fie Allah, Cel care a călăuzit pe mesager către Trimisul Său cu ceea ce îi este plăcut Trimisului Său.”

Acest ɧadiyȶ a fost colecționat în Musnad și în Sunan, ca fiind un ɧadiyȶ cu susținere (ᶝIsnaād –إسناد ) bună rezultată din lanţul de naratori, denumit ɧadiyȶ cu bun ᶝIsnaād.

Atunci când cineva nu este clar lămurit de înţelesurile versetelor qurânice explicate prin intermediul altor versete şi nici în Suna nu reuşeşte să prindă tâlcul acestora, el poate căuta un ajutor şi în relatările şi explicaţiile Companionilor Profetului (رضي الله عنهم), deoarece ei cunosc Qurânul cel mai bine, după Profet (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم).

EI au fost martori ai revelării Qurânului şi au trecut prin situaţiile pentru care li s-au revelat acele versete şi de aceea ei le cunosc şi le înţeleg pe deplin. Această situaţie este specifică savanţilor şi conducătorilor ᶝUmmaɤ (أُمَّة), aşa cum este cazul celor patru califi drept-credincioși şi a lui Ǐbn Masξuẅd.
Se narează că ξAbdullah Ǐbn Masξuẅd a spus:

„Pe Acela în afara Căruia nu există altă divinitate, nu există verset din Qurân, despre care să nu ştiu în ce situaţie şi în ce loc a fost revelat. Dacă aş afla că cineva ştie Qurânul mai bine decât mine, şi aş putea ajunge la el, cu siguranţă, m-aş duce să îl văd.”

Un alt mare savant, ξAbdullah Ǐbn ξAbbaās, nepotul Profetului (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم), a fost comentator al versetelor Qurânului. El a obţinut această calitate ca urmare a rugăciunilor Profetului (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم), care a spus:

„O, Allah! Dă-mi mie ştiinţa Islamului şi învaţă-l pe el tâlcurile Qurânului.”

ξAbdullah Ǐbn Masξuẅd a spus:

„Ce bun interpret de Qurân este Ǐbn ξAbbaās!”

Când cineva nu află tafsiyr-ul Qurânului prin Qurân, şi nici prin Sunnaɤ şi nici prin cuvintele Companionilor Profetului (رضي الله عنهم), mulţi imami sfătuiesc să se caute explicaţii în tafsiyr-urile succesorilor Companionilor, precum Mujaāhid Ǐbn Jubayr, pentru că el a excelat în tafsiyr.
Muɧammad Ǐbn ᶝIsɧaāq a preluat de la ᶝAbbaān Ǐbn Ŝāaliɧ (أبان بن صالح) că Mujaāhid a spus:

„Am citit Qurânul cu Ǐbn ξAbbaās, de trei ori, de la început şi până la sfârşit, oprindu-mă după fiecare verset şi întrebându-l despre fiecare în parte.”

De aceea, Sufiyaān ĀlŤȶawriy a spus: „

Dacă vă însuşiţi tafsiyr-ul lui Mujaāhid vă este îndeajuns!”

Pe lângă Mujaāhid, se mai poate apela la tafsiyr-ul lui Saξiyd Ǐbn Jubayr, ξIkrimaɤ – sclav eliberat al lui Ǐbn ξAbbaās (مولی - mawlaᶐ - patron, stăpân, protector), ξAŧaāᶝ Ǐbn ᶝAbiy Rabaāɧ, ĀlǶassan ĀlBaŝriy, Masruwq Ǐbn ĀlᶝAjdaξ, Saξiyd Ǐbn ĀlMusayyib, ᶝAbbuw Ālξaāliyaɤ, ᶝUbayy Ǐbn ᶝAnas, Qataādaɤ, ĀlƉɖaɧɧak Ǐbn Muzaāɧim şi alţii, ca şi succesorii acestora, chiar şi cei din generaţia de după ei.

Şuξbaɤ şi alţii au spus: „

Cuvintele succesorilor (ālTtaābiξuwn ) nu au nicio autoritate în ceea ce priveşte (فروع - furuwξ) ramurile jurisprudenţei, deci cum pot ei avea autoritate în tafsiyr?”

Ceea ce se transmite prin aceste cuvinte este că un succesor nu are nicio autoritatea asupra altui succesor care are un punct de vedere diferit de al său, şi aceasta este adevărat, însă atunci când ei cad de acord asupra unui lucru, acest consens capătă autoritate. Chiar dacă au puncte de vedere diferite, părerea unuia nu are întâietate asupra a celor a altora, nici măcar asupra celor care vin după ei. In astfel de cazuri, cel interesat în a obţine lămuriri trebuie să se reîntoarcă la Qurân sau la Sunnaɤ, ori la explicaţiile lingvistice ale unui cuvânt sau la explicaţiile Companionilor asupra acelei probleme.

Tafsiyr-ul Qurânului bazat numai pe raţionamente este interzis.
Profetul (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم) a spus:

„Acela care interpretează Qurân-ul bazându-se numai pe raţionamentul său, este un păcătos, chiar dacă ceea ce spune este corect.”

ĀlTtirmiʥi, care a colecţionat acest ɧadiyȶ, l-a clasificat ca fiind «ɣariyb – غريب – provenind de la un singur lanţ de naratori » rar întâlnit. In orice caz, unii erudiţi dintre Companioni (رضي الله عنهم) şi alţii asemenea acestora s-a relatat despre ei că au fost criticaţi pentru eforturile neproductive de a explica Nobilul Qurân fără a avea această ştiinţă.

Dacă Mujaāhid şi Qataādaɤ şi alţi exegeţi asemenea lor, au explicat Qurânul, se consideră că ei nu au spus nimic despre Qurân şi nici nu au comentat nici un verset fără să aibă cunoaşterea necesară, şi nici nu au făcut interpretări numai după raţionamentele proprii. Aceste interpretări sunt susţinute prin numeroase relatări despre munca lor de interpretare în care se face cunoscut că ei nu au spus nimic despre Qurân, fără a avea ştiinţă şi numai după mintea lor. De aceea, acela care vorbeşte despre Qurân bazându-se numai pe raţionamentele proprii, atunci acela spune ceea ce nu ştie şi încalcă regula pe care i s-a cerut să o respecte; prin urmare, ceea ce spune, chiar dacă este corect, este un păcat, pentru că nu a urmat norma în ceea ce priveşte modul de interpretare a Qurânului.
Aşadar, aceia care fac tafsiyr pentru că ştiu versetele Qurânului, cunosc limba ca şi implicaţiile normative şi cele religioase, nu au de ce să se teamă că păcătuiesc. Din aceste motive tafsiyr–urile lor au fost transmise celorlalţi, iar aceasta nu contravine celor mai sus menţionate. Ei au discutat lucruri pe care le ştiau şi s-au abţinut să facă dezbateri despre ceea ce nu ştiau. Acesta este un adevăr general valabil: nimeni nu trebuie să vorbească lucruri despre care nu are ştiinţă, pe de o parte, iar pe de altă parte, cel care vorbeşte trebuie să aibă ştiinţă asupra a ceea ce spune, iar când este întrebat despre ceva sau despre cineva, este o datorie în a explica, căci Alllah (سُبْحَانَهُ وَتَعَالًى) a spus:

«…“Faceţi-o cunoscută oamenilor şi nu o ascundeţi!….» Al-ξimraān (آل عمران), verset 187

,
iar Profetul (صَلَى الله عَلَيهِ وَسَلَم) a spus:

„Acela care ascunde ceea ce ştie când este întrebat despre, va avea o zăbală de foc în gură, în Ziua Judecăţii. ”

Ǐbn Jariyr a preluat de la Muɧammad Ǐbn Başşaār (بشار), prin Muᶝŵammal (ابو مُؤَمَّل), Sufiyaān şi ᶝAbbuw Zannaād (أبو زناد), că Ǐbn ξAbbaās a spus:

„Tafsiyr-ul este de patru feluri: unul – pe care arabii în pot cunoaşte prin intermediul limbii materne; al doilea – de care nimeni nu poate fi iertat că nu îl cunoaşte, al treilea – pe care exegeţii îl ştiu şi al patrulea – pe care numai Alllah (سُبْحَانَهُ وَتَعَالًى) îl ştie.”

[Fataāwaᶐ 13:363-375]

[munir]

As salam alaykum wa rahamadullah wa barakatuku surioara yvette .Allah subhana wa ta`ala sa te rasplatesca in aceasta viata si in cea de apoi pentru efortul tau si pentru stradania ta de a face cunoscute tuturor aceste principii de baza ce stau la baza cunosterii si interpretarii celor scrise in Sfintul Qur`an