VERSETELE 49 şi 50
49. [Şi aduceţi-vă aminte că] Noi v-am izbăvit de neamul lui Faraon, care vă supunea la rele chinuri, junghiindu-i pe fiii voştri şi cruţnd viaţa doar muierilor voastre! In aceasta a fost mare ncercare de la Domnul vostru.

50. Şi am despicat pentru voi marea şi v-am mntuit şi am necat neamul lui Faraon, n vreme ce voi priveaţi.


1. Copiii lui Israel sunt scăpaţi de mnia lui Faraon


Allāh (swt) spune Copiilor lui Israel: [Şi aduceţi-vă aminte că] Noi v-am izbăvit de neamul lui Faraon, care vă supunea la rele chinuri... aceasta nseamnă: Eu, Allāh v-am salvat pe voi de ei şi din mna lor, şi v-am dat n grija lui Moise, după ce ei v-au supus la rele chinuri.

Această favoare a izbăvirii a fost făcută pentru evrei după ce Faraonul a avut un vis n care i s-a arătat că Ierusalimul ardea, iar focul acela mistuia numai casele copţilor din Egipt, fără să se atingă de casele Copiilor lui Israel.
Şi se mai arăta n visul Faraonului că va fi detronat de unul dintre fii Copiii lui Israel, care se va urca n scaunul lui de domnie; şi că acel fiu din neamul Copiilor lui Israel se va răscula mpotriva guvernării şi le va da lor o ţară nouă.
Trezindu-se din acel vis, Faraonul a poruncit să fie ucis orice nou născut de parte bărbătească din poporul lui Israel şi să fie cruţate numai fetiţele. Şi a mai poruncit ca evreii să fie trimişi la cele mai grele şi umilitoare munci.
Chinurile despre care se face vorbire aici - ...care vă supunea la chinuri rele... - nseamnă uciderea pruncilor de parte bărbătească, după cum reiese din yatul ..... clanul lui Faraon care v-a supus la rău chin, i-a măcelărit pe fiii voştri şi le-a lăsat n viaţă pe muierile voastre! (14:6).

Vom explica acest verset la nceputul tafsiyr-ului surei Al-Qasas (), cu Voia lui Allāh (swt), iar noi n El ne ncredem şi de El depindem.

Inţelesul expresiei ...care vă supunea .... este care vă umilea.

Abuu Oubayda a explicat: adică Faraonul i supunea la mari umilinţe iar Al-Qurtubii spune că nseamnă exagerau cu chinurile.

In ceea ce priveşte yatul ... junghiind pe fiii voştri şi cruţnd viaţa doar femeilor voastre!... - este detalierea făcută de Allāh (swt) referitor la care anume ...rele chinuri... i supunea Faraon.

Izbăvirea evreilor de aceste ...rele chinuri... este favoarea pe care Allāh (swt) le-a făcut-o lor, şi la care se referă atunci cnd a revelat: Aduceţi-vă aminte de binefacere... asupra voastră .

Referitor la declaraţia lui Allāh (swt) revelată n sura Ibrahim() verset 5: Noi l-am trimis pe Moise cu semnele Noastre...., nseamnă favoarea şi binecuvntarea pe care El (swt) le-a pogort asupra lor.

Apoi Allāh (swt) a continuat, spunnd despre Sine Insuşi: El v-a izbăvit de clanul lui Faraon care v-a supus la rău chin, i-a măcelărit pe fiii voştri şi le-a lăsat n viaţă pe muierile voastre!
Aşadar, Allāh (swt) le-a amintit evreilor despre izbăvirea de pruncucidere, n scopul de a le atrage atenţia Copiilor lui Israel asupra multelor binecuvntări pe care El (swt) le-a pogort asupra lor.

Trebuie spus aici că Faraon - - firaun* este un titlu dat liderilor păgni ai Egiptului, tot aşa cum Amalec - - aamliiq* este titlul dat conducătorilor canaaniţilor şi amoriţilor; Cezar - ( - qaysar) pentru liderii păgni ai Romei şi Damascului, Kisra - Kisra* pentru liderii necredincioși ai Persiei; - Tubba* pentru cei care au condus Yemenul şi Negus - an-najaaşii* pentru conducătorii abisinienilor (etiopieni.).

Allāh (swt) a spus: ... In aceasta a fost mare ncercare de la Domnul vostru..

Cu privire la aceasta expresie, Ibn Jariyr a explicat: Salvarea părinţilor voştri de la chinul cu care vă asupra faraonul este o mare binecuvntare de la Domnul vostru.

Desigur că orice binefacere este, n sine, un test, precum este n orice necaz o ncercare, deoarece Allāh (swt) a spus:
Fiecare suflet trebuie să guste moartea. Noi vă ncercăm cu răul şi cu binele, n chip de ispită, şi la Noi vă veţi ntoarce. sura Al-Anbiyaa(),verset 35;

Şi Noi i-am mpărţit n comunităţi pe pămnt. Unii dintre ei sunt drepţi, iar alţii sunt mai puţin de-att. Şi i-am cercat cu bune şi rele, doar-doar se vor ntoarce [la calea cea bună] sura Al-Aaraaf(),verset 168.


Allāh (swt) a spus apoi: Şi despicat-am pentru voi marea şi v-am mntuit şi am necat neamul lui Faraon, pe cnd voi priveaţi nseamnă: - După ce v-am izbăvit de sub stăpnirea lui Faraon şi v-am eliberat prin Moise, faraonul a trimis armatele lui să vă aducă napoi, iar Noi am despărţit marea pentru voi.

Allāh (swt) a evocat aceste evenimente, n detaliu, după cum vom afla ulterior, cu voia Lui.

Una din cele mai scurte referiri la această istorisire făcută de Allāh (swt) este expresia - şi v-am mntuit care nseamnă: - V-am salvat pe voi de răzbunarea lor, necndu-i, n timp ce voi priveaţi, eliberndu-vă pe voi de chin şi umilind pe duşmanii voştri.

Nota bene:
Conform istoricilor musulmani precum Ibn Khaldun (( , dar şi nemusulmani:
1. - li firauna cei ai faraonului sau oamenii lui faraon ori familia lui faraon nseamnă dinastia regală conducătoare a Egiptului şi poporul lor.

2. Aamliiq singularul lui Imlaaq nseamnă uriaş, foarte nalt, gigant sugernd că membrii acestui trib aveau ca trăsătură definitorie o nălțime peste media populaţiilor vremii.

In Biblie, şi n cea catolică şi n cea ortodoxă, acest popor este numit amalecit, iar conducătorului lor Amalec după numele neamului său.

3. Khorasau (Kisra) numele provine de la Khosrau I, liderul cel mai faimos al persanilor, conducător de seamă al Imperiului Sasanid.

4. - Tubba - nu există un cuvnt omolog n limba romnă care să fie asimilat acestui titlu.

In Encyclopedia Britannica se precizează: Primul Tubba, regele Shammar Yuharish, conducător al sabeenilor şi himiariţilor, a angajat mercenari beduini şi a stabilit legături diplomatice cu sasanizii. Sabeenii erau locuitori din sudul Arabiei, iar himiariţii populau zona de sud-vest a Arabiei, n arealul anticului Yemen.

5. Negus - an-Najaaşii titlu dat conducătorilor regatului abisinian Axum sau Aksu care a avut un rol important in comerţul ce se desfăşura ntre Imperiul Roman şi vechea Indie.


2. Postul din Ziua Aşura - Aaşuuraa


S-a relatat că ziua aceea, n care Copiii lui Israel au fost salvaţi de sub robia lui Faraon, a fost numită Ziua Aaşuuraa.

Imam Ahmad a relatat că Ibn Abas (ra) a spus:
Trimisul lui Allāh a venit la Medina şi i-a găsit pe evrei postind n Ziua de Aaşuraa. Profetul i-a ntrebat:
- Ce este n această zi, căci voi ţineţi post?
- Aceasta este o zi binecuvntată, n care Allāh (swt) i-a salvat pe Copiii lui Israel din mna duşmanilor lor, iar Moise postea n această zi. au explicat ei.
- Voi aveţi mai mare dreptate dect credeţi n ceea ce-l priveşte pe Moise! a replicat Profetul (saas).
Prin urmare, Rasuūl_Allāh (swt) a nceput să postească n acea zi şi a poruncit ca toţi să postească.

Acest hadith a fost colecţionat de Al-Bukhaarii, Muslim, An-Nasaaii şi Ibn Majaah.