Notices
 
Results 1 to 1 of 1
  1. Fondat pe 6 iulie 
    #1
    Moderator yvette's Avatar
    Join Date
    Feb 2008
    Location
    Alexandria - Egypt
    Posts
    820
    Thanked
    110
    Rep Power
    869
    Cairo sau ĒįŽĒåŃÉ - Al-Qahira, - Victoria

    este capitala Egiptului şi are o populaţie de aproape 18 milioane de locuitori, făcānd din acest aşezămānt cel mai mare oraş din Africa şi Orientul Mijlociu.

    Cairo este mai rar folosit de localnici, ei utilizānd frecvent denumirea din arabă egipteană Misr - numele arab al Egipt-ului.

    In partea de vest se a află centrul administrativ şi rezidenţial, iar īn partea de est sunt cartierele muncitoreşti şi ale populaţiei cu nivel de trai mai scăzut.

    Tot īn partea de vest, se află oraşul Giza, care a devenit cartier al oraşului Cairo, īn acest așezămānt fiind inclus necropola antică a Memphis-ului, celebru pentru cele trei piramide mari, inclusiv Marea Piramida lui Keops. Site-ul de antic Memphis este situat la aproximativ 18 km sud de Cairo, īn apropiere de necropola Saqqara şi de suburbia Helwan.

    Cairo are un climat deşertic, cu ploi rare, īn timpul iernii. Verile sunt fierbinți, iar iernile sunt blānde.


    Istorie
    Regiunea din jurul oraşului Cairo de astăzi, īn special aşezămāntul Memphis a fost mult timp un important centru al Egiptului antic, datorită locaţiei sale strategice situate īn amonte de Delta Nilului.

    Cu toate acestea, originile orașului modern Cairo sunt legate de o serie de aşezări fondate pe la īnceputul secolul IV e.n., ca urmare a scăderii importanţei oraşului Memphis, cānd romanii au stabilit un oraş-fortăreaţă pe malul de est a Nilului. Această cetate, cunoscut sub numele de Babilon, este cea mai veche clădire din oraș. Acest cetate era situată īn mijlocul comunităţii creştinilor ortodocşi copţi, care s-au separat de Biserica Romană şi de Biserica Bizantină, īn acea perioadă.

    După cucerirea musulmana a Egiptului, īn 641e.n., comandantul Rashidun Amr bin Al-As fonda oraşul Fustat - ĒįŻÓŲĒŲ, chiar la nord de fortăreaţa Babilon.

    La cererea a califului Umar, capitala Egiptului a fost mutată de la Alexandria, īn acest nou oraş . Prin urmare, Fustat a devenit centru regional al Islamului şi īn locul unde s-a construit de Moscheea Amr ibn al-As, prima moschee din Egipt.

    Cānd Abbasizii i-au īnlăturat pe Umayyazi, īn 750 e.n., aceştia au mutat capitala la Al-Askar, un alt aşezămānt pe care l-au construit la nord de Fustat.

    In 868 e.n., īn timpul domniei lui Tulunizilor, capitala Egiptului a fost din nou mutată, īn nord, la Al-Qatta'i. Cu toate acestea, nici Al-Askar, nu Al-Qatta'i a atins prestigiul sau importanţa oraşului Fustat.

    Al-Askar şi Fustat erau atāt de aproape unul de celălalt că nu se putea stabili cu exactitate limitele lor. Al-Qatta'i a fost distrus de Abbasizi, după recucerirea Egiptului din 905. Incepānd cu acest eveniment, Fustat a devenit capitala Egiptului.

    Fustat – ĒįŻÓŲĒŲ – sau Misr al-Fustat, ori Fustat-Misr, a fost prima capitală arabă a Egiptului. El a fost condus de dinastia Umayyazilor din 661 en. – 750 e.n. şi de Abbassizi din 750 e.n. – 1050 e.n., ca oraş fortăreaţă.

    Prin secolul XII, Fustat avea o populaţie de aproximativ 200 000 de locuitori şi a fost centru politic şi administrativ al Egiptului pānă īn anul 1168, cānd a fost incendiat de către guvernatorul (vizir) Şawar – ŌĒęŃ – īn scopul de a-i īmpiedica pe cruciaţi să īl jefuiască. Ce a rămas din oraş a fost apoi īncorporat īn Cairo, care se afla īn imediata vecinătate.

    In anul 969, armatele berbere conduse de generalul Al Jawhar - Siqilli, sprijinite de armatele berberilor Kutama din nordul Algeriei care se aflau sub autoritatea Fatimizilor, au cucerit Egiptul şi au stabilit un nou oraș fortificat de nord-est de Fustat. Construcţia oraşului a durat patru ani, şi a fost iniţial cunoscut sub numele de Al-Manṣūriyyah, după numele Califului fatimid Abu Tamim Al Mu’izzu_lDdiyn Alllah Mu’adz bin AlMansuur - ĆČę Źćķć "ĒįćŚŅ įĻķä Ēįįå" ćŚĒŠ Čä ĒįćäÕęŃ, şi a devenit noua capitală a califatului.

    Sub guvernarea Califului AlMansuur, Jawhar a construit Moscheea Al-Azhar, care a devenit a doua dintre cele mai vechi universităţi din lume.

    Cānd Califul Al-Muizz Li-Din Allah a venit din vechiul oraş fatimid Mahdia, īn 973, oraşului nou format i se va da numele său contemporan de Al-Qahira, īn onoarea acestuia şi cu referire la victoria obţinută pentru cucerirea Egiptului.

    Vreme de două secole de la fondarea Cairo, centru administrativ a rămas tot la Fustat.
    Transferul definitiv al centrului de guvernare de la Fustat la Cairo are loc īn anul 1168, după incendiul poruncit de vizir Şawar, care intră īn conflicte cu regele Amalric I al Ierusalimului şi cu generalul sirian Şirkuh, ceea ce a condus la căderea dinastiei Fatimizilor.

    In 1169 , Saladin a fost numit vizir al Egiptului şi, doi ani mai tārizu, el va prelua puterea de la ultimul calif fatimid AlAdid, devenind astfel primul sultan al Egiptului, fondānd dinastia Ayyoubidă, şi a restabilit legăturile cu califii abbassizi din Bagdad.

    In timpul domniei sale, Sultanul Saladin a construit o fortăreaţă care a fost sediul guvernării egiptene pānă la jumătatea secolului XIX.

    In 1250, soldaţii - sclavi, Mamelucii, au cucerit Egiptul şi, ca mulţi dintre predecesorii lor, au făcut Cairo capitala noii lor dinastii., continuānd extinderea oraşului pe cāmpiile din īmprejurimi.

    Proiectele arhitecturale iniţiate de Mameluci au dus nu numai la extinderea oraşului, ci şi la īmbunătăţirea infrastructurii lui.

    Astfel, Cairo devine un important centru administrativ şi educaţional al lumii musulmane şi nod comercial īntre Asia şi Europa pentru rutele negustorilor de mirodenii .

    In anul 1340, Cairo avea o populaţie de jumătate de milion.

    Deşi Cairo a fost ferit de stagnarea cunoscută de oraşele europene din Evul Mediu tārziu, totuşi oraşul nu a putut evita epidemia de ciumă care a avut loc īntre anii 1348 şi 1517, ceea ce a avut ca efect decimarea populaţiei de la 500 000 de locuitori pānă la 150 000.

    Economia oraşului Cairo s-a depreciat īn urma descoperii lui Vasco da Gama a căii maritime din jurul Capului Bunei Speranţe care va fi folosită ca rută pentru comerţul cu mirodenii.

    Rolul politic al Cairo a scăzut semnificativ după ce otomanii au īnlăturat pe Mamluci de la conducerea Egiptului , īn 1517, cānd sultanul Selim I a schimbat statutul Egiptului īn provincie a Imperiului, cu centru administrativ la Cairo.

    Dominația otomană a rămas ca o pată neagră īn istoria oraşului Cairo, dar cu toate acestea, īn decursul secolelor XVI -XVII, Cairo a rămas un important centru economic şi cultural. Chiar dacă nu a mai fost nod comercial pe Ruta mirodeniilor, lucrurile s-au schimbat īn sensul bun şi economia a prins un nou reviriment ca urmare a introducerii pe piaţă a cafelei yemenite şi a textilelor din India către Anatolia, Africa de Nord şi Balcani. Comercianții din Cairo au devenit foarte importanţi pentru schimburile comerciale cu Hijaz şi īn timpul perioadelor de Pelerinaj către Mecca, iar Universitatea AlAzhar a atins un īnalt prestigiu, care s-a păstrat şi azi.

    Sub dominaţia otomană, Cairo s-a extins către sud şi către vest de centru propriu, adică de Citadelă. Oraşul a devenit al doilea mare aşezămānt al Imperiului Otoman, după Istanbul, dar nu din cauza migraţiei către zona Cairo a unor populaţii de la Marea Mediterană sau a unor minorităţi religioase, ci datorită noii rute comerciale şi a importanţei īn educaţie şi īnvăţămānt, īnsă nu a mai atins cotele sin vremea mamelucilor.

    Cānd Napoleon a sosit la Cairo īn 1798, populația orașului era mai mică de 300.000.
    Ocupația franceze a fost de scurtă durată, pentru că britanicii şi forţele otomane, sprijinite de un contingent masiv venit din Albania, Egiptul a fost recucerit, īn 1801.

    In 1803, britanicii se retrag lăsānd pe turci, albanezi şi Mameluci să se lupte pentru putere.

    Declanşarea războiului civil a permis unui albanez, pe nume Muhammad Ali, să ajungă la rangul de comandant şi, īn final, cu aprobarea īnaltei societăţi a vremii, va deveni vicerege īn 1805.

    Conducerea lui Muhammad ξAliy a durat pānă īn anul 1848, cānd a murit. El a lansat o serie de reforme economice şi sociale importante, care i-a adus supra numele de fondator al Egiptului modern.

    Deşi el a fost cel care a dispus construirea a numeroase edificii publice din Cairo, acestea au avut un impact redus asupra peisajului a oraşului.

    In perioada 1863 – 1879, a domniei lui Ismail Paşa s-au continuat reformele lui Muɧammad Aliy, şi īn plus s-a concentrat pe infrastructură, iar străzile s-au transformat in bulevarde largi, şi īn ciuda restricţiilor bugetare el a reuşit să construiască sistemul de aprovizionare cu gaze al oraşului, iluminatul public, construirea teatrului şi operei.

    Toate acestea au venit cu un preţ – o datorie publică uriaşă care a condus la constituirea unui pretext al marilor puteri europene de a controla economia ţării şi care va culmina cu invazia britanică din 1882, care deşi fusese declarată īn faţa aliaţilor săi, ca fiind o dominaţie temporară, ea a durat pānă īn secolul XX.

    La cinci ani după ocupaţia britanică, naţionaliştii ou organizat puternice manifestaţii la Cairo, īn anul 1919, care au adus īn anul 1922 independenţa Egiptului.

    Intre timp, mediul urban al Cairo se dezvoltă, se dezvoltă considerabil rețeaua de transporturi, iar populaţia creşte de la 350 000 la 1 300 000, iar suprafaţa locuită, de la 1000 de ha, creşte la 16 300 de ha. Apoi, are loc, practic, o explozie demografică căci īn numai 4 ani de la retragerea trupelor britanice din 1956 Cairo ajunge la 7 milioane de locuitori.

    Cairo devine un important centru politic al lumii arabe, aici stabilindu-se sediile a numeroase organisme internaţionale şi un important centru economic, deoarece aici vor lua naştere nenumărate companii multinaţionale cu efect major asupra economiei ţării.

    In regimul lui Mubarak, centru istoric al Cairo este abandonat īn favoarea periferiilor unde se construiesc şi īn prezent, luxoase cartiere rezidenţiale.
    Noi am propus cerurilor, pămāntului şi munţilor sarcina de a purta povara Adevărului, dar ele au refuzat să o poarte şi le-a fost teamă de ea, īnsă s-a īncărcat omul cu ea, căci el este tare nedrept [faţă de el īnsuşi] şi tare neştiutor
     
     

  2. Mersi yvette de la :

    munir (07-07-2011)

Thread Information
Users Browsing this Thread

There are currently 1 users browsing this thread. (0 members and 1 guests)

 
Bookmarks
Bookmarks
 
Posting Permissions
  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •