Notices
 
Results 1 to 2 of 2
  1. Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 58 şi 59 
    #1
    Moderator yvette's Avatar
    Join Date
    Feb 2008
    Location
    Alexandria - Egypt
    Posts
    820
    Thanked
    110
    Rep Power
    869
    VERSETELE 58 şi 59
    58. Şi am zis Noi: „Intraţi în această cetate şi mâncaţi din [bunătăţile] ei oriunde veţi voi, până vă veţi sătura. Intraţi pe poartă cu smerenie, spunând: „Indurare!”, iar Noi vom ierta păcatele voastre şi-i vom spori pe cei care fac bine”

    59. Dar au schimbat cei nedrepţi cuvântul cu un altul decât cel care li s-a poruncit şi am pogorât asupra celor care au fost nedrepţi, pedeapsă din cer, pentru că ei au fost nelegiuiţi.


    Rebeliunea evreilor –„recunoştinţa” pentru biruinţa lor, prin Graţia lui Allāh (swt)


    Allāh (swt) îi admonestează pe evrei pentru că evită Jihad-ul şi refuză să intre pe pământul sfânt aşa cum li s-a ordonat înainte de apleca din Egipt, cu Moise.

    De asemenea, li s-a mai poruncit evreilor să lupte şi împotriva canaaniţilor care vieţuiau pe «pământul sfânt» în acea vreme.

    Evreii refuzau să lupte pentru că se considerau slabi şi divizaţi.

    Pentru aceste repetate împotriviri, Allāh (swt) i-a pedepsit să rătăcească prin deşert, aşa precum este revelat în sura «Al-Maa’ida (ÇáăÇÆÏÉ)».

    Explicaţia corectă a sensului expresiei «pământul sfânt» este că prin această sintagmă se denumeşte Ierusalimul; opinie susţinută de As-Suddiiy, Ar-Rabiy’, Qataada şi Al-Asfahaanii (ÇáúĂóŐúĘóćóÇäöíű), dar şi alţii.

    Allāh (swt) a revelat cuvintele lui Moise care a spus: „«O, popor al meu! Intraţi în pământul sfânt, pe care Allah vi l-a hărăzit şi nu daţi înapoi, [refuzând lupta], căci veţi fi cei care pierd!"» (5:21).

    Despre sintagma «... In pământul sfânt ...» din acest âyat, unii învăţaţi spun că este vorba despre Ierihon şi dintre aceştia sunt: Ibn Abas (ra) şi bin Zayd.

    După ce au rătăcit cei patruzeci de ani prin deşert, conduşi de Iosua – (íőæÔóÚ Èúä äőæä - Yuuşa’ bin Nuun), Allāh (swt) le-a permis Copiilor lui Israel să intre în «pământul sfânt», în seara de joi spre vineri.

    In acea zi se spune că apusul soarelui a fost întârziat până când victoria a fost de partea evreilor.

    După ce au cucerit «pământul sfânt», Copiilor lui Israel li s-a poruncit să intre pe poartă prosternându-se, ca mod de exprimare a recunoștinței faţă de Allāh (swt) pentru că le-a asigurat o întoarcere triumfătoare în ţara promisă şi i-a iertat de pedeapsa rătăcirii prin deşert.

    Al-Auufii a preluat de la Ibn Abas (ra) că: „«Intraţi pe poartă cu smerenie –ÓőÌűóÏđÇ (sujjadā)» înseamnă: intrând pe o poartă mică, prosternându-se ”.

    Al-Hasan Al-Basrii a spus c㠄 au intrat pe poartă cu spatele, adică li s-a poruncit să se prosterneze în faţa lor când intră în oraş.”

    Ar-Raazii nu ia în considerare aceste explicaţii.

    Se mai spune că aceasta înseamnă că evreii au intrat pe poartă cu smerenie, deoarece nu este fizic posibil să se facă simultan şi prosternare şi deplasare.

    După Khaasif, opinie transmisă prin Ikrima care a preluat-o de la Ibn Abas, cuvântului «...poartă...» i s-a dat explicaţia: „poarta despre care se face vorbire aici este orientarea cu faţa spre Qibla.”

    Ibn Abas, Mujaahid, As-Suddii, Qataada, Ad-Dahhaak spun că: „ poarta despre care se vorbeşte este Poarta Pocăinţei (ÈóÇÈ ÇáúÍöŰűóÉ - baab al-hitta) din Ilya (ĆöíáöíóÇÁ – Iyliyaa’)*, care se află în Ierusalim.”

    Şi Ar-Raazii a precizat că unii dintre ei spun că poarta aceea era orientată pe direcţia Qibla.

    Khaasif, preluând explicaţia lui Ikrima de la Ibn Abas, a spus: „Copiii lui Israel au intrat pe o poartă laterală.”

    As-Suddiiy a preluat de la Abuu Sa’iid Al-Azdii (ÇáúĂóÒúÏöíű ĂóÈőæ ÓóÚöíÏ) comentariul lui Abuu Al-Kanuud (ĂóÈőæ ÇáúßóäőæÏ) pe care şi l-a însuşit de la Abdulah bin Mas’uud care a spus că: „li s-a poruncit să intre pe poartă cu smerenie, însă ei au intrat pe poartă sfidători.”

    Allāh (swt) a spus: «...spunând: „Indurare!”....» - referitor la acest âyat, Ibn Abas (ra) a explicat: „înseamnă să caute Indurarea lui Allāh (swt).”; iar Al-Hasan şi Qataada au spus că "înseamnă: Iartă-ne nouă greşelile!”

    « ...iar Noi vom ierta păcatele voastre şi-i vom spori pe cei care fac bine.”» Aici este vorba despre răsplătirea celor care împlinesc poruncile lui Allāh (swt), care, ca alte cuvinte, înseamnă: „ - Dacă faceţi precum v-am poruncit, Noi vă vom ierta şi vom înmulţi faptele voastre cele bune.”

    Pe scurt, după ce Copiii lui Israel au obţinut victoria li s-a cerut să împlinească poruncile lui Allāh (swt), cu vorba şi cu fapta, să îşi asume păcatele şi să ceară iertare pentru ele, să fie recunoscători lui Allāh (swt) pentru favorurile ce li s-au făcut şi să se străduiască în a face fapte bune, care sunt plăcute lui Allah (swt), precum El Insuşi a revelat:
    «Când vine biruinţa lui Allāh şi cucerirea / Şi-i vezi pe oameni intrând în religia lui Allah în cete, / Atunci slăveşte-L cu laudă pe Domnul tău şi roagă-L pe El de ier-tare, fiindcă El este Iertător [cu cel care se căieşte]! »- sura «An-nasr (ÇáäŐŃ)».


    Allāh (swt) a spus: « Dar au schimbat cei nedrepţi cuvântul cu un altul decât cel care li s-a poruncit..», iar aceasta înseamnă, după cum explică Profetul (saas):
    „Copiilor lui Israel li s-a poruncit să intre pe poartă prosternându-se şi să spună: « Indurare!», dar ei au intrat pe poartă cu spatele şi, răstălmăcind cuvintele, spuneau: «ÍóÈűóÉ Ęöí ÔóÚúŃóÉ - habba fiy şa’ra»!*”
    – hadith colecționat de Al-Bukhaarii de la Abuu Hurayra ra.

    An-Nasaa’ii a preluat şi el acest hadith, dar direct de la Abuu Hurayra ra, însă lanţul de naratori ajunge până la Profet (saas) şi unde Rasuūl_Allāh (saas) explică: „«hitta - ÍöŰűóÉ »* - deci ei au răstălmăcit şi au spus « ÍóÈűóÉ - habba».”

    Această explicaţie a mai fost relatată şi de Abdurazaq şi colecţionată de Al-Bukhaarii, iar Muslim şi At-Tirmidzii au relatat o versiune similară.

    In rezumat, cu privire la ceea ce exegeţii au spus despre acest subiect al distorsionării cuvintelor lui Allāh (swt), este că Fii lui Israel s-au abătut de la porunca primită de a împlini ordinele lui Allāh (swt) şi cu vorba şi cu fapta: când li s-a cerut să intre cu smerenie, ei au intrat sfidători şi cu spatele; iar când li s-a poruncit să fie smeriţi şi să zică «ÍöŰűóÉ - hitta - Iartă-ne nouă păcatele!», ei au spus « ÍöäúŰóÉ Ęöí ÔóÚöíŃóÉ - hinta fiy şa’iyra»*.

    Aceasta d.emonstrează cea mai urâtă formă de nesupunere şi răzvrătire, şi de aceea Allāh (swt) s-a mâniat pe ei şi le-a trimis pedeapsă spunând: « şi am pogorât asupra celor care au fost nedrepţi, pedeapsă din cer, pentru că ei au fost nelegiuiţi.»

    Ad-Dahhaak a preluat de la Ibn Abas că: „orice cuvânt din Cartea lui Allāh care conţine «rijz» înseamnă «pedeapsă».”

    Mujaahid, Abuu Maalik, As-Suddii, Al-Hasan, Qataada au explicat că: « ŃÌúÒ - rijz» înseamnă «chin, suferinţă».

    Ibn Abi Haatim a preluat de la Sa’iid bin Maalik, de la Usaama şi de Khuzayma că Profetul (saas) a spus:
    „Ciuma este «rijz», o pedeapsă pe care Allāh (swt) a abătut-o asupra celor de dinaintea voastră.”


    Şi An-Nasaa’ii a colecţionat acest hadith.

    In plus, în «Cele două Sahiih-uri» apare şi completarea:
    „Dacă auziţi că ciuma s-a abătut peste un anume ţinut, atunci să nu vă duceţi acolo.”


    Ibn Jariyr a preluat de la Usaama bin Zayd că Trimisul lui Allāh (saas) a pus:
    „Această nenorocire şi boală (precum ciuma) este rijz, o pedeapsă pe care Allah (swt) a abătut-o asupra unor neamuri de dinaintea voastră.”
    Şi acest hadith a fost colecţionat în «Cele două Sahiih-uri».


    Noi am propus cerurilor, pământului şi munţilor sarcina de a purta povara Adevărului, dar ele au refuzat să o poarte şi le-a fost teamă de ea, însă s-a încărcat omul cu ea, căci el este tare nedrept [faţă de el însuşi] şi tare neştiutor
     
     

  2.  
    #2
    Moderator yvette's Avatar
    Join Date
    Feb 2008
    Location
    Alexandria - Egypt
    Posts
    820
    Thanked
    110
    Rep Power
    869
    Nota bene:

    1. «Ilya» sau «Aelia Capitolina» – în arabă « ĆöíáöíóÇÁ- Iyliyaa’» – oraş fondat în 135 î.e.n. de Impăratul roman Hadrian, al cărui nume de clan era Aelius, pe ruinele fostului oraş Ierusalim, distrus de Titus, în anul 70 î.e.n., ca urmare a înăbuşirii Primei revolte a iudeilor.

    Al doilea nume, Capitolina, a fost pus în onoarea triadei zeilor patroni ai Romei antice: Jupiter, Iunona şi Minerva. Pe Muntele Templului, a fost construit un templu roman în onoarea zeului Jupiter şi au fost amplasate statui ale zeităților romane în tot oraşul, tocmai în ideea de a batjocori Cărţile Sfinte ale iudeilor şi pe Dumnezeu.

    Iudeilor, de regulă, nu li se permitea accesul în oraş.

    Zidurile înconjurătoare ale Ierusalimului antic au menţinut conturul zidurilor construite de romani.

    Numele de «Aelia Capitolina» a fost folosit până în secolul IV, când creştinismul a devenit religie oficială a Imperiului Roman. – apud Encyclopedia Britanica

    2. « ÍóÈűóÉ Ęöí ÔóÚúŃóÉ - habba fiy şa’ra» - format din « ÍóÈűóÉ - habba» care înseamnă «grăunţe, seminţe», dar şi denumirea unui «fel de pâine cu semințe» , iar « ÔóÚúŃóÉ - şa’ra» înseamnă în sensul cel mai des folosit «păr», dar şi «blană cu păr scurt sau blană de capră».

    Traducerea aproximativă a expresiei ar fi «grăunţe în piele de capră» sau «cereale la burduf», mai ales că, în trecut, burdufurile din piele de capră sau oaie erau folosite pentru transportul făinii, cerealelor şi brânzei.

    3. «ÍöŰűóÉ - hitta» - înseamnă «a cere uşurarea de greutatea copleşitoare a păcatelor» - omologul din limba română fiind «a fi mântuit» care, în limbaj teologic, înseamnă «a obține (prin rugăciune) iertarea lui Dumnezeu pentru păcatele săvârșite »

    4. « ÍöäúŰóÉ Ęöí ÔóÚöíŃóÉ - hinta fiy şa’iyra » - format din « ÍöäúŰóÉ- hinta » care înseamnă, în mod uzual, «grâu», dar şi «grâu măcinat, şrot» şi « ÔóÚöíŃóÉ - şa’iyra » - un cuvânt rar folosit în această formă de feminin, care însemnă «boabe de orz».

    Traducerea aproximativă a expresiei ar fi «grâu amestecat în orz» sau «şrot de grâu cu boabe de orz».

    sursa: «Lane Lexicon»
    Noi am propus cerurilor, pământului şi munţilor sarcina de a purta povara Adevărului, dar ele au refuzat să o poarte şi le-a fost teamă de ea, însă s-a încărcat omul cu ea, căci el este tare nedrept [faţă de el însuşi] şi tare neştiutor
     
     

Thread Information
Users Browsing this Thread

There are currently 1 users browsing this thread. (0 members and 1 guests)

 
Tags for this Thread

View Tag Cloud

 
Bookmarks
Bookmarks
 
Posting Permissions
  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •