Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 111, 112 şi 113

[yvette]

VERSETELE 111, 112 şi 113

111. Au zis că nu vor intra în Rai decât cei care sunt iudei sau creştini! Acestea sunt doar dorinţele lor. Răspunde-le: "Aduceţi dovada voastră dacă aveţi dreptate!".

112. Ba nu! Cel care s-a supus lui Allah şi face bine, va avea răsplata sa de la Domnul lui! Ei nu au a se teme şi nici nu vor fi mâhniţi!

113. Au zis iudeii: “Creştinii nu au nici un temei!” Şi au zis creştinii: “Iudeii nu au nici un temei!” Şi [totuşi] ei citesc Scriptura. Şi astfel au zis şi cei care nu au ştiinţă, asemenea vorbelor lor. Dar Allah va judeca în Ziua Invierii în cele asupra cărora au păreri diferite.

1. Dorinţele Oamenilor Cărţii

Allah (swt) a evidenţiat confuzia în care se află creştinii şi iudeii, atunci când spun că nu vor intra în Paradis decât ei. Aceeaşi idee se desprinde şi din versetul 18, din sura «Al-Maa’ida(المائدة)», unde Allah (swt) a revelat pretenţiile lor: «...“Noi suntem fiii lui Allah şi cei dragi Lui”...».

Allah (swt) a respins aceste fabulaţii şi i-a avertizat că vor fi pedepsiţi pentru păcatele lor.

Mai sus, am menţionat despre născocirea lor că Focul nu-i va atinge decât pentru câteva zile şi apoi vor fi trimişi în Paradis. Allah (swt) a respins şi această afirmaţie neîntemeiată şi a precizat:«....Acestea sunt doar dorinţele lor....».

Abuu Al-Aaliya a explicat: „Acestea sunt dorinţele lor, fără temei, la care speră că Allah (swt) l-ar răspunde. ” Aceeaşi explicaţie o dau şi Qataada şi Ar-Rabiy’ bin Anas.

Apoi Allah (swt) a spus: « ...Răspunde-le ...» - care înseamnă: „ - Răspunde-le, o, Muhammad ! «..."Aduceţi dovada voastră dacă aveţi dreptate!"... - هَاتُواْ بُرْهَـنَكُمْ-»”

« بُرْهَـنَكُمْ - burhanakum » - înseamnă «dovada voastră» după cum spun Abuu Al-Aaliya, As-Suddii şi Ar-Rabiy’ bin Anas.

Qataada spune că acest verset înseamnă: „Aduceţi proba care să susţină afirmaţia voastră; dacă voi sunteţi sinceri în declaraţii « إِن كُنتُمْ صَـدِقِينَ - In kuntum sadiqiin »”

Apoi Allah (swt) a spus: « Ba nu! Cel care s-a supus lui Allah (i.e. – urmează religia lui Allah (swt) - monoteismul islamic) şi face bine,... بَلَى مَنْ أَسْلَمَ وَجْهَهُ لِلَّهِ وَهُوَ مُحْسِنٌ - bala! min Aslama uajhahu lillahi ua huua muhsinun – ad. litteram: Ba nu! Cine pleacă faţa sa (înaintea) lui Allah, acela este muhsinun (făcător de bine)» - acesta înseamnă: cel care împlineşte fapte bune, cu sinceritate, numai pentru Allah Unul, Cel fără de asociaţi. Această afirmaţie este similară cu cea din sura «Ali-Imraan(آل عمران)», verset 20, când Allah (swt) a spus: « Dacă ei se împotrivesc ţie, spune-le: „M-am supus în faţa lui Allah, eu şi cei care m-au urmat!”».

Abuu Al-Aaliya şi Ar-Rabiy’ bin Anas spun că: „«Ba nu! Cel care s-a supus lui Allah ...» înseamnă: cel care este loial lui Allah (swt). ”

Şi Ibn Jubayr a spus că: „aceasta înseamnă că persoana respectivă este sinceră, iar « وَجْهَهُ لِلَّهِ - uajhahu lillahi » înseamnă în religia sa şi « şi face bine ... - وَهُوَ مُحْسِنٌ » adică îl urmează pe Profet (saas).”

Din cele mai sus menţionate, rezultă două condiţii pentru ca faptele bune să fie considerate astfel şi acceptate:

1. Fapta să fie făcută pentru a fi pe placul lui Allah (swt) şi
2. Să fie conformă cu «şarii’a (شريعة)».

Dacă o faptă este făcută cu bună-credinţă, dar nu este conformă cu «şarii’a (شريعة)» ea nu va fi acceptată.
Rasuul_Allah (saas) a spus:

„Orice faptă bună care nu este după modelul nostru (religia noastră), va fi respinsă. ”

Acest hadith a fost consemnat de Muslim.

Prin urmare, faptele bune ale preoţilor şi rabinilor nu vor fi acceptate, chiar dacă sunt făcute numai pentru Allah (swt), Unul, pentru că nu sunt împlinite după reglementările Profetului (saas), care a fost trimis pentru toată omenirea.

Allah (swt) a spus cu privire la această situaţie:

« Şi vom veni la faptele pe care ei le-au făcut şi le vom preschimba pe ele în ţărână risipită.» sura «AlFurqaan (الفرقان)», verset 23;

« Cât despre faptele acelora care nu cred, ele sunt ca o nălucire într-un pustiu întins, pe care cel însetat îl ia drept apă, dar când ajunge la el, nu găseşte nimic. ...» sura «An-Nuur (النور)», verset 39;

şi

«2. In Ziua aceea, vor fi chipuri umilite,
3. muncindu-se, istovite,
4. arzând într-un foc fierbinte.
5. Şi li se va da să bea dintr-un izvor clocotitor.» sura «Al-Ghaaşiia (الغاشية)», versetele 2-5.

Mai există şi situaţia în care o faptă bună este făcută în conformitate «şarii’a (شريعة)», dar nu este împlinită cu scopul de a fi pe placul lui Allah (swt), atunci fapta aceea nu va fi acceptată ca fiind o faptă bună. Astfel de fapte sunt cele ale ipocriţilor, care împlinesc fapte bune după cum prevede «şarii’a (شريعة)», dar o fac numai pentru ochii lumii.

De aceea, referindu-se la aceste cazuri, Allah (swt) a spus:

« Cei făţarnici încearcă să-L înşele pe Allah, dar El întoarce înşelătoria lor [împotriva lor înşişi]! Când se ridică pentru Rugăciune [ As-Salaat], se ridică ei cu lene, ca să fie văzuţi de oameni, şi nu pomenesc numele lui Allah decât foarte puţin.» sura «An-Nisaa’ (النساء)», verset 142;

« Şi vai acelora care fac Rugăciunea, / fiind fără de grijă faţă de Rugăciunea lor, / care sunt numai făţarnici / şi opresc de la ajutor!» sura «AlMaa’uun (الماعون)», versetele 4-7;

şi

« Acela care nădăjduieşte să-L întâlnească pe Domnul său să săvârşească fapte bune şi să nu asocieze pe nimeni altcineva la adorarea Domnului său!» sura «Al-Kahf (الكهف)», verset 110.

Allah (swt) a punctat acestea şi în acest verset (112): « Ba nu! Cel care s-a supus lui Allah şi face bine... (i.e. – urmează religia lui Allah (swt) - monoteismul islamic) ».

Afirmaţia lui Allah (swt) « va avea răsplata sa de la Domnul lui! Ei nu au a se teme şi nici nu vor fi mâhniţi!» este garanţia că ei vor fi răsplătiţi şi ocrotiţi de orice necaz şi de ceea ce le-a fost interzis.

«... Ei nu au a se teme ..» în viitor, şi « nici nu vor fi mâhniţi ...» pentru ceea ce ai au făcut în trecutul lor.

Sa’iid bin Jubayr a spus şi el că: „« ...Ei nu au a se teme ...» în Viaţa de Apoi şi « nici nu vor fi mâhniţi ...» dacă vor muri subit. ”

[yvette]

2. Iudeii şi creştinii se contrazic din îndărătnicie şi necredinţă

Allah (swt) a spus: « Au zis iudeii: “Creştinii nu au nici un temei!” (i.e. – nu urmează religia cea adevărată) Şi au zis creştinii:“Iudeii nu au nici un temei!” (i.e. – nu urmează religia cea adevărată) Şi [totuşi] ei citesc Scriptura.... ».

Allah (swt) a expus contradicţiile, ura şi îndărătnicia pe care Oamenii Cărţii o arată unii altora. Muhammad bin Ishaaq a relatat că Ibn Abas (ra) a spus:
„Când o delegaţie a creştinilor din Najran a venit la Profet (saas), rabinii iudeilor au venit şi ei şi au început să se contrazică în faţa lui. Raafi’ bin Ƕarmala a spus:
- Voi nu urmați nimic! Şi şi-a reafirmat necredinţa în profeţiile lui Isus şi a tăgăduit Evanghelia.
Atunci, cei din delegaţia creştinilor din Najran au spus către iudei:
- Ba voi nu urmaţi nimic! şi au tăgăduit profeţia lui Moise şi au respins Tora.
Atunci, Allah (swt) a revelat acest verset: « Au zis iudeii: “Creştinii nu au nici un temei!” (i.e. – nu urmează religia cea adevărată) Şi au zis creştinii:“Iudeii nu au nici un temei!” (i.e. – nu urmează religia cea adevărată) Şi [totuşi] ei citesc Scriptura.... ». ”

Allah (swt) a evidenţiat faptul că ambele tabere respingeau cea ce se scria în Cărţile lor. Deci, iudeii îl respingeau pe Isus (as), chiar dacă în Tora era scris despre Legământul pe care îl rostise Moise (as) ca ei să creadă în Isus (as); la fel cum şi Evangheliile conţineau texte în care Isus confirma profeţia lui Moise (as) şi că Tora este Carte de la Allah (swt). Şi cu toate acestea, fiecare tabără tăgăduia ceea ce avea cealaltă.

Allah (swt) a spus: « Şi astfel au zis şi cei care nu au ştiinţă, asemenea vorbelor lor....» - adică aceia care expuneau ignoranţa pe care o dovedeau creştinii sau iudeii cu privire la ceea ce ei declarau.

Există diferenţe de opinii în ceea ce priveşte afirmaţia lui Allah (swt): «... şi cei care nu au ştiinţă,..- الَّذِينَ لاَ يَعْلَمُونَ.». Spre exemplu: Ar-Rabiy’ bin Anas şi Qataada spun că: „« Şi astfel au zis şi cei care nu au ştiinţă... » înseamnă: creştinii au spus aceleaşi vorbe iudeilor.”

Ibn Jurayj l-a întrebat pe Aataa’:
„- Cine sunt cei care nu au ştiinţă?
- Naţiile care au fost mai înainte de iudei şi de creştini şi înainte de Tora şi de Evanghelie.”

As-Suddii a spus că: „«Şi astfel au zis şi cei care nu au ştiinţă... » se referă la arabii care au spus că Muɧammad (saas) nu urmează nimic (i.e. – nu urmează o religie adevărată şi nici una care există deja.)”

Abuu Ja’far bin Jariyr a ales opinia potrivit căreia acest âyat are caracter general şi că nu există o dovadă anume care să susţină orice alte explicaţii. Prin urmare, este mai bine să se dea un sens general acestui âyat. Allah (swt) ştie cel mai bine.

Allah (swt) a spus: « ....Dar Allah va judeca în Ziua Invierii în cele asupra cărora au păreri diferite.» - care înseamnă că Allah (swt) îi va aduna pe toţi în Ziua Invierii, iar în acea Zi, Allah (swt) îi va judeca cu dreptate pe ei, pentru că Allah (swt) nu nedreptăţeşte pe nimeni, nici măcar cât greutatea unui atom. Această afirmaţie este similară cu cea din sura «AlHajj », verset 17: «[Allah va hotărî în Ziua Invierii] în legătură cu aceia care au crezut, cu aceia care au îmbrăţişat iudaismul, cu sabeenii, cu creştinii, cu magii şi cu aceia care i-au făcut asociaţi. Allah va hotărî între ei în Ziua Judecăţii. Allah este la toate Martor!». Allah (swt) a spus: «. Spune: “Domnul nostru ne va aduna pe noi, apoi va hotărî între noi cu dreptate, căci El este Marele Judecător [şi] Atoateştiutorul.» sura «Sabaa' (سبأ)», verset 26.