VERSETELE 80, 81 şi 82
80. Au zis ei: “Nu ne va atinge Focul decât câteva zile numărate!” Spune-le: “Oare aveţi de la Allah făgăduinţă? Allah nu va încălca făgăduinţa Sa! Sau voi spuneţi despre Allah ceea ce nu ştiţi?”

81. Dar nu! Aceia care au săvârşit un păcat şi pe care i-a împresurat păcatul, aceia sunt oaspeţii Focului şi ei în el vor rămâne veşnic.

82. Iar aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune, aceia sunt oaspeţii Raiului şi ei în el vor rămâne veşnic.


1. Iudeii cred că vor rămâne în Foc numai câteva zile

Allāh (swt) a revelat faptul că iudeii susţineau că Focul îi va atinge numai câteva zile şi apoi ei vor fi scoşi din el.

Allāh (swt) infirmă vorbele lor zicând: « Spune-le: (lor, o, Muhammad !) Oare aveţi de la Allah făgăduinţă?».

Aşadar, din acest âyat se deduce ideea că, dacă Allāh (swt) ar fi făcut către iudei vreo făgăduinţă care să susţină ceea ce ei spun, atunci Allāh (swt) nu-şi va încălca făgăduinţa Sa; numai că o astfel de promisiune nu s-a făcut niciodată, iar ei vorbesc despre Allāh (swt) fără să aibă cunoaştere, enunţând nişte născociri.

Al-Auufii a spus că Ibn Abas (ra) a explicat expresia «... Au zis ei: “Nu ne va atinge Focul decât câteva zile numărate!”... » înseamnă: „Evreii spun: «Focul ne va atinge numai pentru 40 de zile.»”

Alţi învăţaţi spun că aceasta se referă la perioada în care iudeii adorau viţelul.

Şi Abuu Bakr bin Marduuya a relatat că Abuu Hurayra (ra) a spus:

„După cucerirea Khaybar-ului*, Profetului (saas) i s-a trimis în dar, din partea iudeilor, o oaie rumenită, dar care era otrăvită. Trimisul lui Allāh (saas) a spus:
- Adună-i pe toţi evreii care sunt pe aici, dinaintea mea!
Evreii au fost convocaţi şi au venit, iar Profetul (saas) i-a întrebat:
- Cine este tatăl vostru?
- Cutare şi cutare....- au răspuns iudeii aceia
- Voi aţi minţit, căci tatăl vostru este cutare şi cutare.
- Tu ai rostit adevărul! - au replicat ei.
- Acum îmi veţi spune adevărul, dacă eu vă voi întreba despre ceva anume?
- Da, O, Abuu_Al-Qaasim! Şi chiar dacă vom minţi, tu vei şti că noi am minţit, aşa cum ai ştiut şi adevărul despre cine ne sunt părinţii!
Atunci, el (Profetul (saas)) a întrebat:

- Cine sunt oamenii Focului?
- Noi vom rămâne în Foc pentru o scurtă vreme, apoi voi ne veţi înlocui în el. - au răspuns ei.
- Fiţi blestemaţi şi umiliţi în Focul Iadului! Pe Allāh! Noi, niciodată, nu vă vom lua locul în Foc! - a replicat Profetul (saas)
Apoi, el a întrebat:

- Imi veţi spune adevărul dacă vă mai pun o întrebare?
- Da, o, Abuu_Al-Qaasim! - au zis iudeii.
El i-a întrebat:
- Voi aţi otrăvit această oaie?
- Da! - au confirmat ei.
- Pentru ce aţi făcut aceasta?
- Am vrut să ştim dacă eşti un mincinos, caz în care am fi scăpat de tine, iar dacă eşti Profet, atunci otrava nu te-ar fi atins. - au explicat ei. ”

Imam Ahmad, Al-Bukhaarii şi An-Nasaa'ii au colecţionat şi ei acest hadith.

« Dar nu! Aceia care au săvârşit un păcat şi pe care i-a împresurat păcatul, aceia sunt oaspeţii Focului şi ei în el vor rămâne veşnic. / Iar aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune, aceia sunt oaspeţii Raiului şi ei în el vor rămâne veşnic. »
Cu alte cuvinte, Allāh (swt) a spus: „ – Faptul aceasta nu este cum vreţi voi sau cum speraţi voi să fie, ci, oricine face fapte rele şi se complace în păcatele lui, va veni în Ziua Judecăţii fără nici o faptă bună şi numai cu fapte rele, şi, atunci, acela va fi dintre Oamenii Focului.

« Iar aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune ...» - se referă la cei care au crezut în Allāh (swt) şi în Trimisul Său (saas) şi au făcut fapte bune, în conformitate cu Legea Islamică, iar aceia vor fi dintre Oamenii Paradisului.
Similar cu aceasta, Allāh (swt) a mai revelat: «Nu este după dorinţele voastre, nici după dorinţele oamenilor Scripturii. Cine face un rău va fi răsplătit pentru el şi nu va găsi în sprijinul său, împotriva lui Allah, nici un aliat şi nici un ajutor. / Oricine face fapte bune, bărbat sau femeie – credincios fiind - aceia vor intra în Rai şi nu vor fi nedreptăţiţi nici cât un punct. » (4:123 – 124).

Abuu Hurayra, Abuu Uaa'il, Aataa’ şi Al-Hasan au explicat că: «...i-a împresurat păcatul...» înseamnă: „Idolatria (politeismul) lor i-a împresurat.”

Şi Al-Aamaş (ÇáúĂóÚúăóÔ) a preluat de la Abuu Raziin (ĂóÈöí ŃóÒöíä) că Ar-Rabiy’ bin Khuthaim (ÇáŃűóÈöíÚ Èúä ÎőËóíúă) a spus: „«...i-a împresurat păcatul...» - cei care mor fără să se fi căit pentru păcatele lor.”

As-Suddii şi Abuu Raziin împărtăşesc această opinie.

Abuu Al-Aaliya, Mujaahid, Al-Hasan, Qataada şi Ar-Rabiy’ bin Anas spun că: „«...i-a împresurat păcatul...» - se referă la păcatele majore.”

Toate aceste explicaţii au înţelesuri similare, dar Allāh (swt) ştie cel mai bine.

Nota bene:
* «Khaybar - ÎíÈŃ» - numele unei oaze situate la 153 km la Nord de Medina, Arabia Saudită. In această oază, triburi evreieşti au ridicat o fortăreaţă care a fost cucerită de musulmani în 629 e.n. pentru a reprima actele de ostilitate făţişă împotriva Islamului a tribului Banuu An-Nadiir. – apud Wikipedia

Cucerirea Khaybar-ului a însemnat şi prima cucerire musulmană, iar vitejia lui Aaliy (ra) în această bătălie a jucat un rol important. După cucerire, iudeilor şi creştinilor li s-a permis să rămână în continuare să locuiască în Khaybar cu condiţia ca ei să plătească «jizya». Această impunere a devenit un precedent pentru modul în care au fost trataţi Oamenii Cărţii în acele vremuri. – apud Encyclopedia Britannica


2. Mulţimea păcatelor mici poate duce la pieire


Trebuie să menţionăm aici un hadith pe care l-a colecţionat Imamul Ahmad şi în care se relatează că:
„Abdulah bin Mas’uud l-a auzit pe Trimisul lui Allāh (saas) spunând:
- Fiţi atenţi la păcatele minore, pentru că ele se tot adună până ce vor ajunge să îl piardă pe făptuitorul lor.
Apoi el (Ibn Mas’uūd) a spus că Trimisul lui Allāh (saas) a dat un exemplu:
- Aceasta este pilda ca unor oameni care au întins o tabără într-o câmpie şi, apoi, s-au mutat acolo cu toţi servitorii lor. Unul a adus nişte lemne, altul altele, şi tot aşa, până ce au ajuns să facă o grămadă uriaşă. Apoi au aprins un foc şi au gătit ceea ce au avut de pus pe el.”


Muhammad bin Ishaaq a relatat că Ibn Abas (ra) a explicat: „«Iar aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune, aceia sunt oaspeţii Raiului şi ei în el vor rămâne veşnic.» - Oricine crede în ceea ce voi (iudeii) nu credeţi şi aplică religia lui Muhammad (saas) pe care voi o respingeţi, va ajunge în Paradis şi acolo va locui pentru totdeauna. Allāh (swt) a statuat că răsplata pentru faptele bune sau pentru cele rele vă rămâne dată, pentru aceia, pentru totdeauna.”