VERSETUL 87
I-am dăruit lui Moise Cartea şi am făcut să-i urmeze alţi trimişi. I-am dat lui Isus [‘Isaa], fiul Mariei [Maryam], semnele desluşite şi l-am întărit pre el cu duhul sfânt. Insă de fiecare dată când a adus la voi un trimis, ceea ce nu plăcea sufletelor voastre, v-aţi semeţit şi pe o parte dintre trimişi i-aţi învinuit de minciună, iar pe o altă parte i-aţi răpus.


1.Din aroganţă, iudeii tăgăduiesc şi ucid pe profeţii trimişi lor


Allāh (swt) a subliniat insolenţa Copiilor lui Israel, răzvrătirea lor, sfidarea şi aroganţa cu care i-au tratat pe profeţi, ca să urmeze poftele şi plăcerile lor. Allāh (swt) a revelat că i-a dat lui Moise Cartea, Tora, şi că iudeii au schimbat-o, au răstălmăcit-o, şi au sfidat poruncile înscrise în ea şi au schimbat până şi înţelesul ei.

Allah (swt) a trimis după Moise şi alţi mesageri şi profeţi care au ţinut legea acestuia, după cum El (swt) Insuşi a revelat: « Noi am pogorât Tora, în care este călăuzire dreaptă şi lumină. După ea judecă profeţii cei supuşi voinţei lui Allah, rabinii şi învăţaţii, pentru cei care s-au iudaizat, căci lor li s-a încredinţat spre păstrare Scriptura lui Allah şi ei sunt martori pentru ea. ....» (5:44).

Aceasta este raţiunea pentru care Allāh (swt) a revelat aceste cuvinte: « ...şi am făcut să-i urmeze alţi trimişi... – æóÞóÝøóíúäóÇ ãöä ÈóÚúÏöåö ÈöÇáÑøõÓõáö - ua qaffainaa min ba’dihi bir-rusuli ».

As-Suddii a preluat de la Abuu Maalik că înţelesul lui «ÞóÝøóíúäóÇ - qaffainaa » este «le-a succedat», în vreme ce alţii spun că înseamnă «le-a urmat»; ambele înţelesuri fiind plauzibile deoarece Allāh (swt) a mai spus: « Apoi am trimis Noi trimişii Noştri unul după altul...»(23:44).

După aceea, Allāh (swt) a trimis pe ultimul profet dintre Copiii lui Israel, pe ‘Isaa(as), fiul Mariei (ra), căruia El (swt) i-a dat poruncă să propovăduiască unele legi care nu fuseseră revelate în Tora.

Şi, pentru ca să se ţină seamă de ele şi să fie respectate, Allāh (swt), prin Atotputernicia Sa, a permis ca ‘Isaa (as) să înfăptuiască unele miracole, cum ar fi: aducerea la viaţă a morţilor, însufleţirea unei păsări de lut peste care el a suflat, vindecarea bolnavilor dintre care unii suferind de boli incurabile (ciumă, orbire) şi i-a mai şi harul de a prevesti despre cele din Nevăzut, după cum spune Ibn Abas.

Allāh (swt) i-a l-a dat lui ‘Isaa ca ajutor pe « ÑõæÍö ÇáúÞõÏõÓ - Ruuh Al-Quduus» şi aceasta este Jibriil.

Toate aceste semne sunt dovezi despre autenticitatea lui ‘Isaa ca profet şi dovezi ale veridicităţii revelațiilor transmise prin el.

Insă, Copiii lui Israel au devenit şi mai sfidători şi invidioşi pe el şi au respins şi au tăgăduit orice venea de la el sau prin el şi nu au vrut să accepte nici măcar ceea ce era asemănător cu anumite revelaţii din Tora, după cum Allāh (swt) a revelat despre ‘Isaa care a zis: « Eu întăresc ceea ce a fost revelat în Tora mai înainte de mine şi vă voi îngădui o parte din cele ce v-au fost oprite. Eu v-am adus semne de la Domnul vostru, ...» (3:50).

Copiii lui Israel s-au purtat în cel mai crunt mod cu profeţii, respingându-i pe unii, iar pe alţii ucigându-i deoarece ei propovăduiau legi şi reguli care erau diferite de ceea ce ei predicau şi împotriva a ceea ce ei jinduiau.

Profeţii predicau legile Torei cele reale, nealterate de învăţaţii iudei şi, de aceea, poporului lui Israel îi era greu să creadă în aceşti profeţi. Aşadar, ei i-au tăgăduit pe unii dintre profeţi, iar pe alţii i-au ucis.

De aceea, Allāh (swt) a spus: « Insă de fiecare dată când a adus la voi un trimis, ceea ce nu plăcea sufletelor voastre, v-aţi semeţit şi pe o parte dintre trimişi i-aţi învinuit de minciună, iar pe o altă parte i-aţi răpus.»

2.Jibriil este « ÑõæÍö ÇáúÞõÏõÓ - Ruuh Al-Quduus»


Dovada că Jibriyl este « ÑõæÍö ÇáúÞõÏõÓ - Ruuh Al-Quduus» este făcută de Ibn Mas’uud prin argumentele aduse ca explicaţie a acestui verset, iar Ibn Abas, Muhammad bin Ka’b, As-Suddii, Ar-Rabiy’ bin Anas , Aatiya Al-Auufii şi Qataada sunt de aceeaşi părere, mai ales că Allāh (swt) Insuşi a explicat aceasta revelând: « A coborât cu el Duhul cel credincios (Jibriil), / peste inima ta (O, Muhammad !), pentru ca tu să fii dintre prevenitori ,...» (26:193-194).

Al-Bukhaarii a colecţionat o relatare de la Aaişa ( ÚÇÆÔÉýý) (ra) în care ea spune că:
„Trimisul lui Allāh (saas) a ridicat un minbar* în moschee pentru renumitul poet Hassaan bin Thaabit (ÍóÓøóÇä Èúä ËóÇÈöÊ). El se urca la minbar şi, de acolo, îşi recita poemele prin care-i satiriza pe duşmanii Profetului (saas). Ascultându-i poeziile, Trimisul lui Allāh (saas) a spus:
- O, Allāh, ajută-l pe Hassaan prin Ruuh Al-Quduus pentru că el îi ţine partea profetului Tău!”

Abuu Daauud a colecţionat acest hadith în «Sunan-ul» său, precum a făcut şi At-Tirmidzii care l-a calificat ca fiind «sahiih - autentic».

Ibn Hibbaan a colecţionat în «Sahiih-ul» un hadith provenind de la Ibn Mas’uud care l-a auzit pe Rasuūl_Allāh (saas) spunând:
„«Ruuh Al-Quduus» m-a înştiinţat că nici un suflet nu va muri până ce nu va împlini ce i s-a prescris şi nu va ajunge la termenul limită (al vieţii sale). Prin urmare, aveţi «taquua» (frică de Allāh (swt)) şi căutaţi cele necesare traiului vostru în cel mai potrivit fel.”


Nota bene:
* «minbar» – cuvânt împrumutat în limba română din limba arabă «ãöäúÈóÑý - minbar» care este un mic podium, o construcţie similară amvonului, fie că este un mic balcon, fie că este o mică scenă, unde predicatorul (imam, şeic sau învăţat) îşi ţine predica «khutba - ÎõØúÈóÉ»

3.Iudeii încearcă să-l ucidă şi pe Profetul Muhammad (saas)


Az-Zamakhşarii a explicat afirmaţia lui Allāh (swt) « pe o parte dintre trimişi i-aţi învinuit de minciună, iar pe o altă parte i-aţi răpus - (ad litteram: ÝóÝóÑöíÞðÇ ßóÐøóÈúÊõãú æóÝóÑöíÞðÇ ÊóÞúÊõáõæäó – o parte îi respingeţi* şi o parte îi ucideţi* – fafariiqaan kadzabtum ua fariiqaan taqtuluun)» - „Allāh (swt) nu a spus «i-aţi ucis»
 pentru că evreii şi în viitor vor încerca să îl ucidă pe Profet, folosindu-se de otravă şi vrăji.
In timpul suferinţei sale de dinainte de moarte, Profetul (saas) a spus:
„Incă mai simt efectul la ceea ce am mâncat (n.a. - din oaia otrăvită) în Khaybar, şi acum, când este timpul ca vena să se oprească. (n.a. – însemnând când moartea este aproape)”

Acest hadith a fost colecţionat de Al-Bukhaarii şi mulţi alţii.

Nota bene:
*« ßóÐøóÈúÊõã- kadzabtum» - înseamnă «îi respingeţi, îi tăgăduiţi» - şi este format din verbul « ßóÐøóÈ - kadzab » care înseamnă « a minţi, a se dezice» sau « a respinge, a tăgădui, a renega». In acest verset, este folosit cu sensul de «a tăgădui pe cineva, a-l respinge, a-l renega», care a fost tradus în limba română prin expresia «a învinui de minciună» care cuprinde ambele sensuri ale verbului « ßóÐøóÈ - kadzab ».

Forma verbului este prezentul şi nu trecutul, în textul arab, însă, în română a fost preferat trecutul pentru că aceste fapte s-au petrecut, iar Muhammad (saas), fiind ultimul Profet, care si el a murit, evreii nu vor mai avea, practic, în prezent sau în viitor, pe cine, în calitate de profet sau mesager, să învinuiască de minciună sau să ucidă.

Acestui verb i-a fost adăugat sufixul « Êõã -» care înseamnă «voi, pe el», prin urmare acesta are înţelesul extins: «voi îl tăgăduiţi pe el pentru că îl consideraţi mincinos».

*Asemenea, şi verbul «a ucide – ÝÊá» sub forma conjugată « ÊóÞúÊõáõæäó - taqtuluuna» este tot la timpul prezent în textul arab al Coranului, însă din aceleaşi motive a fost preferată forma de trecut în traducerea sensurilor.